586 matches
-
cu sine, în afară de ogari și câini ciobănești, o rasă de copoi. Potrivit unor cercetători (J. Matolcsi, A. Standeisky), acest copoi ar proveni din încrucișări în Rusia între rase "fino-ugrice" (de tip Laika) și rase de câini central-asiatici, aduși de popoare turcice. Din aceste încrucișări provine și "bracul rusesc" (numit și "copoiul tătar" sau "de Kostroma ", lângă Iaroslavl: "ruskaia gonceaia", "tatarskaia gonceaia", "kostromskaia gonceaia"), din regiunile de la Volga și Kama, ale Rusiei (regiuni din care au provenit triburile protomaghiare și în care
Copoi ardelenesc () [Corola-website/Science/319821_a_321150]
-
Limba protobulgară (sau bolğar, bulgara veche) a fost limba vorbită de protobulgari, acum dispărută. Foarte puține izvoare există despre această limbă și puține sunt înțelese. Este considerată de mulți lingviști a fi fost o limbă turcică din ramura ogură (oghură; în limba ) și se crede a fi fost vorbită în statele fondate de protobulgari: Bulgaria Mare (în ) (în secolul al VII-lea), Bulgaria dunăreană (sec. VII-IX) și Bulgaria de pe Volga (până în secolele XIII, XIV). A fost
Limba proto-bulgară () [Corola-website/Science/316305_a_317634]
-
crede a fi fost vorbită în statele fondate de protobulgari: Bulgaria Mare (în ) (în secolul al VII-lea), Bulgaria dunăreană (sec. VII-IX) și Bulgaria de pe Volga (până în secolele XIII, XIV). A fost strâns înrudită cu limba ciuvașă (astăzi singura limbă turcică ogură).
Limba proto-bulgară () [Corola-website/Science/316305_a_317634]
-
Ciuvașa (ciuvașă: Чăвашла, "Ceăvașla", ) este o limbă turcică vorbită în centrul Rusiei, în mod special în Republica Ciuvașia. Este singura supraviețuitoare a ramurii oghurice a limbilor turcice. Sistemul de scriere al acestei limbi este bazat pe alfabetul chirilic, având toate literele folosite la scrierea limbii ruse, având totuși
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
Ciuvașa (ciuvașă: Чăвашла, "Ceăvașla", ) este o limbă turcică vorbită în centrul Rusiei, în mod special în Republica Ciuvașia. Este singura supraviețuitoare a ramurii oghurice a limbilor turcice. Sistemul de scriere al acestei limbi este bazat pe alfabetul chirilic, având toate literele folosite la scrierea limbii ruse, având totuși patru litere caracteristice: Ciuvașa este limba nativă a poporului ciuvaș și o limbă oficială a Republicii Ciuvașia. Este vorbită
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
de media, se consideră a fi în pericol, deoarece limba rusă domină anumite sfere ale vieții și datorită faptului că puțini copii ce învață această limbă vor fi vorbitori activi ai acesteia. Ciuvașa este cea mai distinctivă față de alte limbi turcice și nu poate fi înțeleasă de către vorbitorii altor limbi turcice. Astăzi, ciuvașa este clasificată, la un loc cu khazara, avara turcică, proto-bulgara și posibil, huna, ca fiind o membră a ramurii oghurice a familiilor limbilor turcice. Este ultima limbă rămasă
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
rusă domină anumite sfere ale vieții și datorită faptului că puțini copii ce învață această limbă vor fi vorbitori activi ai acesteia. Ciuvașa este cea mai distinctivă față de alte limbi turcice și nu poate fi înțeleasă de către vorbitorii altor limbi turcice. Astăzi, ciuvașa este clasificată, la un loc cu khazara, avara turcică, proto-bulgara și posibil, huna, ca fiind o membră a ramurii oghurice a familiilor limbilor turcice. Este ultima limbă rămasă din această ramură. S-a ajuns la această idee datorită
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
copii ce învață această limbă vor fi vorbitori activi ai acesteia. Ciuvașa este cea mai distinctivă față de alte limbi turcice și nu poate fi înțeleasă de către vorbitorii altor limbi turcice. Astăzi, ciuvașa este clasificată, la un loc cu khazara, avara turcică, proto-bulgara și posibil, huna, ca fiind o membră a ramurii oghurice a familiilor limbilor turcice. Este ultima limbă rămasă din această ramură. S-a ajuns la această idee datorită faptului că vocabularul acestei limbi arată semne ale mutației în "r-
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
distinctivă față de alte limbi turcice și nu poate fi înțeleasă de către vorbitorii altor limbi turcice. Astăzi, ciuvașa este clasificată, la un loc cu khazara, avara turcică, proto-bulgara și posibil, huna, ca fiind o membră a ramurii oghurice a familiilor limbilor turcice. Este ultima limbă rămasă din această ramură. S-a ajuns la această idee datorită faptului că vocabularul acestei limbi arată semne ale mutației în "r-" și "l-" a "z-"-ului și "š-"-ului din turca comună. Alphabetul modern ciuvaș a
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
и, ). Armonia vocalică dictează că un cuvînt nu poate avea atât vocale posterioare cât și din cele anterioare. Așadar, multe sufixe apar su forma: "Шупашкар'та "în Cheboksary" dar "килте "acasă". Excepția o dețin cuvintele împrumutate ori cele din substratul turcic ce au două sau mai multe feluri de vocale diferite în componență. În acest caz, se urmărește armonizarea cu ultima vocală dinaintea sufixului. Ordinea cuvintelor în ciuvașă este în general de tip SOV.
