1,978 matches
-
udă bulevardele încinse ce curg cu farurile aprinse... Când soarele se așează pe creștetul orașului acesta se oprește din lucru să-și tragă sufletul. Așezat pe coama dealului în formă de cal fumează trăgând fum printr-un coș de fabrică, tușind de se aude pe celălalt mal. E satisfăcut că a făcut curat pe dinafară uitând să curețe murdăria mentalităților balcanice a oamenilor ce așteaptă în viață precum în gară înjurând ca birjarii în piață. Stă precum Gânditorul din Hamangia Și
POEZII DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367151_a_368480]
-
totul e cât se poate de limpede, nu-i așa? Voi reveni peste câteva zile și sper să găsesc rețeta pregătită, ca să nu mai pierdem timpul prețios al niciunuia dintre noi. Stamate nu mai zâmbea. Își îndesă basca pe chelie, tuși ostentativ și se opri un moment în fața Anitei, privind-o suspicios. -Sunteți bolnavă sau doar prietena doctorului Drimer? -Și una și alta, răspunse Anita, de bună credință. -Atunci, multă sănătate! Ați încăput pe mâini bune. Dr.Drimer poate face minuni
CASA DIAMANT – AGENTUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363564_a_364893]
-
Harper cu entuziasmul ei aparte. Acum e rândul ei să tacă și să meargă înainte.Au ajuns deja la intrare în Silverton,un bun reper era praful de o densitate imensă,ce îți lua dreptul la o respirație normală. Harper tușește încontinuu și e puțin dezorientată deoarece ea locuiește într-un sat apropiat și nu a fost decât de vreo două ori la biserica gotică. Turnurile clădirii care parcă vor să străpungă cerulse zăresc deja.Asta înseamnă ca au ajuns.Pe lângă
MĂREAŢA POARTĂ NEAGRĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363629_a_364958]
-
a aflat de la Ramona,că fiica lor este îndrăgostită și vrea să se căsătorească cu fiul Săndicăi, subordonata sa, era să leșine. Tocmai gusta dintr-un pahar cu vin. Vinul a început să-i țâșnească pe nas și el să tușească de îi ieșeau ochii din orbite. Noroc că Ramona nu era atentă la ce s-a întâmplat fiind cu spatele și preocupată de cârpa cu care ștergea praful de pe servantă. - Ce, ce vrei să spui? Andrada vrea să se mărite
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1301 din 24 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349484_a_350813]
-
apucat să bată prea mult pragul bisericii, a căzut îndată la pat, așa încât s-a spovedit și a primit împărtășania acasă. Erau niște zile senine, însorite și înmiresmate, de primăvară: în anul acela Paștele cădea târziu. Toată noaptea fratele meu tușea să-și spargă pieptul și dormea ca vai de el, dar dimineața numai ce-l vedeai că se îmbrăca și se așeza în jilț. Așa îl am și acum în fața ochilor: liniștit și blând, cu zâmbetul pe buze, mistuit de
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
ceda plămânii, că moartea era aproape. Și totuși, trebuia să ajung cât mai repede la mal, altfel voi pierde bătălia înainte de a o începe. Cu ultimele puteri, m-am târât în afara zonei toxice și m-am aruncat într-o parte, tușind cu putere. Apoi, aproape imediat, am asistat la spectacolul înfiorător al unei victime transformate în stană de piatră. Un Iepure Luptător, probabil unul dintre puținii care se aventuraseră acolo, stătea cu ochii holbați către infinit, cu o expresie cumplită de
EXILAT PE PLANETA BLESTEMELOR ETERNE de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2038 din 30 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350192_a_351521]
-
