2,162 matches
-
stă în calea libertății, a autonomiei și a seninătății. Odată această taxinomie stabilită, putem efectua un calcul, pentru că plăcerea rezidă doar în satisfacerea dorințelor naturale și necesare. Fericirea, binele suveran, bucuria, finalitatea hedonistă presupun absența tulburărilor, pacea, liniștea sufletească, sănătatea trupească, armonia păstrată sau redobândită. A cunoaște logica dorințelor cu care avem de-a face, a le recunoaște în diversitatea lor confuză și amestecată, a ști cum să le răspundem, a le evita, a nu ignora nimic din consecințele unei satisfaceri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
prin vis Pân-am să ajung la tărâmul promis. Ancorele la mal de-acum sunt tăiate Pornesc spre Tine prin eternitate. Peste vitralii pictate cu spuză de stele, Prin vârtejuri de sori și gravitații rebele. Să mă păstrezi cu desaga trupească Nici aripi n-aș vrea să-mi mai crească. Precum Icar voi zbura cu aripi de ceară Dincolo de Orion, de steaua polară, Peste Saturn, prin inelu-i de foc, Prin nimbu-i aprins ca de sfânt prooroc. Pe tronu-Ți de slavă aș
CĂLĂTORIA PRIN VIS de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2195 din 03 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364301_a_365630]
-
și-au aflat sfârșitul ființării lor terestre cu ghimpele ascuțit al amărăciunii personale înfipt ca un cuțit plin de rugină în suflet. Crezul lor inițial sinceri, suferințele îndurate în mefistofelica perioadă sângeroasă a mijlocului de secol XX, straturile de murdărie trupească indicibilă în vocabule exhaustiv definitorii, lupta individuală cu moartea de fiecare zi s-au transformat, în accepția acestora, din elemente funciare pe deplin caracterizante în precepte cu totul și cu totul deșarte de care nimeni nu mai ține astăzi cont
DIN LAGĂRUL SIBERIEI ÎNGHEŢATE ÎN AZILUL DE NOAPTE AL UE ... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 967 din 24 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364404_a_365733]
-
duhovnicește, pentru a-i cosolida și ajuta să progreseze, în continuare, în asemănarea cu Dumnezeu. Același Sfânt Isaac Sirul spune că „acela care fuge de ispite sau de încercări, fuge, de fapt, de virtute”4. Vorbind despre încercările sau necazurile trupești și despre cele sufletești, el ne îndeamnă să ne pregătim cu toată puterea pentru cele trupești, căci fără de acestea nu putem înainta spre desăvârșire, nu putem ajunge la lumina cea dumnezeiască. Însă față de cele sufletești ne îndeamnă să ne ferim
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Sfânt Isaac Sirul spune că „acela care fuge de ispite sau de încercări, fuge, de fapt, de virtute”4. Vorbind despre încercările sau necazurile trupești și despre cele sufletești, el ne îndeamnă să ne pregătim cu toată puterea pentru cele trupești, căci fără de acestea nu putem înainta spre desăvârșire, nu putem ajunge la lumina cea dumnezeiască. Însă față de cele sufletești ne îndeamnă să ne ferim a le trăi, cerând ajutorul și paza lui Dumnezeu. Necazurile intră în mod necesar în iconomia
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
duhovnicești, împletindu-se, deoarece am văzut că Sfântul Maxim spune clar că nu se poate despărți plăcerea de durere. Nimeni nu poate să aibă parte numai de plăcere, cu atât mai mult duhovnicească, după cum și în durerea, de cele mai multe ori trupească, se ascunde nădejdea și speranța în bucuria ce va urma acesteia. Precum Pronia este o activitate permanentă a lui Dumnezeu, tot așa și Judecata Sa se exercită permanent. Prin cea dintâi, ne cheamă spre cele bune, arătându-ne frumusețea lor
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
