554 matches
-
autorități navale, navele de razboiu străine vor trebui să observe următoarele regule: a) Transmiterea cu lungimea de unda 600 metri e interzisă, afară de cazul cînd se face sau se răspunde la un semnal de ajutor; ... b) Trebuie evitat a se turbura radiocomunicațiile forțelor militare și aeriene sau ale stațiunii de uscat celei mai apropiate; ... c) Transmisiunile se vor suspenda la cererea autorităților navale ale porturilor sau a stațiunii de uscat cele mai apropiate; ... d) Se vor evita radio-transmisiunile îndelungate cu aparate
DECRET nr. 296 din 28 februarie 1934 pentru aprobarea regulamentului privitor la admiterea şi staţionarea în porturile şi apele teritoriale ale României a navelor de razboiu străine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136664_a_137993]
-
ce vorbește instanței trebuie să stea în picioare. Președintele poate încuviința excepțiuni dela această îndatorire. Pot fi îndepărtați din sală cei nevârstnici și persoanele care s'ar infatita într'o ținută necuviincioasa. Președintele poate chema la ordine orice persoană care turbura mersul desbaterilor. Dacă aceasta chemare rămîne fără rezultat, el poate obligă pe turburător să părăsească sala și la nevoe va da ordin să fie scos din sală. Președintele poate să ordone îndepărtarea tuturor persoanelor din sală, daca altfel nu se
LEGE nr. 18 din 12 februarie 1948 pentru modificarea codului de procedura civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141569_a_142898]
-
loc unde se face foc. Art. 587. - I. Se pedepsește cu amendă dela 50 la 2.000 lei: 1. Acela care, în scopul de a vinde imprimate, ziare sau orice alte mărfuri, pe strada sau în orice alt loc public, turbura prin strigate liniștea locuitorilor în timpul obișnuit pentru odihnă lor; 2. Acela care cauzeaza sau contribuie a cauza sgomot sau larma, noaptea, turburand astfel liniștea locuitorilor, prin țipete, cantece sau petreceri cu lăutari; 3. Conducătorul de automobil care, în contra regulamentului de
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
sgomot sau larma, noaptea, turburand astfel liniștea locuitorilor, prin țipete, cantece sau petreceri cu lăutari; 3. Conducătorul de automobil care, în contra regulamentului de circulație sau fără o justă necesitate, prin instrumente sonore sau prin manevrarea motorului, face astfel sgomot, încît turbura liniștea locuitorilor. ÎI. Se pedepsește cu închisoare polițienească dela 10 zile la o lună și amendă dela 500 la 2.000 lei: 1. Acela care calcă ordinul autorității prin care se oprește de a se trage cu armele de foc
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
dela 500 la 2.000 lei: 1. Acela care calcă ordinul autorității prin care se oprește de a se trage cu armele de foc în oraș sau comună, sau se interzic focuri de artificii de orice natură, sau acela care turbura ordinea în localuri publice; 2. Acela care, prin tragerea clopotelor sau orice alte semnale de pericol, știind că nu este niciun motiv serios de a face uz de ele, turbura liniștea locuitorilor, induce în eroare autoritățile sau produce panică. Art.
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
interzic focuri de artificii de orice natură, sau acela care turbura ordinea în localuri publice; 2. Acela care, prin tragerea clopotelor sau orice alte semnale de pericol, știind că nu este niciun motiv serios de a face uz de ele, turbura liniștea locuitorilor, induce în eroare autoritățile sau produce panică. Art. 588. - Se pedepsește cu închisoare polițienească dela una la 15 zile și cu amendă dela 50 la 1.500 lei, părintele, tutorul sau supraveghetorul, care n'a luat toate măsurile
LEGE nr. 5 din 19 ianuarie 1948 pentru modificarea unor dispoziţiuni din codul penal. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/141292_a_142621]
-
misiunilor încredințate; ... f) Au întreprins după data de 23 August 1944, sau vor întreprinde în viitor vreo acțiune sau vreun fapt din cele arătate în alineatele precedente, precum și acei care prin acțiunile lor politice împiedica orice mod, buna funcționare sau turbura relațiunile dintre România și aliații săi. ... Articolul 2 Îndepărtarea se va putea face pe timp limitat, de la o lună la 5 ani, dacă se constată circumstanțele atenuante în favoarea celui culpabil de vreun fapt dintre acele prevăzute la art. 1. Articolul
DECRET-LEGE nr. 627 din 31 iulie 1945 pentru purificarea cadrelor Colegiului arhitectilor din România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/143653_a_144982]
-
exprimă determinarea definită dar ca morfem conjunct enclitic: studentul de azi. Prin intermediul categoriei determinării, articolul, considerat în ansamblu, este instrument al substantivării și morfem al sensului lexico-gramatical de ‘substantiv’: frumosul, urâtul, binele, răul, un bine, cei leneși, nimicul: “Izvoarele își turburau adâncul, ca să-și azvârle afară undele lor.” (M. Eminescu, Proză literară, p. 5), „Harap Alb (...) vreau să-ți fac și eu un bine...” (I. Creangă, p. 223), „Cel ce în astă lume a dus numai durerea/ Nimic n-are dincolo