Limba ciuvașă () [Corola-website/Science/316304_a_317633]
-
format în proporție de 8% din cuvinte moștenite, 7% cuvinte împrumutate, 80% cuvinte formate pe teren propriu și 5% cuvinte de origine necunoscută. Cele mai multe împrumuturi sunt de origine slavă (27%), urmate de cele de origine latină (25%), germană (17%) și turcică (16%), dar mai sunt și din limbi iraniene, din limbi romanice (italiană, franceză, română) și din limba engleză. Și calcurile sunt un mijloc important de îmbogățire a lexicului maghiar. Mijloacele interne de îmbogățire sunt cele mai importante. Dintre acestea cele
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
Cuvinte moștenite se consideră a fi cele rămase în limba maghiară din straturile anterioare momentului în care se poate vorbi de limba maghiară ca limbă aparte. Tot în această categorie intră și cuvintele din alte familii de limbi (iraniene și turcice), ce au intrat în limbă înaintea acestui moment. Ponderea cuvintelor moștenite este numai de 8% în limba actuală, dar aceste cuvinte sunt foarte frecvente și au dat naștere la multe cuvinte prin derivare, compunere și alte procedee. Majoritatea cuvintelor moștenite
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
animale, plante, elemente meteorologice), părți ale corpului, membri ai familiei, unelte; adjective, pronume, numerale. Cuvintele împrumutate reprezintă circa 7% din lexicul limbii maghiare actuale. Cele mai multe sunt de origine slavă (27%), urmate de cele de origine latină (25%), germană (17%) și turcică (16%). Încă din perioada din istoria limbii maghiare numită proto-maghiară (1000 î.Hr. - 896 d.Hr.), au intrat în limbă cuvinte din limbi iraniene: Mai ales începând cu secolul al V-lea, ungurii au ajuns în contact strâns cu popoare turcice
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
turcică (16%). Încă din perioada din istoria limbii maghiare numită proto-maghiară (1000 î.Hr. - 896 d.Hr.), au intrat în limbă cuvinte din limbi iraniene: Mai ales începând cu secolul al V-lea, ungurii au ajuns în contact strâns cu popoare turcice care erau parțial sedentare, ocupându-se și cu agricultura. Numărul cuvintelor din limbile turcice intrate în limba maghiară înainte de așezarea ungurilor în bazinul Carpaților este de circa 300, din domenii variate, precum părțile corpului, creșterea animalelor, agricultura, locuința, meseriile, îmbrăcămintea
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
d.Hr.), au intrat în limbă cuvinte din limbi iraniene: Mai ales începând cu secolul al V-lea, ungurii au ajuns în contact strâns cu popoare turcice care erau parțial sedentare, ocupându-se și cu agricultura. Numărul cuvintelor din limbile turcice intrate în limba maghiară înainte de așezarea ungurilor în bazinul Carpaților este de circa 300, din domenii variate, precum părțile corpului, creșterea animalelor, agricultura, locuința, meseriile, îmbrăcămintea, societatea, viața spirituală, fenomenele naturale, fauna, flora, adjective. Exemple: "ács" „dulgher”, "alma" „măr”, "bársony
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
corpului, creșterea animalelor, agricultura, locuința, meseriile, îmbrăcămintea, societatea, viața spirituală, fenomenele naturale, fauna, flora, adjective. Exemple: "ács" „dulgher”, "alma" „măr”, "bársony" „catifea”, "bér" „plată”, "bika" „taur”, "boka" „călcâi”, "borz" „bursuc”, "gyász" „doliu”, "kapu" „poartă”, "sárga" „galben”, "torma" „hrean” etc. Împrumuturile turcice au continuat după așezarea în bazinul Carpaților, prin venirea în statul ungar a pecenegilor și a cumanilor. Cuvinte din limbile lor sunt, de exemplu, "balta" „baltag, topor” și "kalauz" „călăuză”. În secolul al XVI-lea începe contactul cu turcii otomani
Lexicul limbii maghiare () [Corola-website/Science/316294_a_317623]
-
populară), Krum s-ar fi născut în Macedonia. Tatăl său, Toktu, a fost un membru al unei familii nobile protobulgare și a devenit un conducător al Bulgariei dunărene în anii 766-767. Probabil făcea parte dintr-o ramură a clanului "regal" turcic Dulo care s-a stabilit în Macedonia, ramură condusă de Kuber și care a înființat un nou stat bulgar, cu un ajutorul slavilor. Mama lui Krum, Lana (sau Svetlana) era de origine slavă. În anul 805, Krum a profitat de
Krum () [Corola-website/Science/320223_a_321552]
-
