5,154 matches
-
și dispreț pentru meschinărie. Povestea este, de fapt, descrierea aventurii acestui om în căutarea adevărului ascuns, și n-ar mai fi deloc aventură dacă nu i s-ar întâmpla unui om potrivit pentru aventură. Are un grad de luciditate care uimește, dar acesta îi aparține de drept, fiindcă aparține lumii în care trăiește. Și, dacă ar exista mai mulți asemenea lui, lumea ar fi un loc unde ai putea să trăiești în siguranță, fără să devină însă prea plicticoasă ca să mai
Iubitele lui Corto Maltese (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4283_a_5608]
-
putin profitabil în favoarea ei”, a notat vineri seară președintele interimar, iar reacția dura a cancelarului Germaniei, Angela Merkel, față de situația politică de la București ține de faptul că ”România se află într-o situație foarte convenabilă pentru unii”. Nu m-a uimit reacția dnei Merkel în favoarea lui Traian Băsescu. Cred că Băsescu e sincer un pretext, iar reacția atât de puternică ține de faptul că România se află într-o situație foarte convenabilă pentru unii, pentru dna Merkel. Băsescu s-a lăsat
România nu trebuie să se comporte ca un subordonat, consideră Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/42844_a_44169]
-
momente cheie. “Poate vi se pare forțat termenul, însă ce se întâmplă în și între instituțiile din România în ultima vreme, întrece orice imaginație. Iar justiția pare teatrul fără sfârșit al interpretărilor, declarațiilor și schimbului de replici. Ce m-a uimit foarte tare astăzi este neașteptata decizie a CSM... Eu cred că cerința decentă și de bun-simț, fără tendențiozitate sau politicianism, era să sesizeze Inspecția Judiciară pe felul în care sunt transmise presei informații din dosare cu mare încărcătură politică tocmai
Gorghiu: Ce se întâmplă în și între instituțiile statului întrece orice imaginație () [Corola-journal/Journalistic/42940_a_44265]
-
nici humorul, nici un anume blînd „moelleux” al suprafețelor. Păsări ce mătură uneori spațiul își trec, tactil aproape, profeția, pe lîngă figuri de călăreți și cai parcă magic ajustați, să fie, expansiv, solii unor misiuni de tranziență psychopompă. Să nu ne uimească dispozitive urnind ca niște chei mecanice ființe astfel instrumenta lizate, pentru o nemiloasă folosință, - mai des, pictorul le înfășoară în cruce, scut și valtrap de cavaler, ca într-o zale albă. Tot ce e emblemă nu rămîne element singular, la
În magnetismul imaginarului by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/4452_a_5777]
-
Uimită de noile propuneri de impozitare ale Guvenului Ponta, vicepreședintele PDL susține, pe blogul personal, că ar putea fi luate în considerare și alte noi taxe, precum "taxa pe plagiat, taxa pe apariții TV ale premierului” sau ”taxa pe dezarcorduri în
Udrea îi propune lui Ponta taxa pe plagiat () [Corola-journal/Journalistic/44770_a_46095]
-
tăcută și temătoare, cu umerii lăsați, îmbătrânită și ea, ca soacră-sa. Unde mergeți? Nu-i voie! De lângă ghereta de scânduri se desprinse o santinelă. La câmp, la grâu. Măcar paiele să le strângem, îi explică bătrâna, și-ntr-adevăr ceea ce o uimi scoase din traistă și-i arătă secerile. Luați-o la stânga. Pe partea cealaltă. Trebuie să ajungem la Prefectură, în centru, spuse Cerboaica. În sfârșit, ajunseră. Tânăra femeie explică portarului cine este. Portarul un bătrânel impozant în uniforma lui veche, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
hudița următoare. Cerboaica descoperi voluptatea stearpă a supunerii și se abandonă cu totul mișcării aceleia necontrolate și totuși ordonate, încete și continue, spre ce? Nu știa, nu-și putea răspunde, dar înțelese dintr-o dată, cu-o adâncime sufletească ce-o uimi, că are încredere în această mișcare spre acel țel necunoscut și inevitabil. Trecu o oră sau poate mai bine până ajunse lângă masa unde tinere femei, și nu mai frumoase decât ea, dar îngrijit îmbrăcate, aproape luxos, pudrate și rujate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
vreun prilej anume, ci doar pentru că ni s-a făcut dor? Nu, nu trebuie să-mi răspunzi, sunt retorice toate aceste întrebări. - Am vaga bănuială că și Mihu... - Exact. Poți să o spui fără teama de a greși. Mihu mă uimea totdeauna prin comportament, prin gesturile față de mine, banale în aparență, dar atât de speciale prin emoția pe care mi-o transmiteau de fiecare dată. Sunt momente în viață când oamenii dăruiesc. Dăruiesc altora, dar în același timp, și lor. Dăruiesc
