931 matches
-
fractale) Structuri fracturate autorepetitive cu formă inițială omogenă sau neomogenă Catastrofe Catastrofă (singularitate) O variație continuă a cauzelor care produce o variație discontinuă a efectelor Atractor (straniu) Subansamblu din spații dinamice în care converg traiectoriile din toate punctele vecinătăților Haos Turbulență Manifestare a fenomenelor haotice Supersensibilitate la condițiile inițiale Două condiții inițiale foarte asemănătoare creează comportamente nonlineare, opuse calitativ Atractori stranii Mulțimi fractale complexe Structuri disipative Structuri disipative Autoorganizare în populații compuse din indivizi identici aprioric Procese cooperante Generarea aparent spontană
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
traficului de persoane, arme și droguri și, în general, a criminalității organizate; dezvoltarea noilor mijloace de comunicare în masă (televiziune, internet, telefonie mobilă "integrată" ș.a.); creșterea alarmantă a ratei monogamiei seriale (fenomen asociat, firește, și aceluia al creșterii ratei divorțialității); turbulențele în stabilirea identității de gen; globalizarea pe aproape toate planurile a vieții socio-comunicaționale și economice; accentuarea crescută a crizei ecologice globale; și, în general, modificările în modalitățile de interacțiune socială, în stratificarea societală și, mai ales, în mentalul colectiv. Toate
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
condus la dificultăți comunicaționale și de socializare. Aparent paradoxal, emanciparea a creat stări conflictuale în interiorul țărilor aflate pe cale de democratizare, scoțând la iveală un nou tip de relativism valoric. Conflictele bazate pe etnie, gen, religie, preferințe sexuale reprezintă astfel de turbulențe în interiorul erei postmoderne. În epoca izomodernă, acestea tind să fie depășite, prin reasimilarea valorilor modernismului incipient. În concluzie, postmodernitatea a existat (și continuă să există la diverse niveluri), dar ca o a doua etapă a modernității în sine. Această viziune
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
oferă o metodă generală de studiu a salturilor calitative, adică a salturilor discontinue, atunci când variații continue într-un set de cauze provoacă totuși seturi de efecte dezordonate; teoria haosului, teorie conform căreia formele neregulate abundă în natură, sub aspect de "turbulențe"; și teoria structurilor disipative, care abordează problematica autoorganizării sistemelor prin "procese cooperante". În lucrarea de față voi folosi aceste teorii revoluționare, în special prin intermediul aparatului lor conceptual, explicativ. (Pentru o sinteză explicativă a acestor concepte, a se vedea tabelul atașat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în mușuroi; formele unice luate de ciorchinii de struguri aparent identici; seturile de numere extrase la jocurile de noroc; dar și la formele cancerigene unice; lapsusurile psihice impredictibile; formele cvasiinexplicabile cauzalistic reprezentate de tulburările și dereglările psihice; la fluctuațiile și turbulențele bursiere; sau la unicitatea operelor artistice de geniu. Dacă astfel de exemple de fenomene complexe sunt lesne de observat în viața cotidiană, de ce nu am avea speranța să descoperim fenomene morfogenetice și în plan societal? În condițiile în care teoriile
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
către înlocuirea ordinii cu haosul, la nivel de înțelegere și de interpretare umană. Unele încercări de explicare a evenimentelor haotice aparțin, printre mulți alții, lui David Ruelle și Floris Takens (1971). Un concept central al teoriei haosului este cel de "turbulență". Aceasta, ca manifestare a fenomenologiei haotice, constituie o problemă fundamentală a științei fizicii contemporane. Un alt concept esențial al teoriei este acela de "atractori stranii": aceștia sunt "mulțimi fractale complexe situate în vecinătatea unor unde cvasiperiodice" (Boutot, 1993/1997, p.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fenomenologiei haotice, constituie o problemă fundamentală a științei fizicii contemporane. Un alt concept esențial al teoriei este acela de "atractori stranii": aceștia sunt "mulțimi fractale complexe situate în vecinătatea unor unde cvasiperiodice" (Boutot, 1993/1997, p. 51), acolo unde apare turbulența. (Acest concept este probabil o combinație între "atractorii" din teoria catastrofelor a lui Thom și "mulțimile fractale" din teoria lui Mandelbrot.) De asemenea, un concept relevant al teoriei este cel de "supersensibilitate la condițiile inițiale". Aceasta se manifestă atunci când două