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
componente semantice condiționate de recțiunea prepozițiilor implicate în construirea sau nuanțarea planului semantic al funcțiilor sintactice: • atribut (în toate cazurile: „Pajul Cupidon, vicleanul,/Mult e rău și alintat” (M.Eminescu, I, p. 108), „Am luat ceasul de-ntâlnire/ Când se turbură-n fund lacul.” (T.Arghezi, I,p.9); • complement, direct: „Nici un semn nu străbate/vămile, vămile.” (L. Blaga, p.221), indirect: „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă/ Sufletului nostru, bucuros de moarte.” (T. Arghezi, I, p. 31), de agent: „Aceasta
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
sintactice(subiect, complement etc.); • situează verbul, mai ales când funcționează ca predicat, într-o opoziție categorială de tip sintactic: negația, modalitatea, aspectul, temporalitatea. Ocupă această poziție funcțională: - adverbe de negație: nu, nici: „Nu lua în seamă cântecele grele / Cu care turbur liniștea de-apoi.” (T. Arghezi) - de modalitate: aproape, mai, cât pe ce: Hârsita de mătușa nu mă slăbea din fugă nici în ruptul capului! Cât pe ce să puie mâna pe mine!” (I. Creangă) Observații: Aceste adverbe exprimă foarte frecvent
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
vorbitor asupra unor componente din planul semantic al enunțului primar: De pe aceste realități vedem noi arta (îi plăcea să spună noi și nu eu, ca să arate că nu e singur), nu după idealul burghez al zugrăvirii impasibile a ceea ce are turbure omul...” (M. Preda, Viața..., 166), • descrierea unei manifestări extralingvistice: „Of! crăișorule, crede-mă, că să aibi tu puterea mea, ai vântura țările și mările, pământul l-ai da de-a dura, lumea ceasta ai purta-o, uite așa, pe degete
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Pe drum horea și doinea, iar buzduganul și-l arunca să spintece nourii, de cădea departe tot cale de-o zi. Văile și munții se uimeau auzindu-i cântecele, apele-și ridicau valurile mai sus ca să-l asculte, izvoarele își turburau adâncul, ca să-și azvârle afară undele lor, pentru ca fiecare din unde să-l audă, fiecare din ele să poată cânta ca dânsul când vor șopti văilor și florilor." (Mihai Eminescu, Făt-Frumos din lacrimă) 5. Formulați enunțuri care să conțină: (a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
se bucura de grațiile cerești. în Dilmum, zice poemul, corbul n-a croncănit. Uliul n-a țipat cum țipă uliul. Leul n-a ucis. Lupul n-a răpit mieii. Câinele n-a locuit împreună cu căprița. Zebul, când mânca grăunțe, nu turbura pe nimeni. Păsările nu-și părăseau puii. Porumbeii nu erau lăsați să zboare. Nimeni nu zicea: O, durere de ochi, tu ești ochiul bolnav! Nimeni nu zicea: O, durere de cap, tu ești durerea de cap! Nimeni nu zicea bătrânei
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ce se bucură cu dânsul, se bucură. Dacă va fi ocărât, nu se mânie; dacă va fi slăvit, nu se înalță. Dacă vor cinsti pe altul mai mult decât pe el, nu pizmuiește. Dacă vor lua ale lui, nu se turbură. Dacă vor lăsa lui puțin ca moștenire, nu știe, nu intră la judecată cu cineva, nu se pricește pentru ale lui, nu urăște pe vreun om. De va fi sărac, nu se întristează; dacă este bogat, nu cugetă înalt. De
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
nu poartă grijă pentru ceva. De-l vor dezbrăca, nu se întristează, nu ține voia sa, nu se teme de foamete, nici de făcătorii de rele. Nu se teme de fiară, nici de război. De se face prigoană, nu se turbură!” Această icoană a copilului e totuna cu a omului renăscut în Duh. „Pruncul după Duh” e la același nivel de puritate cu „pruncul după trup”. Astfel încheie textul acesta, „cine s-a făcut trup și sânge asemenea lui Hristos, a
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Folclor sau poezie violent individuală. Aici numai, la aceste extreme, se plasează invențiunea și accentul veridic. Căci unitatea și numerile foarte mari sînt călăuzite singure de legile regești. O poezie a colectivității medii, o poezie socială sau de școală literară turbură inutil acordul imemoriabil, geologica simpatie dintre piscuri și văi". Prin autorul Aurului sterp reafirmă propria viziune în care se cuprinde și propria poezie, care înseamnă dezvoltarea unui sistem nou de axiome în posibilitățile liricii noastre. În primul număr din revista
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
beregata, mi-au furat banii ! Cine poate să fie ? Unde s-a dus ? Unde e ? Unde se ascunde ? Cum să fac să-l găsesc ?... Dă-mi banii înapoi, talharule ! ... Se apucă singur de braț) Ah ! tot eu sunt. Mi se turbură mintea și nu mai știu unde mă găsesc și ce fac. Vai ! sărmanii mei bani, sărmanii mei bani, scumpii mei prieteni ! am fost lipsit de voi ; și pentru că v-au rapit, mi-am pierdut propteaua, mângâierea, bucuria. Totul s-a
