1,131 matches
-
dureri, mâhniri și amăgiri eu nu mai vin azi acasă de ce să vin să beau la o pomană o cană cu vin a mea,a ta,a cui o vrea sunt beat și ce... din argila asta să faceți doar ulcioare să beți să urcați către cer cu brațe de fier atunci mă voi ridica o clipă să vă spun... Referință Bibliografică: ULCIOARE GOALE / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2183, Anul VI, 22 decembrie 2016. Drepturi de
ULCIOARE GOALE de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377097_a_378426]
-
a mea,a ta,a cui o vrea sunt beat și ce... din argila asta să faceți doar ulcioare să beți să urcați către cer cu brațe de fier atunci mă voi ridica o clipă să vă spun... Referință Bibliografică: ULCIOARE GOALE / Viorel Birtu Pârăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2183, Anul VI, 22 decembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Viorel Birtu Pârăianu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
ULCIOARE GOALE de VIOREL BIRTU PÂRĂIANU în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377097_a_378426]
-
își dăruia coroana ca bun adăpost păsăretului mărunt. Era umbrar pentru odihna omului la ceas de prânz, cât să îmbuce încetinel mămăliga rece, brânza și ceapa aduse în săcăteu. Nu uita niciodată să pună la rădăcina copăcelului apa rămasă în ulcior. Ar fi putut jura că, de fiecare dată, prietenul său își foșnea frunzele a mulțumire... Lăsase merindea aninată de-o creangă, la umbră, să-l aștepte până ce soarele îi va veni drept la inimă, iar ulciorul, la rădăcină, să fie
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
copăcelului apa rămasă în ulcior. Ar fi putut jura că, de fiecare dată, prietenul său își foșnea frunzele a mulțumire... Lăsase merindea aninată de-o creangă, la umbră, să-l aștepte până ce soarele îi va veni drept la inimă, iar ulciorul, la rădăcină, să fie rece. Timpul trecea, spicele cădeau, îl încingea o oboseală plăcută, împletită cu căldura ce creștea pe măsură ce soarele urca pe cer. La o vreme, un ropot ca de sfârșit de lume îi tulbură urechile. Se ridică anevoie
ŞOIMUL de ANGELA DINA în ediţia nr. 1310 din 02 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376494_a_377823]
-
firavi și-și pierde stropi de flori albastre. Și ce rochie regală îmbracă pădurea,zâmbind soarelui de toamnă,în culori aurii și ruginii.Vine vremea recoltelor,e vremea să fie cules rubinul viilor,iar acesta să-și lase dulceața în urcioare de pământ. Și-apoi ghiocei de zăpadă îmbracă câmpul,casele,gradinile.Se odihnește pământul,iar oamenii spun povești ,la gură sobei.Cand eram copil,femeile teșeau în războaie de țesut, pe vremea această, a viforului ,în timp ce focul trosnea și doinea
SATUL MEU de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376797_a_378126]
-
venit aseară un cal c-o eșarfă la gât. Ziua - cu șaua pe ea, dar unde să mă duc, unde să fug? În ușă casei părintești, însutita de nopți, stă cheia. Mama mea, Cu coroană pământului pe cap și cu ulciorul plin de plâns, luminează din mijlocul furtunilor. Aș răsuci cheia în ușă, din cheie cresc spini de metal! Vai, mama mea nu mai este, nici furtunile nu mai sunt furtuni. Numai crucea de la capul ei s-a înseninat, umflată de
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de MARIA WEISHAUPT SARĂU în ediţia nr. 2348 din 05 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375100_a_376429]
-
prin sate cu lăutari în seară, Iar câte un vătaf purta în joc un băț împodobit , Cu busuioc, pelin, ciucuri, maramă cu fir de borangic. De Rusalii era festin,... o amplă sărbătoare, Cu vase de lut pictate, străchini și vechile ulcioare. Acum totul s-a schimbat în port, viață și obicei, Eu păstrez frânturi de poveste din sufletul anilor mei. De Rusalii, în fiecare an a doua zi de dimineață, Când soarele timid în rouă ne zâmbea pe față, Mergeam prin
DE RUSALII de VALENTINA GEAMBAȘU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375255_a_376584]
-
