1,114 matches
-
fel, doar că pătată de sânge. — Concertul de colinde al lui Emily. —Meciul de rugbi al lui Steven. Ne Întoarcem să privim spre oraș. Urâțenia Îi e Învăluită Într-un apus de soare ridicol, à la Vivienne Westwood, tot numai tul roz și nuanțe de roșu și violet extravagante. Linia orizontului e Înțesată de hornuri, dintre care doar unele mai funcționează: emană niște mici fuioare de fum, ca niște fumători grăbiți. Sper că nu i-ai dat tatei ce vrea, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de dragoste? Ce mare scofală e dragostea? îmi plac cărțile despre oameni. îmi place să cunosc oamenii. Sau, mă rog, nu neapărat să-i cunosc, ci să-i analizez, să-i descopăr așa cum sunt cu adevărat. Uneori sunt cu to tul altfel decât apar. Nu-mi mai tremură glasul. Eduard mă privește cercetător cu ochii lui de o nuanță cenușie, având aerul că abia atunci mă vede pentru prima dată. Precis că s-a dezumflat. Pesemne că nu-i mai arde
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
s-a întâmplat... Mă opresc. De-abia acum îmi dau seama câtă muncă va fi. Acum, când prima pagină iscă deja întrebări în mintea primului meu cititor. — Ți-am mai spus o dată! Lui Edo i se întâmplă ceva cu to tul ieșit din comun, îi explic, continuând să-l privesc drept în ochi. M-am gândit, până la urmă, că ideea lui Bobo cu un ac cident nu-i tocmai de lepădat. Aici e doar începutul. Lui Edo i se întâmplă un
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să-mi lipsească teribil criticile tale, mamă! Doamna Martin își mușcase buzele și se întorsese spre du lap, începând să strângă cu dexteritate umerașele cu haine și să le așeze într-un geamantan care părea să o aștepte pe pa tul din dormitor. Clara o privea concentrată, urmărind cum se golea dulapul. — E uluitor câte lucruri pot să iasă dintr-un șifonier și să intre într-un geamantan! Ce ușor se poate transfera un obiect..., murmurase ea, mai mult pentru sine
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
se împotmolise înlăuntrul ei, iar înlăuntrul ei era o mlaștină vâscoasă din care nu se putea dezmetici să iasă. Cum adică, nu plecarea mamei ei declanșase totul? Cum adică, ea însăși, Clara Martin, o adolescentă de 17 ani, declanșase to tul, prin scrisul ei insomniac? Ea declanșase nu numai accidentul lui Eduard, ci și plecarea mamei sale? — Vrei să știi de ce ne-am despărțit? o întrebă domnul Martin, tremurând din tot corpul, incontrolabil și aproape țipând. A fost, în final, decizia
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
multicoloră, pe care și-o scosese cu un gest regal din geantă. De majoratul meu sigur că-mi aduc aminte, cum să nu! Ce nebunie... Câte pregătiri și discuții... Al naibii trecut! Tăcură amândouă, trăgând îngândurate din țigări. Iar trecu tul, invocat de Clara și afurisit de Georgiana, se instală și el la masă alături de ele, ca un individ misterios și grav, îmbrăcat în frac și cu chipul ascuns de fumul cețos de țigară. Un individ mut pe care îl contemplau
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
în primele București ale ziarului d-voastră. Și pentru că ocaziunea-mi este dată, adaug că ar fi bine să se piarză în presa română obiceiul d-a se arunca unul la altul acuzări nefundate, căci dezmințirea lor azvârlă discre[di]tul asupra acelora care le-au scormonit. Vă rog, domnule, să binevoiți a publica această scrisoare în coloanele ziarului d-voastră și să primiți salutările mele. Frederic Dame 48. Calea Victoriei Toate acestea sânt bune și frumoase, păcat numai că nu dovedesc
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
osteneală cu răscumpărarea, cu Dunărea etc. au să fie uitate? Oare ne pârăsc la stăpîn? Fiți pe pace, onorabili protivnici! Partidul conservator nu caută a veni la putere pe asemenea căi. Nu sînteți amenințați a vă despărți de s[fîn ]tul buget. Puteți să mai urmați cu negustoria d-voastră politică. Mergeți de la un ministru străin la altul, alergați de la Neva la Sprea, oprindu-vă și pe Dunăre; căutați să fiți iubiți de unii fără ca să fiți bănuiții de alții. Grea
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
prosperitatea. Cine sunt eu ca să desfac hotărârea lui Dumnezeu și să mă arăt mai bun ca El ? Să sufere, să fie nenorociți, să trăiască În nefericire ! Așa a hotărât Dumnezeu !”37. Începând șirul argumentației de care am amintit În debu‑ tul acestui subcapitol, subliniem că, după cum, de regulă, nimeni nu Îl va osândi pe un judecător pentru cei care fură, nedreptățesc, ucid și săvârșesc alte asemenea fapte rele și grobiene, ci Îl vor osândi pe magistrat doar În cazul În care
