2,711 matches
-
și-i prețuiesc truda artei „vor mai avea surprize din osârdia mea”. Este convins că zona spirituală a satului românesc merită pătrunsă în profunzime, pentru că acolo mai sunt resurse. Acelui spațiu vrea să-i dăruiască căldura culorilor și întreaga sa trudă artistică. De aceea s-a și dedicat în bună măsură portretisticii, farmecului vechilor portrete de familie, cu încărcătura nostalgiei... Cocota „politică” și „Premoniția“ De altfel acolo, în atelierul său, care a fost cândva loc de creație al celebrilor pictori bănățeni
Agenda2005-31-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284024_a_285353]
-
credință. Atât directorii cramelor din „orașul vinului”, inginerii Ioan Georgiu și Gheorghe Iova, cât și asociatul Philip Cox, care au sfințit aceste locuri, oenologi cu experiență, s-au dedicat măiestriei de a produce și respecta fiecare picătură în care zace truda și priceperea de a stăpâni cele trei, de altfel cele mai importante ramuri ale viticulturii, cea de podgorean, producător și degustător de vinuri - condiția esențială a succesului. S-au specializat în degustarea vinurilor la Centrul de Perfecționare a Cadrelor din
Agenda2005-32-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284054_a_285383]
-
cu masca pe față și cu mănușile de cauciuc pe mâini. Fusese o zi „plină”. Plină de osteneală, dar și de izbânzi, pentru că doctorul Celus Ciobanu, chirurgul pe care colegii de la Spitalul Clinic Municipal din Arad îl apreciază pentru nobila trudă constant dedicată omului în suferință, mai salvase în ziua aceea o viață, piatră de temelie pentru o familie, pentru un cămin, iar acolo, în subsolul spitalului, îl aștepta altă piatră, de această dată la propriu, dar și ea cu valoarea
Agenda2005-33-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284082_a_285411]
-
se mai gândește. Poate că fostul feroviar, șef în mai multe gări din Banat și performer în tinerețe la lupte greco-romane, tot în echipa C. F. R. -ului, își mai adună puterile să lupte și cu viața asta, care din trudă i-a adus totuși și multe bucurii: cei mai frumoși cai din câți s-au văzut în Timișoara și împrejurimi... Nea Traian are amintiri de scris o carte. Dacă s-ar așterne la povestit, i-ar trebui fără îndoială zile
Agenda2005-34-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284108_a_285437]
-
scump transfer la numărul de selecții. Cea din urmă reușită este însă în real pericol, pentru că un alt jucător, poate fără geniul lui Gică Hagi dar cu un stâng tot de 24 de carate, și-a urmat neabătut urcușul, cu trudă și seriozitate, spre aerul tare al înălțimilor performanței. Trăim într-o lume a comparativului de superioritate, ba chiar am putea spune a superlativului absolut. Nu contează decât „cel mai”, „cea mai”, respectiv, dacă e să ne păstrăm în același domeniu
Agenda2005-35-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284135_a_285464]
-
performanță a primei reprezentative e o trambulină pentru cariera lui Dorinel. Ajunge într-un campionat care i se potrivește ca o mănușă: Bundesliga. Nici că se putea o destinație mai potrivită pentru cel care este deja supranumit „neamțul”, seriozitatea și truda îndreptățind pe deplin porecla. „De fapt - recunoaște Munteanu - am și rădăcini nemțești în familie, din partea mamei”. Așadar, Germania și F.C. Köln. „În orașul Domului am petrecut o perioadă extraordinară. Acolo, familia s-a acomodat foarte bine și fiica mea a
Agenda2005-35-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/284135_a_285464]
-
radio de pe strada Pestalozzi, locul unde și-a petrecut o bună parte din viață și de unde pornesc cuvintele încărcate de speranțe... Veronica Balaj a înmagazinat acolo mai bine de 200 de voci celebre care alcătuiesc acum o parte importantă din truda ființei ei și din tezaurul sonor al fonotecii. De fapt, totul a început chiar înainte de 1989... O piesă pentru costumul lui Blaga Amintirile Veronicăi Balaj izvorâte din vocile stocate de-a lungul anilor au rămas să ne apropie celebritatea celor
Agenda2005-44-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284374_a_285703]
-
și ele invidioase”, le găsește o scuză doamna Condruț. „Un pod pe care trebuia să-l reclădim devenise un coșmar. Bârnele erau urcate în spinare, până sus pe malul abrupt, ca Hristos pe drumul crucii. Parcă nu se mai termina truda inimaginabilă pentru noi, fetele, care deveniserăm distrofice. Mâncam aproape zilnic doar varză murată, iar pentru o ceașcă de lapte acrit sau o mână de semințe de floarea-soarelui, le dădeam și hainele de pe noi. Apa «potabilă» o scoteam dintr-un puț
Agenda2005-25-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283844_a_285173]
-