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
toate felurile. Într-una din zile au venit la ei cele două surori ale lui Feodor, foarte supărate că preotul le interzicea să mai intre În biserică, până ce fratele lor nu se va cununa, cu femeia cu care trăia necununat. Uimit de cele auzite Feodor se ridicase să se ducă la preot să-i zică el ceva, ce știa foarte bine de la spovedania lui Feodor. El cu Letiția trăiau ca frate și soră, nu se atinsese de ea ca femeie, iar
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
a mir. Trupul l-a lăsat să se coboare În groapă, dar sufletul ei curat, și l-a Încredințat Bunului Dumnezeu și se pare că chiar a fost primit. A plecat spre cer, cu zâmbetul pe buze. Seninătatea ei a uimit Întreg satul și deși relativ recentă, Întâmplarea aceasta circulă asemeni unei legende. Cât de mare și de iubitoare poate fi inima unei mame. Cât de mare i-a fost credința În Dumnezeu, de a mai avut puterea să-i binecuvânteze
În vâltorile Dunării de Jos by Flora Mărgărit Stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1138_a_2049]
-
capitolul “Icoana fecioarei”, scriitoarea deschide acest fragment cu o frază scurtă, plată, ca o sentință: ”Icoana Fecioarei, a Mariei, Manuela simțea că nu o iubește...” Chipul prea blând cu ochii prea rotunzi și limpezi, chipul ei inocent și fericit, o uimeau pe eroina care nu înțelegea acea iubire fără imeneu. Atitudinea de neînțelegere a simbolului Fecioarei Maria nu mai surprinde, Manuela este sclava unei senzualități proprii, pe care nici nu este capabilă să o înțeleagă. Aici nu se pune problema cunoașterii
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
ea merită mai mult decât poate el să-i ofere. 15 aprilie 2006 Reiau lectura manuscrisului. Domnul R. îmi pare de-a dreptul surprinzător! De fapt, autorul. El nu mai este pudicul poet pe seama căruia se făceau glume. Profesorul o uimește pe Teodora cu voluptăți de limbaj greu de acceptat sub „pana” bătrânului scriitor basarabean. După îndelungi tatonări, asortate cu „aluzii fine”, „eschive glumețe”, „propuneri disimulate”, ea acceptă o „întâlnire secretă”. Iată-l dezbrăcând-o nerăbdător, precipitându-se în căutarea sânilor
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
de cuceritor îl face pe bărbat să arunce vorbe și să comită gesturi ce pot impresiona decisiv sufletul unei tinere. Iar el marchează, orgolios, încă o cucerire, fără vreun scrupul de responsabilitate și de onoare. Mi-aduc aminte cât de uimit am fost (eram prea tânăr și idealist!) de povestirea unei fete, simplă croitoreasă, pe care am cunoscut-o la o „reuniune dansantă” organizată în cartierul „meu”. Fusese acostată de un scriitor care, ca să o convingă să-i cedeze, i-a
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
ori să cînte... nu mai știa nici el singur ce-ar vrea să facă... Dar în clipa aceea se simți bărbat în toată puterea cuvîntului și asta însemna cea mai formidabilă trăire din toată viața lui de pînă atunci. Îl uimea totul din jur, dar mai cu seamă îl uimea propria sa ființă devenită alta. Începu să se uite cu mare atenție la el... la brațe, la picioare... își umflă pieptul... Atunci s-a întîlnit pentru prima dată, cu adevărat, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
ce-ar vrea să facă... Dar în clipa aceea se simți bărbat în toată puterea cuvîntului și asta însemna cea mai formidabilă trăire din toată viața lui de pînă atunci. Îl uimea totul din jur, dar mai cu seamă îl uimea propria sa ființă devenită alta. Începu să se uite cu mare atenție la el... la brațe, la picioare... își umflă pieptul... Atunci s-a întîlnit pentru prima dată, cu adevărat, cu el însuși... Și era puternic!... Simțea clocotind în el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
mult îl regretaseră și Bărzăunul și părinții lui, încît se luase hotărîrea în comun de a nu mai ține astfel de vietăți pe lîngă casă. Deodată auzi, foarte aproape de el, pași ușori. Întoarse capul și... și ochii i se opriră uimiți pe fața toată numai zîmbet a Ilincăi. Da, Ilinca în carne și oase!... Cine-ar fi crezut vreodată că se mai pot întîmpla minuni? Și ce mai conta că lîngă ea se afla Nuțu lui Răstoacă? Bărzăunul sări de pe pătură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