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sens fractal ale formelor sociale. Așadar, teoria socială (cel puțin în limitele structuralismului) poate lua în considerare teoria fractalilor, dar și pe cea a catastrofelor, a haosului sau a structurilor disipative, împreună cu setul analitic reprezentat de concepte precum cel de turbulență, de atractor, de supersensibilitate la condițiile inițiale sau de proces cooperant. Desigur, dacă aplicăm teoria fractalilor la știința actuală a sociologiei, vom putea avea îndrăzneala să ne gândim la structurile societale ca la entități de tip fractal, iar la stările
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de identificat sau de măsurat) constituie exact zona teoretică a morfogenezei structural-societale, prin intermediul unor "catastrofe" situate la marginea câmpurilor de atractori conflictuali și/sau comunicaționali în cadrul societății globale. Cât despre teoria lui Ruelle și Takens, termenii de haos, atractori stranii, turbulență sau supersensibilitate la condițiile inițiale ar putea crea confuzie, prin aplicarea lor în teoria sociologică. În contextul teoretic al lucrării de față, aceste concepte nu sunt însă folosite decât pentru a explica felul în care anumite stări sociale pot fi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
universale. Totuși, haosul în dezvoltarea cunoașterii înseși poate crea cunoaștere. Iar complexitatea vieții sociale nu poate fi descrisă altfel decât folosind unele dintre instrumentele conceptuale ale teoriei haosului, dintre care cele mai utile îmi par cel de atractor straniu, de turbulență și de supersensibilitate la condițiile inițiale. Teoria haosului prezintă un interes metasociologic deosebit mai ales prin faptul că se intersectează cu teoria haosului social și cu teoria dinamicii structurilor sociale. Intenția mea este să aplic această modalitate de abordare a
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
spații fractale tind să constituie noi forme geopolitice fractale de o complexitate superioară, caracterizate prin "atractivitate stranie" și prin disiparea supersensibilității la condițiile inițiale, datorită standardizării impuse de extinderea organismelor internaționale euro-atlantice. Acestea sunt spații în care apariția catastrofelor, haosului, turbulențelor așadar a stărilor de divergență, criză și conflict tinde să devină aproape imposibilă. Expansiunea panideii nord-atlantice Concomitent cu sfârșitul Războiului Rece, prin prăbușirea sistemului comunist est-european, majoritatea statelor aflate în sfera de influență a fostei Uniuni Sovietice și-au manifestat
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de la Praga (2002), unde au fost admise șapte țări, toate foste componente ale lagărului comunist. Prin acest val de extindere a Organizației a fost restabilită în drepturile patrimoniale semnificația simbolică a panideii Mitteleuropene, care era "condamnată" la o stare de turbulență în mediul panideatic al "cortinei de fier". Avem aici de-a face cu extinderea de facto a unei noi panidei, cea nord-atlantică. Astfel, conform terminologiei științelor morfogeneticii, fostul bloc sovietic s-a demonstrat a fi o structură disipativă, iar celălalt
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
reprezentării politice și economice sau ale emergențelor culturale. ■ Panslavism, panislamism, pangermanism, paneuropenism și Mitteleuropa Mai puțin contează, astăzi, dominația militară și teritorială. Odată cu "agresiunea" panideii nord-americane și a celei europene în spațiul cultural islamic, reacțiile panideii islamice capătă aspect de turbulență, prin manifestări haotice. Spre exemplu, supersensibilitatea la condițiile inițiale conduce, astăzi, la nerealizarea obiectivelor declarate ale intervenției panoccidentale în Irak: valorile democratice nu par să se impună, iar panideea islamică pare să opună o tot mai mare rezistență conflictuală. Putem
