2,724 matches
-
cruce, fără nume sau cu mențiunea „moroi”. Mai multe credințe magice Îi asociau cu diavolul, pricolicii sau vârcolacii, precum și cu actele de vrăjitorie malefică). După șase luni sau un an de la naștere, avea loc obiceiul tăierii moțului (băieți) sau ruperii turtei (fete), care marca sfârșitul statutului de nou-născut: acum, diferite microrituri de divinație (copilul trebuia să aleagă Între mai multe obiecte oferite lui) urmăreau să Îi anticipeze abilitățile sau traseul existențial. Riturile de căsătorie După M. Pop (1976, p. 139), ele
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
română unor asemenea schimbări calendaristice, I. Ghinoiu (1988) identifică mai multe familii de rituri: a) sacrificarea unui animal: porcul În ceremoniile calendaristice de iarnă sau mielul, În cele de Paște; b) pregătirea și consumarea unor alimente ritualice: cum ar fi turtele și colacii de o anumită formă (zoomorfe sau antropomorfe, cerc solar sau Încolăcit ca un opt), pregătiți special pentru colindători; c) ospețele ceremoniale: În forme moderate sau orgiastice, acestea celebrau fertilitatea și propițiau, prin consumul excesiv, forțele naturii să dăruiască
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
să dăruiască aceleași roade și În anul sau momentul calendaristic ce urma să vină; d) așteptarea morților: În acest interval de „Între și Între”, duhurile celor dispăruți revin printre cei vii și solicită Îndeplinirea unor rituri de hrănire (alimente precum turte, colaci, grâu fiert Îndulcit sau colivă sunt lăsate peste noapte pentru ca ei să se Înfrupte sau sunt date de pomană celor săraci) sau de luminare (sunt aprinse lumânări acasă sau la cimitir); e) stingerea și aprinderea focului, act de magie
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
sânge mohorât” (12, p. 59). în ziua de Hranghel, finii merg cu colăcei la nașii lor ; vezi recitativul infantil „Stai ploaie călătoare/ Că e mâine sărbătoare [Hranghelul ?],/ Sărbătoarea nașului/ Din capu’ orașului” (11, p. 146). în aceeași zi se face turtă de mălai cu unele atribute magice și oraculare ; vezi recitativele de tipul „Cu căciula lui Mihai/ Plină cu coji de mălai” (33 ; 51, p. 273) sau „Cu un mai/ Cu un pai/ Cu plăcintă de mălai” (13, p. 94). 3
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
și cu sare (40, p. 31). Pentru a ademeni Soarele afară din nori, copiii îi oferă în incantații „turtițe moi” (40, p. 14), sau „bulci [= franzele], din alea mai dulci” (40, p. 12), sau „pită cu unsoare [= untură]”, „pită cu turtă”, „pită cu fragi” etc. (54, p. 136). Amenințarea pentru alunga- rea stihiei a fost substituită cu oferta pentru îmbunarea ei, iar tonul imperativ a fost înlocuit cu unul invocativ. în incantații infantile de tipul : „Pita popii s’o ’năcrit/ Și
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
oprirea ploii. Aceeași determinare magică se regăsește în unele atestări (destul de rare) privitoare la mai vechi practici ale adulților : ca să oprească ploile, vrăjitoarele pun într-o strachină tot soiul de grâne, un ou, cânepă și din toate acestea fac o turtă pe care „de o țin pe cuptor, e secetă” (7, p. 861). La rândul lor, solomonarii alungă furtuna cu grindină folosind „o turtă [făcută] din cel întâi aluat”, pe care o prepară cu „toate bucatele ce sunt pe masă” (20
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pun într-o strachină tot soiul de grâne, un ou, cânepă și din toate acestea fac o turtă pe care „de o țin pe cuptor, e secetă” (7, p. 861). La rândul lor, solomonarii alungă furtuna cu grindină folosind „o turtă [făcută] din cel întâi aluat”, pe care o prepară cu „toate bucatele ce sunt pe masă” (20, p. 155). Din aceste fragmente magico-ludice pot încerca să reconstitui un vag scenariu ritual : oficiantul („vrăjitoare”, „solomonar”, „popă”, „diacon” etc.) prepară o turtă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
turtă [făcută] din cel întâi aluat”, pe care o prepară cu „toate bucatele ce sunt pe masă” (20, p. 155). Din aceste fragmente magico-ludice pot încerca să reconstitui un vag scenariu ritual : oficiantul („vrăjitoare”, „solomonar”, „popă”, „diacon” etc.) prepară o turtă cu valențe magico-rituale, pe care o împarte („Pita se despică”, „Rupe pâinea-n două”), o bucată fiind consumată în mod ritual, iar cealaltă fiind oferită planetei sau stihiei îmbunate. Recitativul magic rostit de copii la lună nouă (crai nou) pare
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