de sus, să nu care cumva să ne cadă în cap. Și, după ce se feriră cu toții din preajma sa, nea Petrică împinse bolovanul într-o parte, dar nu reuși să-l dea jos. Atunci însă se produse un fapt care-i uimi pe toți. Lespedea dreptunghiulară se desprinse singură din blocul de piatră, de parcă ar fi fost împinsă de-o forță a umbrelor din adîncul muntelui. Pe urmă nu le-a fost deloc greu s-o dea la o parte, mai ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
vieții pe Pămănt pentru căteva milioane de ani, cine-i apucă. Așa că avem rezerve de hrană. Evelin: Dacă o să le consumați în ritmul de astăzi, n-o să vă ajungă nici pentru o sută de ani. Cei prezenți se privesc ușor uimiți de afirmțiile lui Evelin și zămbesc. Profesorul: Atunci, omul nu va trece în meniul zilnic de la bucătărie hidrogenul și oxigenul, vom rămăne la legume, lapte de vacă, de cămilă și căte-o friptură de care vrea bucătarul. Aurora întrebări de gazdă
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
ani în urmă. Apoi au jocuri interstelare, din care eu n-am înțeles nimic pentru că totul ei îl fac mental, la care n-am acces. Tu? Robo: Eu joc șah cu profesorul; are o minte, o inteligență strălucită care mă uimește. N-am reușit să-l înving niciodată la șah. Cosmos (mută): Ai grijă de regină. Robo: Eu sunt programat să răspund la mișcarea adversarului. Profesorul face întotdeauna el prima mișcare ca eu să răspund. Cosmos: Robo, eu cred că uneori
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
Aurora: Evelin, te afli pe Pămănt, mai ai provizii de măncare? Să meargă Robo și Cosmos să aducă de la navă pentru că într-o zi o să treci pe cafea. Răsete. Evelin: Voi vreți să scăpați de mine? Voi oamenii m-ați uimit întotdeauna cu ușurința, ca să nu spun naivitatea, cu care priviți și trăiți viața. Auzi, om trăi și om vedea! M-am molipsit și eu de la voi. Aurora: Păi, sentimentul că nu ne este frică de moarte ne deosebește de animale
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
stăpăni? Evelin: Nu, nu, i-ați fi descoperit și-i chemam acasă. Profesorul: Ela ai promis o surpriză? Ela: Cosmos, Robo acum să vă vadă toată lumea ce știți! Robo îl invită pe Cosmos și dau un recital la tobe care uimește asistența. Profesorul: Voi, imitați tobele de Cola-cola?! Ela: Eu le-am permis să repete.... Răsete, animație. Toată lumea se amuză; se ciocnește încă un pahar de șampanie. Desigur, Evelin ciocnește dar nu bea. A explicat că în lumea lor nu se
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
vie frumusețe din cântecele mele, nici că iubirea lor pentru această lume sporește din iubirea mea. Nașterea poemului mărturisește forța creatoare cosmică a omului. Prin geniu, arta este a doua creație a lumii, afirmă Kant și Eminescu. Îngerii însăși se uimesc de operele noastre de artă, scrie Rainer Maria Rilke. Cât de utopică este ideea, potrivit căreia, de s-ar uni întru poezie inima și intelectul "eroice" ale milioanelor de oameni, acel cor universal nu ar putea produce o schimbare radicală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
neștiind de unde vine, dar despre care ai sentimentul că tu erai cel căutat, cel chemat să dai o nouă față lucrurilor, o nouă deschidere ontică. Este o transă, o bucurie inexprimabilă ce te vizitează, o stare de grație care te uimește prin lumina orbitoare și firescul, simplitatea cu care are loc miracolul. Este expresia supremă a justiției poetice care vine de undeva de dincolo de noi. Opera de artă autentică nu este autofania autorului, ci epifania unei voci care te-a ales
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
numai nebun, numai poet", și să te înalți mai sus de tine cu preceptul moral de a te situa dincolo de bine și rău, devenind supraom. Rilke consideră că țelul suprem al omului este de a crea opere grandioase care să uimească îngerul. Pentru Tagore, menirea poeziei este de a celebra nenumăratele lumi create de Dumnezeu, în scopul de a se întoarce apoi în Unul, de unde a fost despărțit în prima zi a creației, "din neștiute motive". Heidegger crede că Ființa s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
prin pădure. Am observat că-ți place mult să colinzi pădurea, băiete, l-a abordat, cu infinită blîndețe, șeful pe Lupino. Așa este, Mare Arus, îmi place. Mă ajută să-mi limpezesc gîndurile. Și, mai mult decît atît, sînt mereu uimit de frumusețea locurilor. Descopăr, de fiecare dată, ceva nou, chiar dacă am ajuns să cunosc ținuturile ca-n palmă; și învăț în fiecare zi ceva nou. Asta nu mă miră deloc, Lupino. Neamul nostru a trăit dintotdeauna cu drag de pădure
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]