cântec povestea lui - și-o spune! De jalea despărțirii, cum alta nu-i - el spune: De când am fost din trestii tăiat, le-ascult chemarea. Bărbatul și femeia îmi jeluiesc plânsoarea”. (Rumi) * Un foc mi-e-n inimă și ochii-n lacrimi sunt. Ulciorul vieții-i plin de-al sângelui frământ. Mireasma-Ți mă va smulge sigur morții, În clipa când vei trece peste-al meu mormânt. Moartea e o boală care n-are leac. Regi și sfetnici la poruncă-i fac pe plac
OTTO STARCK – UN POET ADEVĂRAT de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 1880 din 23 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/372556_a_373885]
-
-și instinctul, începuse să tânjească după pereche. Apoi dispăruse pentru multă vreme din preajma casei beduinului Hodja. Când și când, cam odată pe an, mai venea pe la casa sărmanului beduin, să-l vadă, să mai deguste din apa aceea minunată din ulciorul de lut. Într-un an, venise chiar cu un pui de-al el, care se dădea sperios, nu îndrăznea să se apropie de beduin, oricât l-ar fi ademenit! Se vede, nu orice sălbăticiune poate fi îmblânzită! Și mai trecură
GAZELA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1665 din 23 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373184_a_374513]
-
-s, ca puiul de ciută. Trăirea mea acum e neștiută dar mâine o voi spune tuturor, va fi un stigăt nu o șoaptă, ”iubesc dar nu îmi este dor!” Pentru că eu sunt însăși DORUL, sunt tainicul, eternul feminin, zămislitoarea vieții, ulciorul în care Ziditoru-a pus ce e divin. Sunt plinul casei, vatră sunt, cămin, sărutul ploii venită din senin, grâul copt, plecat către pământ, grădină cu mirosul alb de crin, sânul de la care-a supt copilul ce astăzi e femeie ori
MĂ VEȘNICESC PRIN IUBIRE de DORINA STOICA în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372236_a_373565]
-
trecut Mi-a alintă cerul fața Și ghioceii cântă Iubirea mea cea pură Strigătul meu cel mut. Și te-ai topit în suflet Cum se topește neaua M-ai adăpat o vreme ... Din suflet ca un lut S-a modelat ulciorul Și roua dimineții În veci adună el poveste din trecut. Și soarele te cheamă Să mai zâmbim o dată Te prind acum de mână Tu te ascunzi mai mult Și iar mă las iubită De zâmbetul șăgalnic ... Citește mai mult Și
ANA MARIA BOCAI [Corola-blog/BlogPost/376148_a_377477]
-
la Târg cu Ovidiu, părea monoton, parcă lipsit de haz, ceea ce nu m-a împiedicat să mă foiesc și să mă uit cu luare- aminte peste tot. Am admirat, privind cu atenție, tot ce era pe acolo: icoane din lemn, ulcioare, bijuterii din os, argint și lemn, costume populare din diverse zone ale țării, pălării de diverse forme și culori, covoare din lână țesute manual, instrumente muzicale specifice românilor. Am probat cojoace din piele de oaie și opinci. Am trecut apoi
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 7 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371674_a_373003]
-
dintre mobile deschis, așa că să știe și Cantemiristele cine le făcuse onoarea să le intre în viață ș.a.m.d. Răcoarea nopții le făcu bine în parcarea OMV-ului. Nu vrură nici pere, nici altceva să-ngurgiteze. Pupară, culmea, toate țâța ulciorului cu apă de munte, neomițând aprecieri laudative și gălăgioase. Restul drumului avusei liniște. Câteșitrele puicuțele moțăiau. Mașina din spate se ținea de mine docilă. Din când în când, e drept, mai primeam avertizări prin faruri, ca și când Lili m-ar fi
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
Demetrian si „Adam și Eva” de Aurel Baranga, fiind remarcată la un festival școlar de poezie, de către regizorul Sică Alexandrescu. În timpul facultății a mai fost distribuită și în „Jocul adevărului” de Sidonia Drăgușanu. Sunt evidențiabile, de asemenea rolurile de scenă: „Ulciorul Sfărâmat” - 1968, pe scena Teatrului din Craiova, „Troienele” de Jean Paul Sartre, „Furtuna” de Nikolai Alekseevici Ostrovski, „Apus de soare” de Barbu Ștefănescu Delavrancea, „Richard al III-lea” de William Shakespeare, „Coana Chirița” de Tudor Mușatescu, „Vlaicu Vodă” de Alexandru
AIMÉE IACOBESCU. CU MEDALIA PE PIEPT, ÎNGENUNCHEATĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378642_a_379971]