invazia triburilor indo-europene pe continentul nostru (mileniile IV-III î.e.n.) (vezi 66). Odată cu degradarea și dispariția acestor practici sacrificiale, s-a pierdut funcția magico-rituală a ofrandelor, astfel că, în folclorul infantil mai nou, prinosurile alimentare tradiționale (pâine cu sare, colac, pită, turtă etc.) au fost înlocuite în cadrul invocațiilor cu alte produse, mai puțin rituale, dar mai pe gustul copiilor - mere dulci, nuci, alune, cireșe, fragi, mure și chiar (se putea altfel ?) bomboane : „Luci, Soare, luci,/ Că-ți dă baba nuci/ Și uncheșul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
fiertură de lapte dulce, miere și frunze de somnoroasă (Laserpitium pruthenicum sau Thalictrum minus ; ambele plante sunt numite în popor „somnoroasă” și ambele sunt folosite pentru efectul lor soporific). Pentru a putea pătrunde în Infern, Enea îi oferă Cerberului o turtă de făină cu miere și foi de mac (Papaver somniferum). Dragonul care păzea grădina Hesperidelor este răpus dându-i-se miere amestecată cu opium (Virgiliu, Eneida), iar dragonul care păzea „lâna de aur” este învins după ce Iason „îl stropește cu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
țării (în zona Vaslui, de pildă), în noaptea de Sf. Andrei, ca gest ritual împotriva strigoilor, țăranii consumau la miezul nopții plăcinte cu julfă din semințe de cânepă (220, p. 194). În nordul Moldovei, gospodinele făceau în ajun de Crăciun turte cu miere și semințe de mac sau de cânepă și le dădeau de pomană (54, p. 51). Sufletul mortului este și el narcotizat sau pur și simplu îmbătat pentru a uita „lumea albă” pe care o părăsește, pentru a nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Rațiunii începe ca un lucru natural. Ceva legat de floră, faună, pedologie, climat. Perfect posibil. S-a descoperit că în Mesopotamia, pe culoarul situat între Tigru și Eufrat, nu exista nici lemn, nici piatră, doar argilă. De acolo provin aceste turte din argilă arsă păstrate, cu marginile rotunjite, pe care la Ur și Uruk s-au săpat primele ideograme. S-a descoperit că Nilul curge în Egipt, că acolo există delta, mlaștinile, trestia și o plantă monocotiledonată cu tija groasă numită
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
țin de particularitățile specifice, de factura psihică a fiecărui popor, de tradiții. Pornindu-se de la anumite modificări corporale de ordin fizionomie și fiziologic, dar și de la anumite semnificații simbolice ale culorii, s-a ajuns la expresii ca: "e galben ca turta de ceară"(boală); "e galben de spaimă"; "alb ca varul"(frică); "este negru de supărare " (necaz) ; "este negru în cerul gurii "(răutate); "este roșu de furie " (mânios); "s-a înroșit până în vârful urechilor"(rușine, pudoare); "vede stele verzi"(lovit); "ochii
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
vin, îmbrăcăminte și încălțăminte? Și clădindu-și case, vara vor lucra mai mult goi și desculți, iar iarna îmbrăcați și încălțați îndeajuns. Se vor hrăni, măcinând făina din orz și grâu; pe una o coc, pe cealaltă o frământă; au turte grozave și pâine pe o rogojină sau pe frunze curate. Așezați pe paturi de frunze așternute cu iederă și mirt, ei se vor ospăta, laolaltă cu copiii lor, vor bea vin, purtând cununi și cântând imnuri zeilor; se vor avea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
perigurdinul să-și ascundă religia iudaică pentru a evita persecuțiile, dar viața intimă și-o petrecea ca evreu get-beget: ca dovadă, spune zilnic Tatăl Nostru, o rugăciune explicit evreiască...Q.F.D.! Montaigne prevăzuse necinstea comentatorilor iscusiți în a trage pe turta lor spuza pozițiilor complexe ale unui gânditor, în ai simplifica spusele, în a-l caricaturiza și a-l face să spună altceva decât a spus. Eventual, contrariul... Exemple: dacă gânditorul nu afirmă niciodată că e evreu, asta înseamnă că este
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
pe ceilalți mai Înțelepți, fără ca ei Înșiși să fie luminați, nu reușesc decât să-i dezorienteze.” (O.M. Aïvanhov) Cei absenți nu au niciodată dreptate, cei prezenți Își găsesc totodeauna scuze. („Fiecare - spune un alt proverb - Își trage spuza pe turta sa.” Totuși sunt și oameni care se respectă În forul lor interior, asumându-și responsabilitatea propriilor fapte.) „Unde să găsești un om care să fie pentru sine Însuși un cenzor sever, un martor, un acuzator, un judecător; care să-și
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
