536 matches
-
50 hectare. Aria protejată este inclusă în situl de importanță comunitară - "Lacurile Fărăgău - Glodeni" și reprezintă o zonă naturală (luciu de apă, iazul, eleșteul și terenul ce înconjoară lacul) ce adăpostește o gamă diversă de vegetație higrofilă și faună specifică turbăriilor și lacurilor de câmpie. La nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe rarități floristice; printre care: cruciuliță ("Senecio paludorus"), mlăștiniță ("Epipactis palustris"), pufuliță (cu specii de: "Epilobium hursutum" și "Epilobium palustre"), susai mare ("Sonchus palustris"), săgețică ("Geranium pratense"), joiană ("Oenanthe silaifolia
Lacul Fărăgău () [Corola-website/Science/324432_a_325761]
-
integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 891 hectare. Situl reprezintă o suprafață (încadrată în regiunea biogeografică continentală și panonică a Câmpiei Crișurilor) în lunca Crișului Negru , arie protejată (râuri, mlaștini, turbării, lacuri, lunci aluviale, pajiști și păduri de foioase) ce adăpostește, conservă și protejază o comunitate importantă de scoici, cu indivizi din specia "Unio crassus" (scoică-mică-de-râu), specie cu risc ridicat de dispariție în sălbăticie (înclusă în lista roșie a IUCN)) și
Crișul Negru (sit SCI) () [Corola-website/Science/330205_a_331534]
-
creț ("Pelecanus crispus") și a unui pește cunoscut sub denumirea populară de țigănuș ("Umbra krameri"), specii considerate ca vulnerabile și aflate pe lista roșie a IUCN. Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, mlaștini, turbării, pajiști) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). În arealul sitului (alături de pelicanul creț) este semnalată prezența mai multor păsări cu specii de: lăcarul
Suhaia (sit SPA) () [Corola-website/Science/330322_a_331651]
-
România) și include rezervațiile naturale Cheile Dopca și Pădurea Bogății. Aria protejată (străbătută de Valea Bogății și râul Măieruș) este încadrată în bioregiunea geografică alpină și continentală corespunzătoare părții centrale a munților Perșani și reprezintă o zonă naturală (râuri, mlaștini, turbării, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege). La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice
Pădurea Bogata (sit SPA) () [Corola-website/Science/330733_a_332062]
-
sudic la Podu Coșnei, Poiana Negrii, Dorna Candrenilor, Șaru Dornei, întâlnești izvoare minerale. Spre vest ori spre sud, se află în multe locuri depozite de turba numite și "tinoave” ce constituie unul din aspectele specifice ale acestui loc. În unele turbării s-au păstrat relicte glaciare cum sunt că mesteacănul pitic, mușchiul frunzos sau pinul roșu de pădure. Din depresiune pornesc drumuri spre masivele din jur, Munții Bârgăului, Munții Călimani, Munții Bistriței, Munții Rarău, Munții Giumalău, Obcina Mestecăniș și Munții Suhard
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 21.283 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, pășuni terenuri arabile cultivate și păduri în tranziție aflate în bazinul hidrografic al Văii Ierului) încadrată în bioregiunea panonică a "Câmpiei Ierului" (cea mai joasă subdiviziune geomorfologică a Câmpiei Someșului), ce aparține sectorului nordic al Câmpiei de Vest. Acesta include
Câmpia Ierului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331769_a_333098]
-
climatele calde și în cele temperate. Ea rezultă ca urmare a dezagregării, fiind o pătură groasă de materiale colțuroase și în general mărunte, care se desfășoară ca o poală ce acoperă baza versanților protejând roca. Umiditatea excesivă permite aici instalarea turbăriilor, arena granitică funcționând ca un sol poros, care se saturează de apă tocmai ca un burete. O dată formată, arena granitică este supusă procesului de alterare chimică, transformându-se treptat în argilă fină de tipul caolinului. Rețeaua de văi este mai
