11,705 matches
-
otomanilor. Pentru scurt timp sabia sa lungă de 1,25 metri a revenit în țara,de la Istanbul. De nenumărate ori târgul Bârlad și unele așezări din Moldova au fost trecute prin foc și sabie în urma năvălirilor barbare ale tătarilor,ale turcilor și ale leșilor. Cu umor poetul George Coșbuc ne istorisește în poezia sa „Cetatea Neamțului” aceste invazii ancestrale:„Leșii erau. Sobiesky-vodă\ Rătăci pe-aici prin văi,\ Căci atunci era la modă\ Vara când plecau la băi,\Regii meșteri în bătăi
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
etaj!(O conduce la etaj) Scena 2 Nelu șterge praful de pe mobilier.Costel citește o carte de bucate. Nelu:Predă istoria modernă.E cultă. Costel:Și ce ochi frumoși...ca marea. Nelu:Dacă te aude nevastă-ta,treci marea la turci. Costel:Ai uitat că sunt în stațiune la Sulina?Singurele,singur...Oare nu ne simt lipsa? Nelu:Nu cred.Peste două zile sunt aici.S-au pozat în Deltă,la inundații. (Intră Popa cu șapca pe ureche). Popa:Poșta Română
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
perpetue victime) este adânc înrădăcinată în sufletul neamului nostru, ea devenind principala metodă de abordare a istoriei naționale. Astfel, întotdeauna considerăm pe alții vinovați pentru diversele catastrofe cu care am conviețuit în decursul veacurilor. Ne ajută în acest sens tătarii, turcii, ungurii, germanii, englezii ... și lista poate continua. La limită, toți ceilalți sunt vinovați cumva (trebuie să fi făcut ei ceva, cândva, împotriva noastră; sau măcar au gândit) pentru ceea ce ni se întâmplă. Raportat la istorie, această perspectivă conține în ea
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
ne gândim la consecințele alegerilor noastre, atunci putem spune că ne suferim propria libertate. Acest drum al libertății direct către suferință refuzăm să-l vedem atunci când căutăm continuu vinovați pentru diferitele "conținuturi" ale existenței proprii. Ca națiune, neamuri precum tătarii, turcii, nemții, rușii, au fost un opiu pentru conștiința libertății noastre deoarece în ei am găsit continuu vinovații pentru nenorocirile noastre care, într-o bună măsură, n-au fost decât consecințe ale propriilor alegeri. În sens tare a munci înseamnă a
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
din cel mai mic cătun. Acum Crăciun iubește copiii, mai ales pe cei isteți, frumoși, dar mai ales pe cei cuminți. BRADUL În vremea lui Ștefan cel Mare veneau des În Moldova , ca s-o cotropească și s-o pârjolească turcii.Și turcii veneau puzderie și fără număr și făceau numai rele: ardeau satele, omorau bătrânii, furau vitele și grânele, răpeau copiii și fetele și Îi duceau În neagra pribegie și amara străinătate. Ștefan cel Mare postea post aspru, mergea În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
mai mic cătun. Acum Crăciun iubește copiii, mai ales pe cei isteți, frumoși, dar mai ales pe cei cuminți. BRADUL În vremea lui Ștefan cel Mare veneau des În Moldova , ca s-o cotropească și s-o pârjolească turcii.Și turcii veneau puzderie și fără număr și făceau numai rele: ardeau satele, omorau bătrânii, furau vitele și grânele, răpeau copiii și fetele și Îi duceau În neagra pribegie și amara străinătate. Ștefan cel Mare postea post aspru, mergea În munți la
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
neagra pribegie și amara străinătate. Ștefan cel Mare postea post aspru, mergea În munți la Daniil Sihastrul, se spovedea și se Împărtășea, apoi suna din corn, Își aduna vitejii, Încăleca pe calul lui cel alb, Catalan și pornea război cu turcii. Flăcăii scoteau buzduganele, săbiile, arcul și săgețile de pe unde le puseseră și se avântau În bătălie cu dragoste pentru voievod și pentru sărmana Moldova.Iar Ștefan cel Mare, unde era bătălia mai crâncenă și mai grea, acolo se avânta, lovind
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
cel Mare, unde era bătălia mai crâncenă și mai grea, acolo se avânta, lovind În stânga și În dreapta cu paloșul său făcând dreptate țării.Și Își Încuraja voinicii cu vorbe bărbătoase și Își Îngrozea dușmanul cu privirea-i tăioasă ca oțelul. Turcii n-aveau Încotro și văzându-se bătuți, făceau cale Întoarsă și plecau de unde au venit și mai rușinați și mai de ocară.Iar Ștefan Își aduna morții de prin văi și-i plângea pe fiecare, zicându-le pe nume, Îi
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