Noaptea pe care toți oamenii o întâmpină cu bucurie și urări de bine, pentru noi a fost o noapte de coșmar, pe care n-am s-o uit niciodată. Viscolul ne-a spulberat pur și simplu coliba pe care cu trudă ne-am încropit-o cu văiugă și stuf pe fundul Bălții Brăilei desecate”, retrăiește Ilie Birdean momentul primului Revelion în surghiun. Bucatele au rămas pe o masă care deasupra nu mai avea acoperiș. Viscolul luase și pereții, iar cei șapte
Agenda2005-26-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283871_a_285200]
-
Dumitru Mâțiu, președintele Tribunalului Militar din Timișoara, mă călăuzește în periplul documentar prin clădirea acestei instituții și-mi mărturisește, nu fără o undă de regret, că asupra ei, cea pe care o servește de ani ce se măsoară adesea în trudă și veghe la balanța dreptății, asupra instituției, mai apasă povara acelor ani, de care se vor putea elibera doar oamenii care acum își fac datoria în spiritul vremurilor care vin... Tocmai de aceea, străvechea instituție de aproape 100 de ani
Agenda2005-29-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283961_a_285290]
-
fapta și cuvântul, nefaptelor pe care se pregăteau să le comită potentații zilelor așa-zisei dictaturi a proletariatului. Răsfoiesc în aceeași arhivă și dosarul învățătorului Constantin Ciocârlie din Macedonia/Banat, care vorbise în public despre cei ce se înfruptau din truda țăranilor strânși cu arcanul în hulitele gospodării agricole colective. Constantin Ciocârlie a fost condamnat aidoma celorlalți acuzați din loturile aduse la Tribunalul Militar din Timișoara. Copilul de atunci, Horia Ciocârlie, își amintește și astăzi de ziua când a urcat scările
Agenda2005-29-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283961_a_285290]
-
având în componența sa 16 parohii. La 25 aprilie 1922, șapte preoți care fuseseră hirotoniți în România au înaintat un memorandum Sfântului Sinod, cerând înființarea unei Episcopii a Românilor-Ortodocși din America. Doleanța le-a fost dusă la îndeplinire cu multă trudă. Chiar dacă între 25-28 aprilie 1929, cu prilejul Congresului bisericesc al clerului și credincioșilor din cadrul parohiilor ortodoxe românești din S.U.A. și Canada, întrunit la Detroit-Michigan, s-a constituit Episcopia Ortodoxă Română din America, sub oblăduirea Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române
Agenda2005-30-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283991_a_285320]
-
care eram obișnuită, am făcut în așa fel ca ruga spre cel Atotputernic să pornească din preaplinul inimii îndurerate”, spune astăzi maica Patricia. Mărunțică la stat, dar blândă din fire, cu bunătatea ce-i luminează chipul și sufletul încercat de truda suferinței, a avut nespusa tărie de a se impune anchetatorilor și judecătorilor ei. Din anii de detenție își amintește cu amărăciune de câțiva zeloși torționari din rândurile celor condamnați și ei pe motive politice. Ofițerii care conduceau interogatoriile au consemnat
Agenda2005-10-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283444_a_284773]
-
cele mai de seamă piese din colecția omului de carte și cu spirit luminat. De aici și până la unicele documente pe care le deține un timișorean despre dezastrul provocat de bombardamentele anglo-americane din vara anului 1944, au trecut ani de trudă care i-au adus satisfacții, dar și tristeți. Bucuriile le împărtășește, doar necazurile le deșartă cu greu și cu sufletul neîmpăcat. Are 70 de ani bătuți pe muchie și locuiește într-o modestă casă în cartierul timișorean Fabric. Agoniseala lui
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
altele la Colegiul Tehnic (fostul Liceu al Ministerului Industriei Ușoare), Muzeul Banatului, Colegiul de Arte „Ion Vidu”, Casa Tineretului și Cercul Militar din Timișoara. Alături de Octoihul de la 1826, care îi este cea mai dragă piesă din colecție, și-a dăruit truda minții lucrării pe care vrea s-o încheie îndată ce-i permite sănătatea șubrezită de osârdia anilor de căutări. Este „Enciclopedia Banatului”, lucrarea vieții lui, care va cuprinde trei volume a câte 1000 de pagini, despre oamenii acestor locuri, despre ctitoriile
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
și a popularității unui om, care printr-un gest de noblețe strânge semeni în jurul său, se măsoară adesea în vorbe de duh sau sinceră gratitudine. Cartea de onoare, care străjuia la intrarea fiecărei expoziții a reținut seama de cuvinte pentru truda cotidiană a neobositului dascăl. „Expoziția închinată zilei de 1 Decembrie 1918 ne-a impresionat pe toți cei care am asistat la măreața festivitate... Dumnezeu să-l ocrotească pe cel care întru credință, luminează spiritul și cugetul celor apropiați”, scrie și
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
care întru credință, luminează spiritul și cugetul celor apropiați”, scrie și semnează la 1 decembrie 1993, Î.P.S. dr. Nicolae Corneanu, Mitropolitul Banatului. Apoi: Faptul că un bibliofil își expune trofeele greu dobândite în decursul a zeci de ani de trudă și căutări denotă caracterul nobil al acestuia.... Semnează la 29 martie 1994, „din partea unui revoluționar și la rândul lui colecționar de carte, Thomas Remus Mochnacs”. Cartea de onoare mai găzduiește și opiniile unor nume de prestigiu, cu sutele, din cultura