sălășluit, prin lucrarea deplină a virtuților în Duhul Sfânt, ele îi umplu de o bucurie și o veselie negrăită, deschizându-li-se un izvor de lacrimi, ca un efect al pocăinței 41. Tot cuviosul Nichita Stithatul, referindu-se la bolile trupești și la semnificația lor duhovnicească, ne spune că: „Bolile sunt folositoare celor începători în viața virtuoasă. Ele fac trupul neputincios, ca să-l ajute în vestejirea și slăbirea aprinderii aflătoare în el; iar cugetul pământesc al sufletului îl subțiază, în vreme ce-i
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
usucă lacrimile umilinței cu seceta durerilor”42. Gradul de încercare este proporțional cu patimile noastre sau cu treapta de- săvârșirii noastre duhovnicești. În general, există o simetrie între acestea. Cel mai greu încercați sunt cei mai împătimiți, mai robiți patimilor trupești și sufletești și cei mai înaintați în lucrarea virtuților. Cei învârtoșați trec prin „probe înfricoșătoare”, până se întorc la pocăință. Cei înaintați sunt și mai greu încercați, pentru a se arăta tăria lor în virtute. Întristările pe care Dumnezeu le
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
de bună voie ale simțurilor, cealaltă a celor fără de voie sau a încercărilor, a necazurilor ce vin asupra noastră din iconomie 43. Această îndoită întristare este urmare a celor două feluri de ispite. Întristarea simțirii se naște din lipsa plăcerilor trupești, pe care omul nu și le mai poate procura. Cea din suflet sau din minte se produce din lipsa bunurilor sufletului. Spre deosebire de întristarea din simțuri, pe care o provoacă patima, întristarea cea după Dumnezeu, ce îsoțește încercările și pătimirile cele
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
nu se arată niciodată în cineva înainte de a gusta încercările 55. Tot el ne spune că acelora încercați, Dumnezeu le dă răsplata sau darul simțirii păcatelor proprii, ca nu cumva să plece de aici împovărați de aceste necazuri 56. Încercările trupești iau, adeseori, forma infirmităților, slăbiciunilor, neputințelor și a bolilor trupești, care afectează întreg echilibrul omenesc, zdruncină persoana umană în totalitate. Mesajul Mântuitorului, transmis nouă în mod fidel de către Sfinții Părinți, este unul optimist, încrezător în izbăvirea noastră din aceste încercări
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
55. Tot el ne spune că acelora încercați, Dumnezeu le dă răsplata sau darul simțirii păcatelor proprii, ca nu cumva să plece de aici împovărați de aceste necazuri 56. Încercările trupești iau, adeseori, forma infirmităților, slăbiciunilor, neputințelor și a bolilor trupești, care afectează întreg echilibrul omenesc, zdruncină persoana umană în totalitate. Mesajul Mântuitorului, transmis nouă în mod fidel de către Sfinții Părinți, este unul optimist, încrezător în izbăvirea noastră din aceste încercări și din păcat, spre viața și fericirea veșnică. <>(Ioan 16
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
o stare contrară firii, cumpăna elementelor din trup stricându-se din pricina covârșirii unuia, ceea ce aduce o stare potrivnică firii”57, în timp ce boala sufletului este „abaterea lui de la judecata dreaptă”58, datorată „patimilor aducătoare de boală”59. Bolile, în special cele trupești, sunt considerate o formă a „certării pedagogice”60 din partea lui Dumnezeu, „cercarea spre îndreptare a noastră”61. Ele sunt, cu adevărat, o a doua formă de asceză, un post și o înfrânare mai grea, nu doar de la mâncare și băutură
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
de asceză, un post și o înfrânare mai grea, nu doar de la mâncare și băutură, ci și de la plăceri și de la tot ceea ce procură bunăstarea trupului. Această o a doua formă de asceză suplinește lipsa sau insuficiența celei dintâi, adică trupească, împlinând și copletând slabele eforturi ascetice cele dintâi. Boala, spun Sfinții Varsanufie și Ioan, i se socotește de către Dumnezeu, celui ce o suportă cu răbdare și mulțumire, „în loc de nevoință (asceză) sau chiar mai mult”62. Un astfel de creștin „culege