să dureze această minune? Avea stări aproape cataleptice, în care zăcea în pat având viziuni înfiorătoare, cu medicii îmbrăcați în alb intrând peste el în casă, consultându-l și declarându-l infectat cu Yersinia Pestis, se vedea pe sine însuși tușind, scuipând sânge, agonizând... Ca să întrerupă firul gândurilor, a dat din nou drumul la televizor. Pe unul dintre posturi, un cunoscut producător de filme vorbea: „Ați fost avertizați, somați în repetate rânduri. Am încercat cu vorba bună, ne-am străduit să
TEROAREA ALBĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350221_a_351550]
-
Înțeleg”, i-am răspuns și mi-am aprins o țigară. ”Vrei?”, l-am chestionat întinzându-i pachetul. Nu, mulțumesc, nu fumez”, rosti destul de grăbit și clipind des. ”Ai vreo gagică, în timpul liber?”. Liviu s-a înroșit la față și a tușit ușor. ”Vai, vă rog, domnule... Ei bine, de fapt, nu, nu am timp pentru așa ceva. Tot timpul mi-l dedic studiului”, adăugă, pe jumătate mândru, pe jumătate încurcat. ”Care sunt scriitorii tăi preferați?”. ”Dostoievski, Nabokov, Huxley, Hesse...”. Am stins țigara
REPETIŢIE PENTRU O PIESĂ DE TEATRU de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350230_a_351559]
-
cu modele animaliere Ceru-și înălbește albastrul de sineală Unii se odihnesc, alții fac cumpăraturi Gălețele, lopățele și pește cu cartofi - Sau se apără de pescărușii-n viraj Visul al paisprezecelea: Vizita din vară Vizita se petrecu în munți Deșertul tușea praf Soarele mușca și spărgea lumina Mijlocul zilei se pregătea să se treacă Deasupra Muntelui Magic șopârle și cactuși se luptau de la spații Greieri sub cheie cântau în colivii Soarele ardea precum un cuptor Spații din piatră...spații din nisip
VISE DE MARIANA ZAVATI GARDNER de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 866 din 15 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350285_a_351614]
-
apropie de mine, că vezi Doamne... nu suportă nici tutunul, nici țuica; dar cum se face că tot pe ăștia zglobii îi adună de prin șanțuri? Am făcut pariu cu ea că nu mă prinde cu una cu două...” și tușea de-i ieșeau ochii din cap, ca să adauge râzând. „O auzi cum sună a colivă?” Și se bătea cu palma în piept.„ Nu vrea să se deprindă din capul pieptului... nici de-a dracului ce e. Îi place să cânte
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
unul singur. Și-a răsucit o țigară din foile de tutun agățate după sobă. A umezit cu limba foaia de ziar, a pus tutunul, l-a învelit cu atenție, și iar și-a trecut țigara printre buzele-i umflate și, tușind înfundat datorită nădufului care-i oprea respirația, s-a aplecat să ia un tăciune ca să și-o aprindă, apoi s-a așezat pe un scăunel sub corlata coșului. Primele fumuri pe care le-a tras în piept, au avut darul
ULTIMA SPOVEDANIE (PARTEA ÎNTÂIA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350387_a_351716]
-
trebuit să-mi spună de mai multe ori lucrul acesta ca să mă liniștesc și să mă opresc din plâns. Rămâneam singur acasă, fugeam în grădină, luam mătase de porumb, îmi făceam o țigară, trăgeam fumul în piept, mă înecam și tușeam până mă învinețeam. Cine o mai face ca mine, ca mine să pățească. Dumneavoastră sigur că nu știți cum se face o minge din păr de vită, primăvara când năpârlesc, cum se face o păpușă din cârpe, cum se face
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
am fi reluat jocul, mai mult ca sigur că nu s-ar fi întâmplat nimic, dar oprindu-mă din efort, am făcut o aprindere de plămâni de toată frumusețea. Oboseam, aveam temperatură, transpiram din te miri ce, am început să tușesc că părinții s-au îngrijorat începând să umble cu mine pe la doctori. Sărăcia sărăcie dar și-au rupt de la gură și au făcut tot ce depindea de ei ca să-mi recapăt sănătatea. Fuga la dispensarul din sat, la cel din