de ocară.Iar Ștefan Își aduna morții de prin văi și-i plângea pe fiecare, zicându-le pe nume, Îi Îngropa creștinește ca pe copiii lui.Apoi Înălța o monastire spre pomenirea acelei bătălii și spre slava lui Dumnezeu. Dar turcii, că nu degeaba erau turci, veneau iarăși și mai mulți și mai porniți pe rele.Și atunci Ștefan iar Încrunta din sprânceană.Și nimeni nu cuteza să-l supere În acele momente. La curtea lui era un voinic lat În
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
aduna morții de prin văi și-i plângea pe fiecare, zicându-le pe nume, Îi Îngropa creștinește ca pe copiii lui.Apoi Înălța o monastire spre pomenirea acelei bătălii și spre slava lui Dumnezeu. Dar turcii, că nu degeaba erau turci, veneau iarăși și mai mulți și mai porniți pe rele.Și atunci Ștefan iar Încrunta din sprânceană.Și nimeni nu cuteza să-l supere În acele momente. La curtea lui era un voinic lat În spate, cinstit și viteaz, curajos
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Când Ștefan cel Mare era supărat ori mânios, Îl asculta În tăcere și pricepea cât de grele sunt treburile unei domnii și cât de mult te macină ele când Îți iubești țărișoara și poporul. Într un rând când picior de turc iarăși intră În Moldova, Brad Îi spuse domnitorului că el se duce sus pe munte ca să stea de veghe și să anunțe pe moldoveni din ce parte vine urgia păgână.Ștefan cel Mare se Învoi ca voinicul să stea de
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
merse până ajunse sus, pe vârful muntelui, aproape de cer.Privi În vale și văzu pădurile, ogoarele verzi și satele mărunte. Acolo erau toți cei dragi ai lui.Pe ei trebuia să-i păzească și să le dea de veghe dacă turcii ar Îndrăzni să se abată pe acolo. Era toamna târziu și Încet, Încet se anunța venirea iernii.Zilele se scurtară , nopțile erau reci și pline de taine.Ploile se transformară În lapoviță, iar vântul șuiera pe la urechile voinicului.Frigul Îl
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Văzând una ca asta, cucul nu mai cântă, ci pleacă spre alte țări mai calde, unde poate va găsi pe cineva săl strige pe nume. FLORILE DE SÂNZÂIENE Tânărul Ioan era pus de Ștefan cel Mare să apere Suceava de turcii care veneau prin acele locuri cu gânduri rele și de nelegiuire. Nu era numai un flăcău curajos viteaz și neînfricat, ci era și harnic, săritor și de cuvânt. Ioan scotea plugul din șură, vorbea bând cu boii, Îi Înjuga și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
eleva lui. Într-o zi plecă Sânzâiana de acasă Într-un sat ăndepărtat la o rudă a ei care născuse gemeni, pentru a o ajuta la unele treburi În gospodărie.Tocmai atunci se Întâmpla ca asupra Sucevei să se năpustească turcii.Au dat buzna buluc, peste satele sucevene, aprizându-le și făcându-le cenușă, au furat vitele și au tăiat cu iataganele lor pruncii , femeile, bătrânii și bărbații, acolo unde i-au găsit : la cosit, la moară ori prin curți. Sânzâiana nu
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
varză și din castraveți și din roșii și din mere și din struguri. Iar vara, În zilele de arșiță, umblă după izvoare, Însetat, căci băuse din vinul cel ales al boierului. LUNA Ștefan cel Mare ajunsese la o Întelegere cu turcii care suna așa: nu va mai aduce nici o pagubă oștirii otomane dacă și ei, otomanii o să-și vadă de treburile lor În ograda lor, căci prea au venit și-au pârjolit Moldova, prea multe oase de moldoveni s-au albit
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
în 1929, în centrul localității Lespezi, la circa 50 de metri de D.J. 208. Clădirea a fost extinsă și reparată în ani. Între 1812 și 1825, apare pe lista de înființare a mai multor târguri din Moldova: Podul Iloaiei, Podul Turcului etc. Prin Legea Comunală din 4 iulie 1875, publicată în Monitorul Oficial nr. 163, se aprobă că de la data de 5/17 decembrie 1875, județul Suceava să fie împărțit în trei plase administrative: Plasa Muntele, Plasa Moldova și Plasa Siretului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
sfârșit sunt serviți cu vin și cozonac și li se dau bani. Cerbul, este specific satului Bursuc. Jocul se aseamănă cu cel al caprei, deosebirea fiind aceea că este mai frumos împodobit și jocul este mai alert. Capra cu roșiori (turcii) - Datorită originalității acestui obicei de Anul Nou, satul Heci este recunoscut pe plan regional și chiar național. Formația, însoțită de muzică, este formată din capră împodobită cu panglici și mărgele și 8-10 roșiori sau turci, îmbrăcați în fuste largi de