Relief petrografic () [Corola-website/Science/300770_a_302099]
-
lui Ștefan cel Mare, „căci este țara aceluia poarta cea mai lesnicioasă pentru intrarea și cuprinderea ambelor regate, anume al Poloniei și al Ungariei, prin părțile transilvănene, [poartă] care trebuie închisă și acoperită și, odată acoperită, cu strășnicie păzită contra turbării vrăjmașului; și tot prin ea poate fi cu ușurință cuprins de creștini și adus la ascultare statul dușman” - adică Imperiul Otoman. Nu se realizează nici o înțelegere, iar în acest an, incursiunile achingiilor ajung până pe Isonzo. Venețienii nu găseau nici un aliat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
afluent al Bistriței Aurii și înconjurată de păduri bogate de conifere, pline de ciuperci și fructe de pădure precum: fragi, zmeură, mure și afine. Obiectivele turistice sunt de interes local și zonal. Dintre cele locale amintim: rezervația naturală Tinovul Mare; turbăria Poiana Stampei; castel restaurant Tihuța; vârful Oușorul; Complexul de stânci megalitice 12 Apostoli. Dintre cele zonale sunt prezente: masivul Rarău cu Pietrele Doamnei; cheile Zugreni și cabana cu același nume; Ineu din masivul Rodnei cu lacul Lala; mănăstirile din nordul
POSIBILIT??I DE DEZVOLTARE A TURISMULUI RURAL PRIN OB?INEREA ?I VALORIFICAREA UNOR PRODUSE ECOLOGICE by Gheorghe GEMENE () [Corola-publishinghouse/Science/83094_a_84419]
-
zona de luncă, mai este denumită vegetație de luncă (zăvoaie). În componența ei intră sălcii, plopi (în câmpie și dealuri), anin (la munte). Acolo unde sunt lacuri, bălți, se dezvoltă și stuf, papură, rogoz. În munți există și mlaștini și turbării. Pe terenurile sărăturoase, ca și pe cele nisipoase, s-a dezvoltat o vegetație cu specii adaptate la condițiile de viață vitrege de aici. Pe nisipuri s-au realizat și plantații de salcâmi. 64 GEOGRAFIE FIZICĂ Pădure de molid în Munții
GEOGRAFIE MANUAL PENTRU CLASA AVIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ca vaccinuri genetice față de acest virus (fig. 32.4). Era vaccinurilor ADN a început în anii ’90 ai secolului al XX-lea și se așteaptă ca ea să revoluționeze medicina, oferind instrumente eficiente, arme de luptă contra neoplaziilor, SIDA și turbării. În anul 1988, Gordon Ada, de la Organizația Mondială a Sănătății a afirmat că problema producerii unui vaccin împotriva HIV-1 este mult mai dificilă decât în cazul oricărui alt virus, datorită variabilității genetice a acestuia (nu există identitate nici între două
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Gerunziul poate avea și alte ipostaze: • de adjectiv; când primește dezinențe de număr și gen, ca orice adjectiv calificativ: „Metalica, vibrânda a clopotelor jale” (M. Eminescu) • de substantiv; prin intermediul valorii adjectivale, în urma unui proces de substantivizare, prin articol: „Murindului speranța, turbării răzbunarea.” (M. Eminescu) Aceste ipostaze intră în inventarul noilor unități lexico-gramaticale: adjectiv, substantiv. Caracteristici adverbialetc "Caracteristici adverbiale" Natura adverbială a gerunziului se manifestă în predominarea funcției de circumstanțial, la nivel sintactic: de mod, de timp, de cauză etc.: „Tresărind scânteie
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
decât marginea anterioară a pronotului. Al 3-lea articol al tarselor anterioare de trei ori mai lung decât articolul 2. Pretarsul picioarelor posterioare ceva mai lung decât al 3-lea articol tarsal. Specie acidofilă răspândită în bălțile din păduri și turbării. l=3 mm. ♂ Ghearele picioarelor anterioare despicate, la fel ca la specia precedentă (fig.28a, pag.27) 3 Hydroporus tristis Paykull (varians Lec., ruficapillus Mannh.) Capul roșcat-maroniu, întunecat după ochi. Pronotul negru, elitrele roșcat-maronii cu discul de nuanță mai închisă