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
Care o fi oare acea posteritate? Nu știe nici dânsul. N-are urmași, o are doar pe soția Sofia, care cu dreaptă înțelepciune îl ocrotește. Sunt amândoi în amurgul vieții și se află la ora concluziilor. Cui îi va folosi truda de o viață? O întrebare deocamdată fără răspuns... Momente și evenimente Din ziarele vremurilor, publicații aflate în colecția domnului Ion Brădeanu, aflăm: În „Tribuna” datată 6 septembrie 1908 se consemnează la rubrica „Noutăți”, sub titlul „Adunare de popor în Făgăraș
Agenda2005-11-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283488_a_284817]
-
spre Ashkenazy, ca de altfel înaintea oricărui drum spre meleagurile lumii artei, n-a abdicat și nu abdică niciodată de la obiceiul de a strânge în jurul său, în modestul atelier timișorean, oameni simpli de pe stradă, spre a-i confrunta cu rodul trudei sale. Un măturător pe care l-a luat de lângă tomberonul său i-a spus, de pildă, impresionat de „Relațiile energetice”: „Văd niște cruci și niște sfinți”. Altul, un cerșetor: „Acesta este drumul de veghe”... Mărturii despre credință și destin Crede
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
spiritual îi veghează îndeaproape evoluția artistică. L-am vizitat deunăzi pe reputatul om de carte, care, cu bucurie, a rostit vorbe venite din inimă pentru creația sculptorului bănățean: „Îl știu pe Grangure... și m-a surprins inventivitatea lui, stăruința în truda sa artistică. Iubește cu pasiune lemnul din care scoate forme expresive, unele de mare forță comunicativă, cu o certă aspi- rație spre sugerarea unor simboluri. La un vernisaj în demisolul fostului Muzeu de Artă din Timișoara, de pe Bulevardul Loga, a
Agenda2005-12-05-c () [Corola-journal/Journalistic/283499_a_284828]
-
numit pe atunci ca într-o dramă poate de teatru absurd, „Compuși Organici” ai Institutului de Chimie de pe lângă Filiala Academiei, un simulacru de secție de cercetare, stație pilot și spațiu pentru ambalarea produselor deopotrivă, s-au împlinit, e drept cu trudă și lipsuri, năzuințele unui om cuprins de febra căutărilor. În ultimii ani ai celui de-al nouălea deceniu al secolului pe care abia l-am lăsat în urmă, Constantin Iercescu, atunci în plină putere, avea doar 40 de ani, cu
Agenda2005-17-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283618_a_284947]
-
de fapt „suferă” și simpaticul subcomisar Dan Peteri, după cum mărturisește în decursul conversației noastre. Își face meseria aici de aproape 10 ani; a mai lucrat înainte de a fi în Poliție ca feroviar și în alte gări și cunoaște lumea și truda ceferiștilor. De aici atracția spre lumea gării și statornicia, firește în adevăratul sens al cuvântului, izvorâte dintr-o viață de muncă. Cuțitari, aurolaci și prostituate Ora 21. O seară din același aprilie. Forfotă mare în Gara de Nord. Vasile Zanc se îndreaptă
Agenda2005-19-05-1-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283671_a_285000]
-
Popești-Leordeni. Acolo a oferit întreaga documentație, pe care a elaborat-o pentru bătrânii din Variaș, în toți anii ei de căutări, izbânzi și uneori dezamăgiri. Dar n-a dezarmat, pentru că renumele ei și al căminului din comuna bănățeană sunt prețul trudei plătite în nopți de veghe și zile petrecute în lumea cărților, din care a învățat arta de a comunica cu o lume ale cărei taine puțini doresc să le cunoască, lumea celei de-a treia vârste. A fost și a
Agenda2005-21-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283727_a_285056]
-
dimineața și se termină când e goală tolba”, spune nea Costi, un manager cu experiență. „Dar oricum, suntem de-acum cunoscuți, oamenii ne așteaptă și încep pe zi ce trece să ne întâmpine cu încredere. E un bun câștigat cu trudă. Sistemul Ideea îi aparține aproape în totalitate lui Constantin Oprina. Într-o singură noapte a conceput un original sistem de poștă alternativă la cea clasică, existentă de când lumea. A studiat în prealabil atât pe Internet, cât și din materiale de
Agenda2005-22-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283755_a_285084]
-
Coșbuc, "de trei idei mari: întemeierea unei Biserici naționale, românești, independente; fixarea limbii românești și unitatea culturală a tuturor românilor. Câtă luptă au trebuit să ducă ei pentru naționalizarea Bisericii, pe vremea aceea întunecată, când cea mai grea a lor trudă era să dovedească și să convingă pe greci și pe sârbi că nu este păcat a se cânta liturghia românește! Luminarea poporului întru cele bisericești și istoricești era pentru ei o țintă secundară, căci principala țintă era "să avem și
Ediția jubiliară a Bibliei de la Blaj (1795) by Ion Buzași () [Corola-journal/Memoirs/15908_a_17233]