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
71, adică o suportăm cu nădejde și răbdare, ca venind de la Dumnezeu, Cel care ne iubește și Care vrea să ne folosim de viața aceasta, pentru câștigarea celeilalte vieți. Între lupta pentru virtute și durerea simțurilor, percepută ca o suferință trupească, există o legătură intrinsecă. Lupta pentru virtute înseamnă strâmtorarea trupului, înfrânarea lui, strunirea acestuia, după cum lipsa virtuților înseamnă dezechilibrul trupului. Mersul pe cărarea virtuților, spune Sfântul Isaac Sirul, este tulburat de mâhnire pentru trup, boli și dureri 72. Atunci când, însă
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
din urmă șansă a fericirii sale veșnice. Prin urmare, suferința și boala reprezintă o formă de descoperire mai dureroasă și uneori chiar ultimă a lui Dumnezeu, un dialog cu tot mai puține cuvinte și tot mai multe lacrimi, pentru că puterile trupești îl părăsesc pe om, încetul cu încetul, lăsând loc lucrării înalte a sufletului; o ultimă încercare și cale a Părintelui Ceresc de a-i oferi omului fericirea veșnică. Despre viața omenească - prietenă intimă cu suferința și cu boala Cuviosul Paisie
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Aghioritul obișnuia să spună că pașaportul spre rai are neapărată nevoie de viza încercărilor, în sensul că drumul spre desăvârșire, spre fericirea veșnică a vieții viitoare trece, inevitabil, prin proba ispitirilor și a încercărilor fără de voie, a supărărilor sau pătimirilor trupești și sufletești, care îi întăresc creștinului voința și îi intensifică nevoința. Toți cei care s-au mântuit au pășit pe "calea cea strâmtă și cu lacrimi", au suportat în însăși ființa lor dureri și încercări trupești sau sufletești, cu speranța
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
a supărărilor sau pătimirilor trupești și sufletești, care îi întăresc creștinului voința și îi intensifică nevoința. Toți cei care s-au mântuit au pășit pe "calea cea strâmtă și cu lacrimi", au suportat în însăși ființa lor dureri și încercări trupești sau sufletești, cu speranța mângâierii și a răsplatei viitoare. Învățătura tradițională a Sfinților Părinți ai Bisericii Răsăritene este aceea că necazurile, suferințele, încercările, bolile fac parte din însăși condiția umană, o condiție supusă durerii și morții, din cauza păcatului strămoșesc. Sfântul
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
îl arată pe suflet a fi atașat doar de lumea aceasta și de plăcerile ei iluzorii, ceea ce poate conduce la suferință veșnică. Așadar, necazurile fac parte din iconomia mântuirii neamului omenesc și a fiecărei persoane în parte. Despre cauzele pătimirilor trupești și sufletești Sfântul Maxim Mărturisitorul (� 662) dezvoltă o învățătură duhovnicească realistă asupra cauzelor suferințelor din viața omului, toate culminând în moarte. Sfântul Părinte identifică trei căi generale prin care omul poate ajunge să Îl descopere pe Dumnezeu și, cultivând relația
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
își alege pedepsele atunci când păcătuiește cu voie". Cauzele cel mai des invocate de scriitorii duhovnicești în explicarea suferințelor și a pătimirilor fără de voie sunt: păcatul strămoșesc, actualizat în multitudinea de păcate personale; lipsa de grijă și de rânduială în cele trupești și sufletești; neascultarea. În sinteză, cauza generală a tuturor încercărilor din viața omului o reprezintă păcatul personal, nebunia îndepărtării lui de Dumnezeu. Despre boala umană - o a doua formă de asceză, datorată lipsei celei dintâi Boala este socotită, astfel, o