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
puncte. Partea ventrală a corpului cu reticulații fine. Metasternul, coxele posterioare și partea anterioară a abdomenului dispun de o punctuație accentuată și rară. Ultimul sternit abdominal are o punctuație ștearsă. Răspândită în regiunile mlăștinoase, în băltoacele din păduri și în turbării. l=3,4-3,6 mm. ♂ Primul articol al tarselor anterioare și mediane ușor lățit. 10 Genul Graptodytes Seidlitz Specii de talie redusă (2-3 mm), relativ asemănătoare cu cele din genul Hydroporus, de care se diferențiază prin prezența unor strii laterale
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
generale spre concepte specifice, individuale: sol-soluri, sare-săruri, nisip-nisipuri, filosilicat-filosilicați etc., prin treceri ale masivelor la substantive colective - "turbă-turbărie" - fapt ce implică numeroase modificări conceptuale la nivelul lexicului specializat. Formele nou create pot desemna atât concepte generale, cât și concepte speciale (turbărie) cu trăsături particulare. Statutul conceptelor desemnate prin deplasarea masivelor nu diferă în funcție de locul pe care cuvântul îl ocupă în raport cu regentul. De exemplu, în sintagma "geografia solurilor" pluralul desemnează sensul generic dat de articolul hotărât. Nu toate conceptele din domeniul pedologie
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
aceleași boli, numită "imunitate încrucișată" (inocularea variolei vitelor), era cunoscut din experiențele lui Jenner (1796). Pasteur descoperă imunizarea prin slăbirea artificială a virulenței microbilor, fie prin oxigenare, fie prin menținerea culturii timp mai îndelungat. Reușește astfel să prepare vaccinul contra turbării și pe cel contra antraxului. Pasteur inițiază cursuri, explicând medicilor importanța igienei mâinilor înaintea operațiilor. Organizează, în institutul său, cinci departamente: de microbiologie generală, de igienă aplicată, de microbiologie morfologică și două de tehnici microbiologice de cercetare. Modelul a fost
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
cu steagul, brîu de cărămidă la două rînduri, km 171 Subcetate cum rămîne fiecare din ce în ce în urmă, căruța nouă, cîinele în lanț scutură purecii sub căpiță, cîine alb în pîcle băltește soarele corb auriu Bănulescu, fără el turbărie, șoimul Mureș fără val, fără mal, fuior de abur troița la calea ferată, Ditrău mută buștenii, doi la vagonul de rumeguș, biserica catolică turle gemene colțate de săgeți, barză singură și pe anul ăsta, pe trifoi, Lăzarea are picioare urîte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
o analiză a solului și să aplicați corecțiile în mod progresiv. Scopul este modificarea blândă a pH-ului solului. Turba Turba nu este altceva decât un amestec de mușchi acvatici în descompunere: o găsim deci în zonele mlăștinoase (numite și turbării). Ea nu posedă proprietăți nutritive, dar permite reținerea apei, ca un burete, ceea ce o face foarte interesantă pentru solurile ușoare. Trebuie udată înainte de a fi folosită. Gunoiul de grajd Există două tipuri de bălegar: cald și rece. Cel din urmă
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
în sfîrșit, a plugului fără avan-tren cu plugul cu citit metalic și cu comană. Specialiștii în istorie medievală care-și fundamentează analiza nu numai pe texte, dar și pe date mai recente de arheologie, palinologie (studiu al polenului), pe examinarea turbăriilor și pe istoria climei, se străduiesc să demonstreze că majoritatea parametrilor sînt, în fond, incerți. Potcoava, cuțitul de plug asimetric, furnalul cu ardere internă există deja în Boemia, Moravia și Silezia în secolele al VIII-lea și al IX-lea