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
din¬ța noastră, păs¬tra¬tă în decursul timpului, nu nu¬mai pentru relația interumană, în co¬mu¬¬nitatea de ace¬eași limbă. Chiar dacă acolo co¬municarea în¬tre oameni s-a fă¬cut într-o lim¬bă străină, to¬tuși, ei și as¬tăzi sunt români și vor ră¬mâne cât vor trăi pe acest pământ. Mi-au spus că ei, chiar dacă vorbesc cu vecinii în¬tr-o limbă străină, cu Dum¬nezeu, cu Maica Dom¬nului și cu sfinții vorbesc
DIALOG DUHOVNICESC, VIU ŞI DEOSEBIT DE SINCER CU ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP IOAN SELEJAN AL EPISCOPIEI COVASNEI ŞI HARGHITEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349198_a_350527]
-
Dr Șuțu: Uite, vezi, ție ți s-a făcut de ducă, da nu te las niciunde că văz că nu renunți. Mihai: Vreu apă de izvor... Apa de aci miroase a bureți, și n-am tutun! Dr Șuțu: De la tutun tușești, da uite ia! Mihai: Ce scrii? Rațetă de nebun? Dr Șuțu: Scriu și eu ca tine, da nu la fel de bine. Sunt vremuri noi și noi ne învechim, lasă politica la calici și scrie rogu-te domniței. Ți-a trimis dulceață
TESTAMENT SPIRITUAL POST MORTEM (3) ŢARA, SFÂNTUL ANDREI ŞI APOSTOLATUL LUI EMINESCU de IOSIF POPA în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349349_a_350678]
-
pe cei care rămân, îi rog să mă creadă pe cuvânt și să mă asculte. A fost odată, ca niciodată... Capitolul 2 Cum ajunge vrăjitoarea Iarna mare împărăteasă Odată, într-o zi cenușie, de toamnă târzie, când oamenii plângeau și tușeau, când orașele și satele se înecau în noroaie, iar copacilor, biciuiți cu stropi de ploaie, li se furau ultimele frunze, pe aceste meleaguri a sosit, plutind prin văzduh, o frumoasă vrăjitoare. Avea ochii negri, strălucitori, plete lungi, liliachii, și rochia
ROMANUL FANTASTIC MĂRŢIŞOR- FRAGM.1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1471 din 10 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350126_a_351455]
-
nouă astăzi Și ne iartă nouă greșalele noastre Precum și noi iertăm greșiților noștri, Și nu ne duce pe noi în ispită...” ( Se întrerupe, din cauza unui acces de tuse. Apoi reia): „Ci ne izbăvește de cel rău...”. ( Se întrerupe din nou, tușind tot mai puternic). „Că a Ta este împărăția...”. (Pentru sine, deviind de la rugăciune: „Doamne, cu cine stau în casă... Am vrut, am vrut atât de mult să nu se întâmple nimic... Doamne, tu poți...”). Femeia goală, întinsă pe pat, zâmbește
FATIDICA ALTERNANŢĂ de MIHAI IUNIAN GÎNDU în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350191_a_351520]
-
bun mai e oțelul, doar se cheamă drum de fier, Dacă nu se-nvârte roata nici măcar pe-un pui de ger? Și în toată garnitura sforăie un pasager?” Iar pe mare, vai, ce valuri, înghețate ca-ntr-o poză! Marinari, tușind în birturi ca bolnavii de viroză, Trag din pipă fumuri groase cu mustățile-n pahare Și mai râd, furând o palmă, când mai pișcă de picioare Chelnerițe ce așteaptă trei dolari la țâțișoare. Beau în crâșmele famate, ce-au vândut
AI VENIT CA O MIREASĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361924_a_363253]
-
eu această durere și mi-am adus aminte că totul mi se trage de la un pocinog, de la o altă ispravă a mea, petrecută cu un an în urmă pe la sfârșitul lui octombrie. Am fost chemat la o pomană în amintirea tușii Marilena, de la care cumpărasem casa și căreia îi port și acum o pioasă amintire. Toate bune și la locul lor. Țin minte ca acuma că înainte de a mă ridica de la masă, am vrut să mai beau un pahar, am auzit
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (28) de ION UNTARU în ediţia nr. 637 din 28 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365803_a_367132]
