1,633 matches
-
care sunt prea urâcioși, Îi laud că pe Feti Frumoși Cu Dragoste. De câte ori m-au supărat, Cu-o vorba bună i-am tratat Și Dragoste. Pe cei pierfizi și profitori, I-am ocolit de-atâtea ori Cu Dragoste. Cât am trudit și am răbdat, Cu gându-acasă-am fost plecat, Cu Dragoste. Oamenii dragi, îndepărtați, În amintire-au fost păstrați Cu Dragoste. Iar cât am plâns, am scris și-am șters, Topite-s toate într-un vers, Cu Dragoste!.. Urmașii mei când vor
CU DRAGOSTE de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351280_a_352609]
-
nici nu ar ști ce să răspundă. Adică n-ar putea. Singura care ar putea să răspundă la această întrebare ar fi arta. (după un timp ) Și dintre arte care anume ? (după un timp) Eu am ales arta în care trudesc? Nu am ales-o eu... Dar e bine că s-a întâmplat așa. Eu aș putea să răspund la întrebarea asta... CONSTANTIN BRÂNCUȘI : Un poet nu ar putea să răspundă la această întrebare... Materia, materialul cu care lucrează el este
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
prejudecată ! O iluzie ! Dacă omul moare și merită să moară, asta înseamnă că și merită să moară. Te-ai gândit vreodată la lucrul acesta? Din clipa când ființa umană nu va mai muri în istorie să știi că ea a trudit și s-a înălțat atât de mult încât ea merită să fie nemuritoare. De aceea prin moarte Eu te judec pe tine... CONSTANTIN BRÂNCUȘI : (trist, amărât) Te judeci tot pe Tine ,Doamne. Căci ce moare este trupul meu de humă
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
copii, să-mi pun capul în poala mamei : (jeluindu-se) eu nu am avut răgaz în truda mea, Doamne, de aceea a trebuit cu tot dorul, care m-a mistuit și durerea care m-a ars, să rabd totul, ca să trudesc acolo departe de ai mei, în pustiile creației și ale spiritului. (încercând să se ridice) Vinovat ești tot Tu, Doamne, căci puteai să mă ajuți, și nu m-ai ajutat, și m-ai lovit mai mult cu durerea și cu
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
în pustiile creației și ale spiritului. (încercând să se ridice) Vinovat ești tot Tu, Doamne, căci puteai să mă ajuți, și nu m-ai ajutat, și m-ai lovit mai mult cu durerea și cu nedreptatea! M-ai făcut să trudesc pentru o bucată de pâine, când trebuia să mă ajuți! VOCEA : (sunetul unui corn de vânătoare se pierde în văzduh) Puțină dreptate ai, Costache. Altă vină pe care ți-o aduc este că ți-ai părăsit patria, când știi ce
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
văd la fel de clar, că un artist când moare, moare vinovat. Artistul murind, fie el geniu, și pentru ceilalți cu atât mai mult, el moare vinovat. (se gândește un timp) De fapt, dacă stau și mă gândesc bine eu mereu am trudit de parcă aș fi fost vinovat de ceva, și aș fi vrut prin munca mea să mă eliberez de această vină. (ia o piatră și o mângâie. Se așează pe un scăunel în fața unui tors. Afară, ca și cum ar veni zorile, se
PIESĂ DE TEATRU ÎN TREI PĂRŢI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 83 din 24 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350483_a_351812]
-
nu mai fie spectatori în staluri ci doar actori - arzând în foc de sare! Hristos e pace - Hrist e și război cu tot acest gigantic mușuroi - El e neliniștea de-a fi prea liniștit dar și răsplata celui ce-a trudit... ...nu-I poți fi frate Hristului din mări decât văpaie-n văi de-ntunecări! NEBUNIA VIEȚII suntem - în viață - doar ce vrea Dumnezeu nu ce ne-nchipuim - pretindem - ori plătim: nu ne-nvățarăm - și ne este greu să-ngenunchem în Templu
CURĂŢENIE DE PRIMĂVARĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 103 din 13 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350794_a_352123]