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
acest lucru ne-ar fi fost în putință, vom avea de îndurat multe privațiuni și dureri mai târziu. Dacă omul nu a postit, nu s-a înfrânat, nu a trăit cumpătat atunci când ar fi putut face acest lucru, când puterile trupești și spirituale îl ajutau, va avea de suferit mai târziu pentru aceste greșeli, iar izbăvirea nu-i va mai putea veni de la un trup sleit de puterile sale prin excese și dezechilibre. Lipsa ostenelilor și a nevoințelor de voie, liber
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
a stării de suferință din perspectiva celui ce o trăiește, aceea de "pacient", vine din limba latină și înseamnă "cel ce rabdă", de la patientia â răbdare, arătând atitudinea sau conduita cu care omul trebuie să înfrunte toate încercările și suferințele, trupești sau sufletești. Fiecare încercare, suferință sau boală nu trebuie înțeleasă ca o pedeapsă implacabilă a lui Dumnezeu asupra noastră. Mult mai folositor îi este creștinului aflat pe patul de suferință să descopere cauzele ei naturale sau morale și să încerce
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
Fiecare încercare, suferință sau boală nu trebuie înțeleasă ca o pedeapsă implacabilă a lui Dumnezeu asupra noastră. Mult mai folositor îi este creștinului aflat pe patul de suferință să descopere cauzele ei naturale sau morale și să încerce, cu ajutorul medicilor trupești și sufletești și atât cât îi mai stă în putință, să întoarcă situația în favoarea sa, vremelnică sau veșnică. Să încerce în primul rând să înlăture cauzele care le-au produs, dacă acest lucru mai este posibil, ori să le limiteze
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
se fi ușurat câtuși de puțin, dacă nu prin vreo terapie miraculoasă, măcar printr-o abordare duhovnicească și optimistă a șanselor de vindecare. Odată conștientizate cauzele suferințelor sale și resimțite efectele lor, un bun creștin trebuie să ceară ajutorul medicilor trupești, dar mai ales al "Doctorului și Tămăduitorului trupurilor și al sufletelor noastre", trebuie să solicite lucrarea mângâietoare a sfințiților slujitori, prin mijloacele de vindecare trupească și sufletească, între care excelează rugăciunea. (A se vedea și articolul: http://www.ziarullumina.ro
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
cauzele suferințelor sale și resimțite efectele lor, un bun creștin trebuie să ceară ajutorul medicilor trupești, dar mai ales al "Doctorului și Tămăduitorului trupurilor și al sufletelor noastre", trebuie să solicite lucrarea mângâietoare a sfințiților slujitori, prin mijloacele de vindecare trupească și sufletească, între care excelează rugăciunea. (A se vedea și articolul: http://www.ziarullumina.ro/articole;1832;1;67599;0; Ioan Cristinel Teșu - Suferința---dialog-al-lacrimilor.html). Drd. Stelian Gomboș Referință Bibliografică: Despre suferință, răbdare și nădejde din perspectiva creștină - p. I
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361295_a_362624]
-
este precedată de Taina Pocăinței și este urmată de împărtășirea cu Sfintele Taine. Al treilea aspect important al Tainei Sfântului Maslu subliniat de Epistola Sfântului Apostol Iacov constă în precizarea scopului său îndoit în formă, dar unic în esență: vindecarea trupească și sufletească, adică a omului ca întreg. Părintele Stăniloae afirmă, de exemplu, că Taina Sfântului Maslu nu este îndreptată exclusiv spre vindecarea trupească, ci și spre ștergerea acelor păcate de care nu ne mai aducem aminte, precum și a rădăcinilor pe
DESPRE SUFERINŢĂ, RĂBDARE ŞI NĂDEJDE DIN PERSPECTIVA CREŞTINĂ [Corola-blog/BlogPost/361292_a_362621]