-
control. S-a apropiat de mine un șofer care mi-a spus: - Când auzi că face așa de urât, de ce nu te oprești, domnule, să vezi ce fel de balaur ai înăuntru? Uitasem capacul de la filtrul de aer nemontat și tușea motorul că-ți era mai mai mare mila de el, săracul. Îmi era rușine, mecanica nu fusese punctul meu forte și am înghițit cu multă îngăduință mustrarea. De regulă, când trebuia să frânez, eu acceleram întâi și încercam să opresc
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (27) de ION UNTARU în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365811_a_367140]
-
ora două. Dar când mămăliga explodează Sunt trimiși din nou acasă, Fără pluguri, coase și tractoare Să lucreze pe ogoare. Tineri, bătrâni și bătrâne Își împart un sfert de pâine Și desțelenesc ogorul Cu săpăliga și tractorul Care abia mai tușește Pe pământ când se târăște. Buruienile-s în toi și de mare soi. Grâul nu le e luat, Fiindcă nu e performant. Se roagă la Domnul neîncetat Să îi scape de-așa iad. Elena Trifan Referință Bibliografică: DESȚĂRĂNIRE / Elena Trifan
DESŢĂRĂNIRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1221 din 05 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365936_a_367265]
-
energia electrică pe glob și industria chimică din România. Abia după ce ia loc pentru a-și pregăti expunerea este deranjat de tusea convulsivă a unui student din sală. Încearcă să se concentreze fără a reuși. Își bănuiește colegul de potlogărie. Tușea și înainte de a intra să susțină examenul și chiar îl compătimea în rând cu ceilalți fără să-i trecă cuiva prin minte că „bolnavul” nu făcea decât o ultimă repetiție înainte de reprezentație. Decanul, profesorul de geografie, găsește soluția : - Uite ce
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
restul va veni dela sine. Nu apucă să le noteze. În sală este prea multă liniște, atât de multă încât se sperie crezându-se singur. Poate că este doar un efect secundar, să fi perceput abia acum plecarea celui care tușea infernal ?! Își ridică privirea întrebător ... Sudentul de dinaintea lui, cel după care urmează să fie el examinat, s-a blocat la subiectul doi. Nu reușește să-și etaleze cunoștințele, atâta tot. Albert intuiește motivul pentru care există liniștea nefirească ; studentul l-
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
de intuiție, colegul lui, care nici nu concepe decât să ia notă maximă, a repetat : - Sunt cel mai bun, la geografie, dintre toți studenții din an, vă pot demonstra dacă-mi permiteți ! Are tupeu băiatul ... Profesorul surâde. Își drege glasul, tușind ușor, după care îl întreabă : - Chiar vrei să te pun la încercare ... ?! - Bineînțeles ! Am să vă demosntrez că ... Pare să fie pornit să demonstreze că știe mai multă geografie decât examinatorul. - Bine, bine. Să trecem la câteva întrebări, dacă-mi
XXIII. ECOU RĂTĂCIT de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2154 din 23 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365388_a_366717]
-
loc, mâine în altul... După ce moșu’ Hobza a căzut bolnav, l-au coborât din Râncurele cu o sanie trasă de boi, înțepenise bietul de el... Cât a zăcut la pat, picioarele i se umflaseră ca butucul, sufla tare greu și tușea îngrozitor, trebuie să fi avut ceva și pe la plămâni. În acea perioadă, toată ziua n-ar fi mâncat decât cartofi prăjiți în untură de porc topită din slănină, cu jumările scorojite. Când și când îi mai cerea bunică-mii, căreia
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (V) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366260_a_367589]