-
Mormăilă. La mine ești ferit de-asemenea pericole. - Ce-i drept, asta cam așa este, nu putu să nu-i dea dreptate iepurele. Dar vreau și eu să-mi dai ceva în schimbul muncii mele pentru tine, căci zi și noapte trudesc aici. - M-am gândit la asta, recunoscu ursul și cred că am găsit ceva care să te mulțumească. Micuțul paznic era nerăbdător și ardea de curiozitate: - Și ce anume mi-ai pregătit, stăpâne? Ursul nu putu să nu observe cu
IEPURAŞUL VESEL (POVESTE) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 448 din 23 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350778_a_352107]
-
afară colectivului redacțional , având alți colaboratori de marcă , veți vedea semnăturile unor mari jurnaliști , unii chiar proprietari ai propriilor reviste din Germania , UȘA , Australia , Canada , etc. Scriitorii se încadrează pe același plan că și cei menționați , ca și cei care trudesc zi de zi. Ca să satisfacem dorința cititorilor noștri. Și să știți, ca întotdeauna am ținut cont de părerea cititorilor noștri și am schimbat concepția câte unui segment , pentru a satisface preferințele celor care ne citesc. Pentru ei ne-am creat
DIALOG CU JURNALISTA SI SCRIITOAREA LIGYA DIACONESCU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350808_a_352137]
-
Pentru niciodată, / pentru acum. / 3 decembrie 2011”. Penultimul poem este foarte sugestiv: poetul e un grădinar care rostuiește grădina cuvintelor, semănând, arând, plivind, udând, îmbătându-se de miresme și de culoare și apoi, culegând florile și semințele la care a trudit. “Final de carte” se intitulează chiar poemul de la sfârșit în care autorul spune: “Ninge peste mine, / iernii îi sunt frate - / cu zăpadă-mi scrie / alt final de carte. / 3 decembrie 2011”. Deosebit de emoționante sunt poemele în ciornă, din partea a doua
LACRIMA UNEI SECUNDE.VOLUM ANIVERSAR: NICOLAE BĂCIUŢ, CINCIZECI ŞI CINCI ; CRONICĂ: CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 344 din 10 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351512_a_352841]
-
cum a fost posibilă prăbușirea unui popor milenar, care a dat o cultură bogată, și a fost mii de ani bine înfipt în solul ancestral, într-un timp istoricește atât de scurt? Și cum este posibil ca un popor să trudească din răsputeri 20 de ani, să ridice o Economic grandioasă, complexă, chiar dacă nu foarte performantă, pe care s-o distrugă apoi în numai câțiva ani ... Ce fel de popor este Acel Popor care își distruge în câțiva ani Economia la
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
20 de ani, să ridice o Economic grandioasă, complexă, chiar dacă nu foarte performantă, pe care s-o distrugă apoi în numai câțiva ani ... Ce fel de popor este Acel Popor care își distruge în câțiva ani Economia la care a trudit ca să o ridice zeci de ani ? Ce poate să fie în mintea și în sufletul acelui popor ? În gena lui, în subconștientul lui colectiv ? Este el un „popor bolnav”, este el incapabil să înțeleagă ce se întâmplă cu el în
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
EUROPEANĂ, AU VRUT DE LA ÎNCEPUT SĂ NE ATRAGĂ ÎNTR-O MARE CAPCANĂ ISTORICĂ, PENTRU A NE DISTRUGE ECONOMIA, CA SĂ NE TRANSFORME ÎNTR-O PIAȚĂ DE DESFACERE PENTRU EI, CA SĂ NE TRANSFORME ÎNTR-O COLONIE, PENTRU A DEVENI SCLAVII LOR CARE TRUDIM PENTRU EI. În finalul Primei Scrisori ACEASTA ESTE DECI PROBLEMA ROMÂNEASCĂ, MAREA ȘI DUREROASA PROBLEMĂ ROMÂNEASCĂ. Toată istoria am fost, și suntem și acum, un popor năpăstuit, victimă, călcat și jefuit de mai toți. Întrebarea esențială a Problemei românești la