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
În acest context, dacă zona balcanică (sau sud-est-europeană) chiar începe, geografic, de la Carpații Meridionali, spre sud, iar de la Carpații Orientali spre est începe Europa de Est, România este totuși situată la interferența acestor mari regiuni europene; de aici provin toate conflictele și turbulențele istorice trecute și actuale. În diverse perioade au existat și tentative și tentații de realizare a unei confederații Mitteleuropene în care să fie incluse Austria, Ungaria și România (Mare), dar, firesc, ele nu au avut sorți de reușită, deoarece ar
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sorți de reușită, deoarece ar fi fost contra naturii eurocentriste a tuturor regiunilor istorice ale continentului. România nu poate face parte decât dintr-o Paneuropă care să-i cuprindă toate regiunile. ■ Panideea "Orientului Mijlociu și Apropiat" ca spațiu geopolitic de turbulență Desigur că panideea conflictuală a Orientului Apropiat stârnește o pleiadă de comentarii. Vorbim despre un spațiu de turbulențe fundamentate nu numai pe criterii etnice și religioase, ci și printr-o o istorie "învățată" și retransmisă generațional. Globalizarea geopolitică, în calitate de fenomen
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
poate face parte decât dintr-o Paneuropă care să-i cuprindă toate regiunile. ■ Panideea "Orientului Mijlociu și Apropiat" ca spațiu geopolitic de turbulență Desigur că panideea conflictuală a Orientului Apropiat stârnește o pleiadă de comentarii. Vorbim despre un spațiu de turbulențe fundamentate nu numai pe criterii etnice și religioase, ci și printr-o o istorie "învățată" și retransmisă generațional. Globalizarea geopolitică, în calitate de fenomen structurat rezidual, creează conflictualitate turbulentă în diverse spații de interferență. Putem observa că spațiul Israel teritoriile palestiniene Siria
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
geopolitice necunoscute până de curând, a axiologiei modernității inițiatoare. Reapariția sacralității spațiilor de interferență stabilite în perioada modernității timpurii nu face decât să reformuleze harta spirituală a lumii globale, prin inventarea de noi naționalisme etno-religioase, de "fracturi" ale frontierelor, de turbulențe comunicaționale la nivelul relațiilor internaționale sau de procese cooperante la același nivel. Ceea ce este important aici constă în faptul că, dacă prin izomodernismul său omul conflictual refuză relativizarea valorilor și propagă revigorarea acestora, atunci noile spații de interferență tind să
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
adverse reprezentate de relativitatea axiologică. În termenii teoriilor complexității, acest fenomen îmbracă forma structurilor disipative, prin autoorganizarea în populații compuse din indivizi aprioric identici care participă la generarea prin procese cooperante a unor noi ordini în interiorul structurilor de acest gen. Turbulențele în interiorul acestor structuri reprezintă conflicte înghețate care conduc la un nou tip de contract social. 5. 3. Contractul societal izomodern Contractul social actual desemnează mai mult decât forțe evolutive și fenomene obscure, difuze. El este constituit mai degrabă dintr-un
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sentimentul de apartenență la grup și dezvoltă structurare de grup (e.g., prin existența liderului informal, reprezentat de inițiatorul grupului de discuții). Conform grilei metodologice și conceptuale a teoriilor complexității propusă aici, putem foarte ușor să numim aceste vortexuri lingvistice fie turbulențe, ca manifestări ale fenomenelor haotice și impredictibile, fie structurări disipative, ca procese cooperante de autoorganizare. Cele mai relevante vortexuri semio-semantice sunt reprezentate de acronime, atrofii lingvistice și simboluri vizuale. a) Acronimele Se apreciază (Internet 11) că, în prezent, sunt folosite
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