a devenit lingua franca a unei părți însemnate din Europa de est, căpătând mai târziu numele de slavonă veche. În 927 a fost recunoscută independența Patriarhiei Bulgariei. Între secolele al VII-lea și al X-lea, populația locală de protobulgari, de origine turcică, a fost treptat asimilată de restul populației, de origine slavă. Începând cu secolul al X-lea, s-a statornicit numele de bulgar pentru a denumi poporul nou-format, atât în vorbire cât și în scris. Răspândirea cunoașterii limbii slavone vechi a
Țaratul Bulgar () [Corola-website/Science/320215_a_321544]
-
În 2011, turcii constituiau 8.8% (588,318 de persoane) din populația totală a Bulgariei și formau cea mai mare comunitate etnică minoritară din această țară. sunt descendenții grupurilor turcice venite din Anatolia peste Dardanele și Bosfor în urma cuceririi Balcanilor de către otomani la sfârșitul secolului al XIV-lea și la începutul secolului al XV-lea, precum și a bulgarilor care s-au convertit la islam și care au adoptat limba turcă
Turcii din Bulgaria () [Corola-website/Science/321217_a_322546]
-
limba turcă de-a lungul secolelor în care actualul teritoriu al Bulgariei făcea parte din Imperiul Otoman.. S-a sugerat de asemenea că unii dintre turcii care azi trăiesc în Bulgaria ar putea fi descendenți etnici direcți ai unor populații turcice (Pecenegi, turci Oghuz și Cumani) ajunse în Peninsula Balcanică la începutul Evului Mediu feudal, înainte de expansiunea otomană în Europa. Comunitatea turcă s-a format ca grup etnic minoritar după Războiul Ruso-Turc din 1877-1878. Această comunitate are constiință etnică turcă și
Turcii din Bulgaria () [Corola-website/Science/321217_a_322546]
-
primele așezări musulmane din China fiind populate de negustori arabi și persani. Musulmanii din China pot fi împărțiți în două grupuri principale: "huii" și popoarele din Asia Interioară, care includ uigurii, cazacii, kârgâzii și alte grupuri etnice care vorbesc limbi turcice. Populația "hui" sunt musulmanii răspândiți printre populația majoritară "han", ei fiind ca fizionomie și din punct de vedere lingvistic chinezi, dar se consideră diferiți pentru că nu mănâncă carne de porc, nu își idolatrizează strămoșii, nu joacă jocuri de noroc, nu
Islamul în China () [Corola-website/Science/317335_a_318664]
-
dezvoltat și adaptat arta marțială chineză "wushu" în arte marțiale proprii, ca bază având persecuția lor în timpul dinastiei Quing. "Huii" au inventat și adaptat multe stiluri "wushu", de exemplu "bajiquan", "piguazhang" și "liuhequan". Aceste stiluri sunt foarte diferite de stilurile turcice din Xingjiang.
Islamul în China () [Corola-website/Science/317335_a_318664]
-
în timpul administrației otomane în balcani (cazul Bulgariei, Serbiei și Macedoniei); ca fiind slavizați (cazul Albaniei și Turciei) sau suferind ambele influențe (cazul Greciei). O altă teorie susținută în special de turci este aceea că pomacii sunt descendenții cumanilor, un neam turcic ajuns în Europa în secolele X-XI. Aceștia s-ar fi așezat inițial pe teritoriul actual al Ucrainei ajungând apoi, prin România, în Munții Rodopi din sudul Bulgariei. În această perioadă se presupune că limba lor a suferit puternice influențe slave
Pomaci () [Corola-website/Science/329008_a_330337]
-
alcătuită din infanterie "(harbiya)", dotată cu lănci, săbii, scuturi, din arcași și din cavalerie "(fursan)", echipată cu coifuri, securi, platoșe și lănci lungi. Incepând cu al optulea calif, Al-Mutasim(833-842), s-a înmulțit numărul mercenarilor sclavi cumpărați, cei mai mulți de origine turcică, nucleul gărzii califului și chiar al armatei abbaside fiind format dintr-o miliție de condiție servilă. Numărul mercenarilor a crescut rapid, ei eliminându-i pe militarii khorasanieni și pe descendenții acestora, care susținuseră până atunci califatul. Califul reprezenta autoritatea supremă
Organizarea militară și politică abbasidă () [Corola-website/Science/329016_a_330345]
-
A publicat singur sau în colaborare o serie de studii privind raporturile dintre țările române și Poartă Otomană, despre marile drumuri de comerț și zona Marea Neagră și regiunile nord-pontice. A fost membru al comitetului de redacție al revistei de specialitate Turcica (1980-1889). După 1977, a participat și la activitatea unor grupuri de cercetare multidisciplinare (istorici, sociologi, economiști, politologi) privitoare la țările comuniste și la relațiile Est-Vest. A fost membru al comitetelor de redacție al revistelor L’Alternative (1979-1985), L’Autre Europe
Mihnea Berindei () [Corola-website/Science/325438_a_326767]