SCRISORI POLITICE ADRESATE POPORULUI ROMÂN, CLASEI INTELECTUALE ŞI CLASEI POLITICE ROMÂNEŞTI de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 715 din 15 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351605_a_352934]
-
lucrări scrise împreună cu diferiți autori, prezența într-un mare număr de antologii, culegeri, albume, dicționare, ca și puzderia de articole, eseuri, grupaje de versuri și proza dintr-o sumedenie de reviste pe suport clasic și virtual, operă la care am trudit peste 40 de ani fără întrerupere. Mult, puțin? E tot ce am și tot ce pot să ofer lumii. Acum și după ce nu voi mai fi. E tot ce am avut mai bun în mine. Cred că Ziua Mondială a
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 704 din 04 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351669_a_352998]
-
ne-am întâlnit niciodată față către față. Ceea ce nu ne-a împiedicat - ci, poate, dimpotrivă - să comunicăm profund și esențial. Am corespondat, ne-am dăruit cărți, am purtat repetate convorbiri telefonice. Și, mai presus de toate și de orice, am trudit împreună (mă încumet a zice), dar în măsuri mult diferite, firește, la ediția din 2001 a Sfintei Scripturi - Biblia sau Sfânta Scriptură, Ediție jubiliară a Sfântului Sinod, Versiune diortosită după Septuaginta, redactată și adnotată de Bartolomeu Valeriu Anania, Arhiepiscopul Clujului
DIN AMINTIRILE UNUI SCRIB. CUM AM LUCRAT LA VERSIUNEA BARTOLOMEU VALERIU ANANIA A SFINTEI SCRIPTURI de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 701 din 01 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351632_a_352961]
-
stindardul depărtării Înfipt în templul blestemat al sorții Când stăm smeriți la cozile-așteptării Cu piepturi dezgolite-n fața morții Fărâme de iubire-n inimi ninse Azime calde coapte-n doruri mute Purtăm în noi speranțe neatinse De caravana gândurilor slute. Trudind pe metereze de destine Iluzii-aleargă-n trap de cai zănatici Ne strângem pumnii, vrem un dram de bine Purtând în palme jar de maci sălbatici ... Limassol, Cipru 17 noiembrie 2012 De ce ți-e teamă? Te-mbraci în straiele tăcerii stranii Năluci
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
Cipru 22 noiembrie 2012 Și înc-o toamnă trece... Se stinge-n cețuri dese înc-o toamnă Cu noi striviți sub ruginiu de frunze... Ne lași mai triști și-nsigurați iar, doamnă, Porți vântu-n plete, bruma ți-e pe buze. Ne lași tăcuți trudind pe brațul iernii Cu promoroacă-n suflet și pe gene Privi-vom iar cum se adapă cerbii Cum luneca-vor sănii prin troiene Cum se vor stinge-n șoapte felinare Sub geruri cum vor tremura castanii Colindul sfânt născând în
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
aici, până la capăt vor sorbii tăcuți amarul!. Doamne, dacă asta-i viață, la ce oare ne-am născut? Un galop nebun prin ceață, drumuri spre necunoscut! Până la împărăția cea de dincolo de stele, Vreau să văd ce mă-nconjoară, fiindcă AI trudit la ele!. AI împodobit pământul cu de toate pentru noi Noi, ÎȚI căutăm Cuvântul, împărțim Viața-n DOI, Adunăm din zori în seară, nesătui și duși pe gânduri, Până ce ne iei la Tine, înveliți în patru scânduri!!. . . =Detroit - Michigan - USA
DRUMUL ROBILOR de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346550_a_347879]
-
controlul Academiei în subordinea universităților. Universitățile aveau obligația să transfere imediat toți cercetătorii vizați prin decret, către alte unități socialiste. Se pare că decretul, emanat de la cel mai înalt nivel politic, era conceput ca o pedeapsă pentru cei care nu "trudesc" serios în munca de cercetare și caută doar avantaje materiale, plecări în străinătate și alte recompense, pe care le considerau nemeritate” și-a amintit domnul profesor Corduneanu. În Institutele de Matematică ale Academiei Române lucrau peste o sută de cercetători, la