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai alert. Capra cu roșiori (turcii) - Datorită originalității acestui obicei de Anul Nou, satul Heci este recunoscut pe plan regional și chiar național. Formația, însoțită de muzică, este formată din capră împodobită cu panglici și mărgele și 8-10 roșiori sau turci, îmbrăcați în fuste largi de catifea rosie, ițari, încinși cu burnețe și împodobiți la gât cu mărgele de toate culorile. Pe cap, poartă un chipiu roșu cu pană de păun. La cingătoare, poartă săbii de lemn pe care le bat
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mărgele de toate culorile. Pe cap, poartă un chipiu roșu cu pană de păun. La cingătoare, poartă săbii de lemn pe care le bat după o melodie cântată de fanfară (muzica). În partea a doua a reprezentației din curtea gospodarului, turcii dansează cu gazda și alte fete din sat. La sfârșit, muzica mai cântă o melodie alertă pentru alaiul care însoțește capra și roșiorii format din căldărari, babă, moșneag, drac. Obiceiul este ca această formație să înceapă reprezentațiile în Ajunul Anului
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
această formație să înceapă reprezentațiile în Ajunul Anului Nou, pe la ora 12, de la preotul satului, după care merge în centrul comunei unde ură autoritățile locale, umblă prin satul Heci, până în seara de Sf. Vasile (1 ianuarie), când la casa căpitanului turcilor se stă la masă, se plătește muzica și se împart banii. Căiuții sunt frumos împodobiți cu panglici și mărgele și „struniți” de talentați jucători. Acest obicei îl întâlnim numai la Buda, probabil și datorită faptului că satul Buda se învecinează
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
vărul său, Dimitrie Golescu, ca "administrator al Brăilei." O mare manifestare populară are loc în Brăila la 20 iunie pentru sărbătorirea Constituției. Trupele rusești retrăgîndu-se, otomanii revin și ocupă orașul. Dimitrie Golescu protestează (în "Pruncul Român"), dar este arestat de turci. Este eliberat doar cu condiția să părăsească țara. Ca și Nicolae Bălcescu n-o va mai revedea niciodată. După formarea statului român sub Alexandru Ioan Cuza orașul capătă o dezvoltare impresionantă din punct de vedere administrativ, social și comercial. Un
Trecutul unui oraș by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/7204_a_8529]
-
danez extremist și în general problemele de adaptare ale celor nevoiți să învețe daneza. La cursurile de daneză, pe care autoarea le descrie, am avut colegi afgani, pakistanezi, irakieni (aceștia fiind imigranții care se îndreaptă cu precădere spre Danemarca, în timp ce turcii preferă Germania, indienii - Marea Britanie, iar maghrebienii - Franța) care lăsaseră în urma lor istorii cutremurătoare. Dar n-am auzit că s-ar fi apucat să scrie romane pe bandă rulantă, deși este evident că asemenea literatură, ca și traducerea ei, are șansa
Scriitori din lumea arabă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7210_a_8535]
-
Monica Olanda, o tânără extrem de frumoasă și care, la acea dată, era iubita unui afacerist turc, pe nume Iusuf. După ce a reușit să-i despartă pe cei doi, Pițurcă jr. și-a continuat nestingherit relația cu focoasa brunetă, spre disperarea turcului, care a jurat că se va răzbuna. Astfel, săptămână trecută, Iusuf i-ar fi aplicat o corecție fizică fostului fotbalist, după ce l-a prins în baia unui club bucureștean. Contactat de Ring, Alexandru Pițurcă a negat un astfel de incident
Alexandru Pițurcă: Cum să dea un turc libidinos în mine? by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/72135_a_73460]
-
de Ring, Alexandru Pițurcă a negat un astfel de incident și susține că totul este o invenție. "Am fost eu bătut? Nu-mi vine să cred ce minciuni scontate pot apărea. Este incredibil așa ceva! De unde până unde să ajungă un turc libidinos să dea în mine?! Nu se poate așa ceva... De unde până unde să dea un turc în mine?".
Alexandru Pițurcă: Cum să dea un turc libidinos în mine? by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/72135_a_73460]
-
invenție. "Am fost eu bătut? Nu-mi vine să cred ce minciuni scontate pot apărea. Este incredibil așa ceva! De unde până unde să ajungă un turc libidinos să dea în mine?! Nu se poate așa ceva... De unde până unde să dea un turc în mine?".
Alexandru Pițurcă: Cum să dea un turc libidinos în mine? by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/72135_a_73460]