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
muzica trebuie să continue a fi parte din viața pacientului cu can‑ cer, În special dacă au constituit surse de bucurie În trecut. Participarea la terapia prin artă sau muzică este extrem de utilă multor pacienți. Scrierea romanului mult amânat, picta‑ tul sau plecarea În sfârșit În excursie la Ierusalim, Roma ori la Muntele Athos sau la Meteore nu sunt obiective neobiș‑ nuite asumate de numeroși pacienți cu cancer. În sfârșit, umorul este foarte important. Râsul este vindecare, iar râsul este o
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
degradată. Bolnavii acceptă gândul morții, unii chiar o așteaptă. Nu este o acceptare Împletită cu depresie, cu tristețe sau jale, ci o acceptare a situației și a morții, o așteptare tăcută, liniștită a implacabilului. Din punct de vedere fizic, pacien‑ tul este tot mai obosit și tot mai slăbit. Pe durata derulării acestor etape, pacientul aflat În stadiul terminal imprimă acestor etape anumite trăsături personale Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 121 rezultate din personalitatea sa, mediul de proveniență
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
precum un discipol, nu face decât să imite atitudi‑ nea eminamente filială pe care a avut‑o Iisus Hristos Care, „deși era Fiu, a Învățat ascultarea din cele ce a pătimit” (Evrei 5, 8). Iar această supunere smerită primenește sufle‑ tul care devine un spațiu ospitalier, spre sălășluirea bucuriei prezenței Domnului. Spiritualitate și sens În suferința bolnavilor de cancer 123 Însăși istoria mântuirii s‑ar putea citi ca o suită de vizite ale lui Dumnezeu făcute poporului Său, ilustrate prin expre
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
circumstan‑ țelor adverse. Acceptarea este Îndeplinirea unui act de liber‑ tate, prin care ne asumăm suferința și o folosim În scopul creșterii credinței noastre, a iubirii și a ascultării. A accepta Înseamnă așadar a obține o victorie. „Primește, așadar, cuvân‑ tul meu de mângâiere - scrie Sfântul Vasile cel Mare - ca să nu cazi În suferințe, ci să dovedești că ești deasupra lor și că le‑ai biruit deja”197. Acceptarea Înseamnă a ne Învinge pe noi Înșine, a ne lua crucea și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
ori ești cuprins de boală sau de friguri sau de dureri, și usturimea te silește să zici ceva de hulă - de te vei stăpâni pe tine, și vei mulțumi, și vei proslăvi pe Dumnezeu, aceeași plată vei lua (ca drep‑ tul Iov - n.n). Că pentru care pricină hulești - spune‑mi - și cuvânt amar scoți din gură ? Oare mai ușoară ți se face ție durerea ? Iar mai ales și mai ușoară de s‑ar fi făcut, nici așa nu trebuie să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mine În defavoarea tuturor celorlalte. Mai mult, profesorul meu Eufrosin m‑a Încurajat să urmez aceste studii, crezând că voi excela ca și un doctor care va trata orice fel de boală”. Ermolae, auzind cuvintele lui, a considerat că era momen‑ tul potrivit pentru a‑i vorbi despre adevăratul Doctor. El i‑a spus lui Pantoleon : „Crede‑mă, tinere, când spun că arta lui Asklepios, Galen și a celorlalți doctori antici, pe care tu o studiezi, poate să ofere foarte puțin ajutor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
apoi unul dintre ei a luat sabia și a executat ordinul. Când i‑a fost tăiat capul, nu a curs sânge, ci lapte, iar măslinul de care a fost legat Fericitul Pantoleon s‑a umplut tot de roade. În momen‑ tul morții sale, din cer s‑a auzit cuvântul : „Slujitor credincios, dorința ta va fi acum Îndeplinită, porțile cerului Îți sunt deschise, cununa ta e pregătită. Vei fi de‑acum Înainte adă‑ post deznădăjduiților, ajutor celor Încercați, doctor bolnavi‑ lor și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu apă sfințită. Acestuia din urmă i s‑a spus apoi să bea o fiertură amestecată cu apă sfințită, care conținea ierburi de pe Muntele Athos. În următoarea zi, el și‑a revenit complet. Scarlat Calimachi s‑a ținut de cuvân‑ tul dat, care privea construirea mănăstirii. După câțiva ani, a urmat la tronul Moldovei (1806) și a ridicat mănăstirea Sfântul Pantelimon din Muntele Athos În apropierea mării. Domnitorul moldovean a zidit din temelie biserica centrală și imensa trapeză, poate cea mai