by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/962_a_2470]
-
merișorul (Vaccinium vitis idea). Tundra higrofilă este reprezentată mai ales de formațiunile de mușchi, ocupă denivelările de relief unde se adună mai multă apă, unde se formează suprafețe mlăștinoase, turba de sphagnum 20, și crește salcia și mesteacănul pitic. 20 Turbăriile ocupă cca.2% din suprafața uscatului și se formează prin acumularea de materie vegetală parțial descompusă. Cele mai multe turbării s-au format după retragerea ghețarilor la sfârșitul ultimei ere glaciare, cu cca 9000 ani în urmă. Rata de formare a turbei
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
unde se adună mai multă apă, unde se formează suprafețe mlăștinoase, turba de sphagnum 20, și crește salcia și mesteacănul pitic. 20 Turbăriile ocupă cca.2% din suprafața uscatului și se formează prin acumularea de materie vegetală parțial descompusă. Cele mai multe turbării s-au format după retragerea ghețarilor la sfârșitul ultimei ere glaciare, cu cca 9000 ani în urmă. Rata de formare a turbei este de cca.1mm/an. Reprezentând prima etapă în formarea cărbunilor, turba este utilizată drept combustibil, chiar dacă are
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
topirea permafrostului crează spații inundate sau înmlăștinite. Aici are loc fie o creștere a ritmului de producere a CH4, fie o scădere a ritmului în care are loc oxidarea CH4. Acest fenomen se întâmplă deja în cazul lacurilor siberiene, a turbăriilor din Canada sau din Suedia nordică. Este evident că nu toate ecosistemele din tundră vor răspunde la fel la dezghețul permafrostului. Emisiile de gaze generate depind de cantitatea, distribuția și compoziția materiei organice stocate în permafrost. III.3.2. TERITORII
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
mai tărziu, sau chiar jurnale de călătorie publicate după 1989, stipulează în mod total eronat cuantumul de lacuri. Despre pământul finlandez se spune că e unic: "unde nu e piatră e apă, și unde apa s-a scurs a rămas turbării, iar pădurile de brad înlocuesc pajiștile de la noi"76. Iarna vine devreme în aceste locuri, în luna septembrie, în octombrie totul fiind deja acoperit cu zăpadă. Ziua se scurtează simțitor, ajungând să fie lumină cam șase ore. "(...) două culori domină
[Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Ziua Mondială a Zonelor Umede, fiind printre primele convenții referitoare la conservarea patrimoniului natural. Scopul principal al Convenței de la Ramsar îl constituie conservarea zonelor umede, a faunei și florei caracteristice (www.rowater.ro). „Zonele umede cuprind: întinderi de bălți, mlaștini, turbării, suprafețe de ape naturale sau artificiale, permanente sau temporare, unde apa este stătătoare sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv întinderile de apă marină a căror adâncime la reflux nu depășește 6 metri”. Deoarece ONU a declarat anul 2011 ca
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]
-
județul Constanța) (www.rowater.ro). În județul Botoșani, trei zone umede au fost declarate arii naturale protejate de interes comunitar, datorită faptului că adăpostesc numeroase specii de păsări protejate în Uniunea Europeană: Lacul Stânca-Costești, Iazurile de pe Valea Bașeului - Podrigăi - Ibănesei și Turbăria Lozna. Ele fac parte din Rețeaua Ecologică Europeană NATURA 2000 (www.apmbt.ro). Scop: cunoașterea caracteristicilor și a rolului zonelor umede, a cauzelor degradării acestora în vederea conștientizării necesității conservării ecosistemelor specifice lor. Obiective: - însușirea noțiunii de zone umede; - cunoașterea
MODALITĂŢI DE REALIZARE A EDUCAŢIEI ECOLOGICE by NICOLETA DURBACA () [Corola-publishinghouse/Science/1738_a_92268]