Advent și scena asta absolut divină a nașterii... Duc fursecul la gură și mușc. — Am planificat totul, cum să fie În noua casă. O să punem un brad mare În hol, cu coronițe peste tot, și o să avem și omuleți de turtă dulce pe care-i putem agăța cu panglici roșii... Se aude soneria și mă duc spre ușă. O deschid și În fața mea se află doi bărbați cu niște cutii masive de carton În brațe, plus un pachet voluminos În care
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
Acum, din sfera lui Cornel emanase un fel de buzdugan al zmeului, care pornise către Phantasma, amenințând că va avea loc o dezbatere În care toate conceptele noastre arhetipice vor fi răsturnate anarhetipic (scuză-mă că trag spuza pe propria turtă). În momentul În care am aflat de intenția lui Cornel de a renunța la acest atac, am intrat În panică, am Început să fac chiar planuri diabolice de a-l tachina În vreun fel, de a-l zgândări așa Încât să
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acestui tip de prelucrare gastronomică. Hrișca și arpacașul dădeau și ele mâncăruri cu un prestigiu pe cât de legat de existența În cadre sociale modeste, pe atât de glorios prin răspândirea copioasă, statistic vorbind. Între porridge-ul britanicilor și cașa ori turta de mei rusească s-a Întins un continent de posibilități, fructificate deplin și cu fantezie neostenită de o umanitate mereu amenințată de spectrul foametei endemice. Astăzi Încă, copiii noștri mănâncă, bine garnisit cu zahăr și scorțișoară ori dichisit cu ciocolată
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
propriu, Craiova, 1981; Paradis pentru ziua de luni, București, 1983; Îmblânzitor de vieți furate, București, 1984; Nopți senine pentru tine, București, 1988; Alte nopți, aceleași vise, București, 1989; Vino, Doamne, mai aproape, Craiova, 1990; Poți să fugi în papuci de turte dulci, Craiova, 1991; Trepte sub mare, București, 1991; Tot mai aproape, București, 1991; Negru pur, București, 1994; Locuri de trăit singur, București, 1997; Candori pedepsite - Punished Candors, București, 2000; Farsa, București, 2002; Voci pe muchie de cuțit - Voices on the
FIRAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287007_a_288336]
-
ilustrate dramatic În 1984 În Etiopia, când mii de oameni mureau În fiecare zi din cauza foametei. Publicul nu știa Însă, că, În același timp, Etiopia folosea o parte dintre cele mai bune terenuri agricole de care dispune pentru a produce turte de in, de bumbac și de rapiță, hrană pentru vite care era exportată către țările europene. Ironia sistemului actual de producție a hranei este că milioane de consumatori bogați din țările dezvoltate mor din cauza așa-ziselor boli ale abundenței - atacuri
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cultivarea lor, fiind importate din alte țări. Zahărul folosit În Kashmir e importat din India și e transportat cu mare dificultate peste munți, prin trecători aproape impracticabile, călătoria durând trei săptămâni; iar ceaiul e adus din Tibet, În formă de turte, și e cu mult inferior aceluia produs În India. I-am explicat maharajahului, spre marea sa surprindere, că solul Kashmirului era favorabil producerii acestor două articole și, de asemenea, că zahărul de trestie (care nu crește aici) nu e esențial
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Turtă; 25.XI.1941, Iacobeni, j. Botoșani), poet și publicist. Este fiul Eugeniei (n. Iordăchescu) și al lui Gheorghe Turtă, agricultor. A absolvit școala generală la Iacobeni, apoi Școala Medie Tehnică din Câmpulung (Muscel) (1957-1961) și cursurile Facultății de Filologie la
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
, Nicolae (pseudonim al lui Nicolae Turtă; 25.XI.1941, Iacobeni, j. Botoșani), poet și publicist. Este fiul Eugeniei (n. Iordăchescu) și al lui Gheorghe Turtă, agricultor. A absolvit școala generală la Iacobeni, apoi Școala Medie Tehnică din Câmpulung (Muscel) (1957-1961) și cursurile Facultății de Filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași (1961-1966). Se angajează ca redactor de emisiuni culturale la Studioul de Radio Iași
TURTUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290314_a_291643]
-
au fost preluați de „vestitul Mareș, directorul adjunct al închisorii, un cinic și un sadic”, ce a introdus bătaia ca regulă de corecție. Aici au cunoscut vestita zarcă a Aiudului, cu regim de izolare totală, și „au fost hrăniți cu turtă și cu ciorbă de ardei iuți și cu ciorbă de murături, încât în două luni soțul meu ajunsese la greutatea de 48 kg, leșinând de mai multe ori de foame”. Înainte de a doua arestare, în 1958 - deși în „libertate”, toți
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]