Caleidoscop by Gicuța Elena Agheorghiesei () [Corola-publishinghouse/Science/91786_a_93242]
-
simbol capital în hermetism, de origină babiloneană. Ophioneus este divinitatea haotică, rezidând în fundul Oceanului, e Șarpele biblic. La gnostici simbolul capătă o puternică accepție sexuală. Acesta e cazul aci. Andronic (numele ar putea să fie ales spre a reprezenta virilitatea) turbură pe toate femeile cu ispita împreunării și el însuși atrage pe Eva dorită în insula-Eden. Numele Aglo al unei femei corespunde kabbalisticului Agla, care pronunțat în anume condiții confirmă ultimul termen al inițierii"8. Cu privire la semnificația numelui Andronic, părerea generală
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a lumii? În primul rând, tulburarea tuturor celor ce ființează în lume, în lumina care ne ține ochii deschiși, încetarea celor tangibile și nominabile, reperabile prin prezența lor în ființa prezentă: "Tot ce vedeai cu ochii, de-acum s-a turburat./ Tot ce-atingeai cu mâna, de-acuma încetează". Cu ochii - în ochi - nu se vede lumina care învăluie totul, ci tot ce e adus la îndemână, în câmpul proxim al vizibilității, lucrurile atinse cu mâna și cu vederea. Altfel spus
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
etapele acestei reducții, nu numai sub nivelul mării, al apelor ce își deschid adâncul, ci și sub nivelul vederii, căci "Ochiul știind cascadele pământești,/ Clipele ce se frâng și orizonturile ce se îneacă,/ Deschide sub gene lunare ferești/ Și fețele turburi s-au aplecat să treacă". Ochiul părăsește imediat- vizibilul, orizontul eclipsat în clipa în care totul se frânge, ajunge la un moment de răscruce, până și timpul pe care orice ochi îl știe și-l suferă. Ceea ce se deschide în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nu fi avut și el o reședință, așa cum avea la Argeș cel al Țării Românești. Papa Bonifaciu al VIII-lea era îngrijorat, la 27 octombrie 1301, în scrisorile adresate regelui Boemiei și episcopului Nicolae de Ostia, că Regatul Ungar era turburat de permanentele incursiuni de pradă întreprinse de cumanii, tătarii și românii schismatici, înfometați de dincoace de Carpați. Carol Robert de Anjou, deși susținut de către Marele Pontif (în 31 mai și 11 iunie 1303, cu o reîntărire în 27 noiembrie 1308
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
momentul istoric de început al relațiilor ce vor urma în secolele ulterioare. Evenimentul nu a fost dorit și nici plăcut pentru români. El a fost hărăzit de către destinul istoric ca să complice și mai mult urzeala ițelor politice ale acelor vremuri turburi și să-i anunțe pe români că dominația mongolă va apune în curând, pentru a face loc aceleia a turcilor, în ciuda eforturilor lor de a ieși de sub suzeranitatea străină. Nimeni nu se gândea atunci că poziția geografică și mediul biologic
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
maghiare și saxone. Dacă ar fi fost, cronicarii nu ar fi neglijat să o înregistreze. Mai sigur e că tătarii s-au retras la începutul anului 1340, căci în 11 februarie a acestui an, vestea pătrunderii lor în Polonia a turburat din nou pe regele și întregul regat al Ungariei. Probabil că pe urmele retragerii lor va fi înaintat timid și Dragoș căpitanul regal, spre ținuturile Vrancei, Trotușului și Bacăului până la confluența Nechidului cu Bistrița, pe al cărei mal drept se
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
regelui prin jalea ei excesivă menită să dobândească atenție și răzbunare. Moartea nerăzbunată a tatălui, singurătatea, condiția de slujnică, îndoiala cu privire la venirea lui Oreste explică exasperarea fetei. În lipsa altcuiva mai vrednic, Electra devine un „memento mori” pentru ucigașii care au turburat echilibrul lumii (p. 85). În împrejurări potrivnice, ea întreține o credință neclintită în dreptatea care se va face, știind că dacă ar abandona cursa suferinței, sacrificiului de sine și răzbunării, atunci lumea valorilor, grav atinsă, grav zdruncinată, s-ar putea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ca o mică vicioasă. De astădată zvonurile au fost confirmate de o măsură oficială - ministrul Instrucțiunii, Dimitrie Sturdza, a hotărât ca 5 eleve să fie eliminate din Institut și trimise la mânăstirea Văratecul. [marile fraude militare] O gravă cestiune care turbură adânc conștiința publică este aceea a fraudelor cu furniturile militare. De astă dată câmpul închipuirii este încă și mai nețărmurit.Cu câteva luni mai înainte, un prieten, doctorul Olkowsky - cel care a clădit sanatoriul din Calea Călărași - m-a pus
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]