mijloace de comunicare. (C2) Globalizarea comunicării implică apariția comunicării subsidiare cataverbale. (C3) Suntem martori la apariția unei noi etape a verbalizării, reprezentată prin fluidizarea catasemiotică. (C3') Implicit, cataverbalizarea creează și nașterea unor noi semnificații, deci o structură catasemantică. (C4) Aceste turbulențe lingvistice reprezintă vortexuri morfogenetice autoregenerative, prin care funcționează mimetismul centrat pe economia limbii, dar care, prin fenomene de condensare, constrângere, atrofie sau reducție provoacă noi fractali, adică nimic altceva decât noi limbaje, ca structuri autorepetitive, la nivel de: consonantism; avocalism
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
verbal; atenuare a distincțiilor semn semnificație sens semnificant. (C4') Perpetratorii semiotici devin și purtători de semnificație, deci semantici. (C5) Catalimbajul reprezintă o nouă formă de alfabetizare. Noul catalimbaj reprezintă așadar una dintre pietrele de temelie pentru apariția unor fenomene de turbulență comunicațională la nivel global, nu numai prin efectul de contagiune, ci mai ales prin mutațiile create în sfera mentalului colectiv. Este vorba de fractali comunicaționali, dar și de elemente specifice teoriei haosului și teoriei catastrofelor în mediul social. Vor fi
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
ordonată Societate bine-ordonată Societate bine-reordonată Abordare geopolitică Spațiul oferă puterea statelor-națiune și ideologiilor colonialiste Ideologii imperialiste, colectiviste; bipolarism Multipolaritate și geostrategie prin înghețarea conflictelor Comunicare lingvistică Galaxia Gutenberg Mediamorfoze catalimbaj Percepție ontologică Univers universuri multiple metavers Agenți sociali Individualitate indistinctă. Turbulențe Societate structurată disipativ, bazată pe indivizi identici aprioric. Identitate socială mai presus decât cea personală Individualizarea reflexivă. Valorizarea recursivă, prin stractificare. Structură societală a modernismului Structurare (impunerea setului valoric al modernității inițiatoare) Destructurare (postmodernitate; relativizare axiologică) Restructurare. Izomodernitate fractală; structuri
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
The Belknap Press of Harvard University Press. Robertson Roland (1994). "Globalisation or Glocalisation?". În: Journal of International Communication, 1, (1), pp. 33-52. Robertson Roland, Featherstone Mike și Lash Scott (eds.) (1995). Global Modernities. Londra: Sage. Rosenau James N. [1990] (1994). Turbulență în politica mondială. O teorie a schimbării și continuității. (cuvânt înainte: Dan Mircea Popescu; trad.: Gabriela Lucia Sabău). București: Editura Academiei Române. Roudometof Victor (2001). Nationalism, Globalization and Orthodoxy. The Social Origins of Ethnic Conflict. Westport, Connecticut: Greenwood Pub. Group. Rousseau
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
creatoare ale unor confrerii artistice ale finalului de secol XIX, precum cea a nazareenilor 439 și prerafaeliților, care au șocat burghezia victoriană în încercarea lor de reînnoire a iconografiei religioase 440, sau cea a nabiștilor, care au consemnat o puternică turbulență ideologică în pragul anilor 1900, marcată de lupta, începută deja de două veacuri, a laicizării artei religioase, respectiv de tendințele de revenire la modelele tradiționale ale acesteia. Începuturile secolului al XX-lea confirmau încă din prima decadă acea separație fermă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
sînt următoarele: a) întreprinderile se înțeleg să finanțeze investiția, dat fiind că autofinanțarea este insuficientă; b) creșterea ratei dobînzilor le reduce profitul; c) problematica inflației complică și calculul cîștigurilor scontate. Acest sistem nu va rezista în fața presiunilor conjugate ale (a) turbulențelor din sistemul monetar internațional, începute din 1971, (b) politicilor conjuncturale ale statelor, care urmăresc să reducă activitatea începînd cu 1973 și (c) creșterii prețului petrolului 495. 8.2.2. Insuficiența răspunsurilor naționale În fața acestei crize, statele au reacționat mobilizînd instrumente
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]