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
exorcizare deasupra capului său, el a fost mântuit și s‑a Întors În patria sa natală sănătos și slăvindu‑l pe Dumnezeu. Una dintre maici suferea de o paralizie care Îi afecta capul. Când sfântul ținea Sfânta Liturghie, În momen‑ tul În care el Împărtășea, ea a văzut că strălucea de lumină divină. A ezitat să se apropie și el a Înțeles. Dar a Întrebat‑o : „De ce nu te apropii ? Apropie‑te”. Atunci ea a luat Sfânta Împărtășanie din mâinile sfântului
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
că era o familie de localnici care aveau o icoană a făcătorului de minuni. I‑a vizitat și i‑a implorat cu lacrimi să Îi Împrumute icoana, ca să poată face semnul crucii cu ea deasupra nepotului ei. Chiar În momen‑ tul În care mătușa lui cerea icoana, nepotul a strigat brusc la bunica și mama lui : „Încetați să mai plângeți, și mă voi face bine. Sfântul Nectarie mi‑a spus asta”. Ambele femei l‑au Întrebat : „Dar când, copile, și cum
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
intensă și fierbinte Îndreptată către Hristos, Îi atinge harul lui Dumnezeu. Același lucru Îl face orice preot În timpul oricărei Taine”273. S‑au realizat multe studii asupra puterii taumaturgice a rugăciunii săvârșite cu credință, cu smerenie și din tot sufleă tul și efectele excepționale ale acesteia asupra Întregului organism. Așa cum confirmă și recentele cercetări științifice, dacă medicul ar Înălța o rugăciune atât pentru ca Dumnezeu să‑l lumineze ca să aleagă cel mai bun medicament sau să opereze În modul cel mai Înțelept
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Căci Domnul cel de oameni iubitor voiește să i se ceară și să Împartă cele 278 Suferința și creșterea spirituală cerute spre mântuirea făpturilor Sale și mai ales atunci se Înduplecă cu totul, nu când cineva luptă numai pentru sufle‑ tul său, ci când face aceasta pentru aproapele”300. Fericitul Augustin ne pune În atenție o Întâmplare minunată din viața sa, când rugăciunea celorlalți pentru el a avut un efect taumaturgic. Această experiență o prezintă ca mulțumire către Dumnezeu Care, rugat
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
cu atâta bucurie cu câtă vi le‑au trimis paznicii lor. Nimeni să nu se Îndoiască, nimeni să nu șovăiască ; el e acel luptător nebiruit. Aceste oseminte le recunoaște Domnul, ele s‑au luptat Împreună cu sufletul fericitului. Ele și sufle‑ tul lui vor primi cununa la dreapta zi a răsplătirii lui”317. La rândul său, Sfântul Ambrozie al Milanului, Într‑una din scrisorile sale, amintește și el de rugăciunile ce se săvârșeau atunci când Într‑o localitate se primeau oseminte sfinte : „(...) să
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
putea fi de p]rere c] este impropriu s] decidem asupra sorții f]tului numai pe baza faptului c] lumea ar fi un loc mai bun cu sau f]r] existența acestuia. Am putea fi de p]rere c] f]tul are dreptul la viat], fapt care ar trebui s] conteze mai mult decat avantajele sau dezavantajele reprezentate de ducerea la bun sfârșit a avortului. Dreptul f]tului este privit aici că pe un „atu”; aceasta înseamn] c] acolo unde nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care ar trebui luat în considerare atunci când se decide cine sau ce anume are dreptul de a nu fi subiectul unui experiment științific dureros, dar important). A fi interesat este un criteriu care ar putea include, pe lang] animale, f]tul sau embrionul uman; și poate chiar și elemente ale naturii precum copaci și plantele. Posesia rațiunii și a capacit]ții de a alege par a limita drepturile la categoria oamenilor, dar unele animale dețin ambele capacit]ți într-un fel
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
serie de legi antiavort nu au fost adoptate în cea de-a doua jum]țațe a secolului al XIX-lea. În acel moment, majoritatea susțin]torilor interzicerii avortului subliniau pericolele medicale ale acestuia. De asemenea, a fost argumentat c] f]tul este o ființ] uman] de la concepție, iar avortul este o form] de crim]. Acum, cănd tehnicile îmbun]ț]țite au f]cut avorturile efectuate în mod corespunz]tor mai sigure decât nașterea în sine, argumentul medical și-a pierdut forță
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]