VISUL AMERICAN AL UNUI ILUSTRU MATEMATICIAN ROMÂN de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346518_a_347847]
-
nimic? - Mă femeie, tu ești trează, sau cumva te-ai aiurit?!... Lângă tine-am fost întruna... Draga mea, ce e cu tine? Nu îmi luai uiumul dublu, și-mi ziceai că-ți merge bine, Când mă odihneam și eu după cât trudeam muncind; Iar acum ai luat-o razna!... ai vrea cureaua să schimb? Am crezut că ai glumit, când de fapt m-am înșelat; Morărița mea iubită!... te-ai scrântit cu-adevărat. Și din noaptea cu pricina, morărița-i vai de
ÎN CUMPĂNĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346665_a_347994]
-
și oricui, a fost un luptător și model pentru ceilalți încă din copilărie. S-a luptat cu viața, cu nedreptățile ei, cu răutățile unora și altora, dar niciodată nu a abandonat și, fără ură, fără răzbunări a mers mai departe trudind neobosit pe tărâmul culturii românești. Iată de ce, dragi vâlceni și voi cititori de oriunde, profesorul Costea Marinoiu a fost și va rămâne pentru noi un simbol al demnității, al tenacității, al dragostei față de țară și de oameni, față de cultura neamului
CULTURA VÂLCEANĂ ÎN DOLIU, ARTICOL DE EUGEN PETRESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 360 din 26 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351131_a_352460]
-
în: Ediția nr. 346 din 12 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului Ne-arată toți cu degetul: - Golanii! Ne dă cu tifla și puterea scursă Sugarului când plânge după nursă Zadarnic i se cântă: Nani, nani, Taci, că ne iubesc americanii! ---------- Trudesc de-o viață peste semne Și astăzi când mă uit în urmă Vin cerbii nopților și scurmă: Eșafodajul meu de lemn, e! Adun în tomuri manuscrise Ce nu le vrea nici o arhivă Și mă bucur dacă mi se, Așează lumea
PETICE LA TRAI de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351214_a_352543]
-
aud în ager foc troznind E vreme de cântat și voie bună, Colindele la număr se adună Și-n glasul lor copiii adormim. De dimineață toți în jur da brad Cătându-ne cu foame fiecare darul, Puținul, ce l-a strâns trudind plugarul, La bucuria noastră lacrimile-i cad. Și ziua se va cerne-n sărbătoare La slujba în biserică-i tot satul Și-apoi amiază, cănd truda e mâncatul Cu-atâtea bunătătț făcute cu sudoare. Fugim cu toți apoi la hora
ANTOLOGIA REVISTEI DOR DE DOR, VALERIA TAMAS de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352133_a_353462]
-
mulți greci spunând că nu vor să acceadă la credința noastră pentru că nu pot renunța la beție, la necurăție și la alte lucruri de acest gen... El spune că Lumina a venit în lume: au căutat-o? Au lucrat? Au trudit ca să o găsească? Lumina în persoană a venit la ei, și nici așa nu s-au grăbit... Arătați-mi pe unul care să se fi debarasat de toate patimile, liber de orice defect și care să fi rămas printre greci
PARTEA I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356192_a_357521]
-
noduri, Obraji pe care timpul a adâncit crevase, Spinarea-ncovoiată sub zile nevoiașe, Tu te-ai ales cu truda iar ații cu onoruri. Bătrână și uitată prin sate prăfuite Tu mamă și bunică trăiești în lacrimi clipa, O viața ai trudit și-acum nu ai nimica, Odraslele prin lume ți-s astăzi rostuite. Te chinuiești și-acum printre răzoare, Te roade așteptarea și prietenă ți-e boala, Rămasă să îi porți tu singură povara Răsplata ți-e maicuță doar lunga întristare
POEMUL MAMELOR UITATE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356417_a_357746]