-
lor! Da parcă prea iute a trecut tăvălugul schimbării peste mine și pește toți. Of!,...că de astă se închină ea și se roaga în gând de moșii ei să o ierte că timpurile astea au rupt totul , ca un ulcior spart în mii de cioburi! S-a pierdut graiul, s-a pierdut obiceiul,s-a peirdut legătură asta cu pământul acesta pe care călci... Mii de cioburi de-ale noastre , sfărâmate și risipite prin lume! Un ciob de credință, un
CIOBURILE de MIRELA PENU în ediţia nr. 1556 din 05 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377735_a_379064]
-
putem ști cu siguranță, apoi are s-o ducă bine ambasadorul nostru acolo, mai ales pentru că guvernul țărei noastre seamănă mult cu lumea pe dos a filozofului hoge. Daca din bietul Pepelea nu s-ar fi ales de mult oale și ulcioare, ce frumos i-ar mai sta decorația, cu atâta generozitate împrăștiată de cătră d. ministru de esterne și ce demn reprezentant ar fi pe lângă acele "state cât de mici pe suprafața pămîntului" cari sânt în primejdia intelectuală de-a afla
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rând deci, În privința Sărmanului Sclav, care pare să fi fost un fel de Hangiu, citez din original: Gospodăria sărmanului sclav Mobilierul acestui Caravanserai consta Într-o Oală mare de fier, două Mese de stejar, două Bănci, două Scaune și un Ulcior cu Whisky irlandez. Deasupra se afla o Mansardă (la care se ajungea cu o scară), unde dormeau locatarii; iar spațiul de dedesubt era Împărțit În două Apartamente de un gard de nuiele: unul pentru vacă și pentru porc, celălalt pentru
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
tainele " " leș secrets " ; " a lumii taină " " le secret du monde " ; " taină nopții " " le secret de la nuit " (Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/Je n'écrase pas la corolle de merveilles du monde) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 47) ; " tainic " " en secret " (Ulciorul/La cruche) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 245) ; " taină trăită unde s-a dus ? " " le secret vécu, où s'en est-il allé ? " (Încheiere/ Final) (Drăgănescu-Vericeanu, 1974 : 191). Le même choix est retrouvé chez Virgil Ierunca : " où est-il le secret vécu ? " (Încheiere/Conclusion) (Ierunca
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
veche. Cum sosi Mohamed [---] și Cetatea fac pereche. Și pe tronul cel de aur Muhamed stătea cu fală, Curge sânge din cadavre pe podelele din sală Și din țestele dușmane au făcut păgânii cupe Și, ciocnindu-le-ntre dânșii, zbier ulcioare să destupe. Acum flamura cea verde semiluna nouăi legi Pe doi împărați surpat-au și pe șaptesprezece regi, Țara [î]i supune râuri, marea [î]i supune valul Și în Aghia Sofia cu ovăz hrănit-au calul. Acum stă măreț
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pe Zeus că fără pismă vă conced acest noroc Și o singură părere îmi păstrez în a lui loc: Pentru inima oricărui om e-o singură măsură, De-i bogat sau de trăiește de la mână pîn' la gură. De umpleți ulciorul vostru dintr-un val spumând de mare Sau din apa care curge limpezită din izvoare Totuși nici o picătură nu încape-n el mai mult. Și acum când adevărul cu răceală îl ascult, Văd cumcă deosebirea ce scârbește pe sărmani Nu
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
exemple care permit echivalarea Murgă = vacă : Să iau druga Să mulg Murga Murga lăptoasă Ploaia risipoasă (12, p. 60). Sau o imagine tipică pentru mulsul vacii : Dă-mi mamă druga Să mulgem pe Murga Murga dete cu piciorul Și sparsă ulciorul Ulciorul sări în nori Norii se sparsă Răzbună, răzbună Și fu vreme bună (11, p. 146) etc. Vezi în acest sens frecventa asimilare simbolică a norilor de ploaie cu „vaca cu ugerele pline”, în India, dar și în descântecele copiilor
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
care permit echivalarea Murgă = vacă : Să iau druga Să mulg Murga Murga lăptoasă Ploaia risipoasă (12, p. 60). Sau o imagine tipică pentru mulsul vacii : Dă-mi mamă druga Să mulgem pe Murga Murga dete cu piciorul Și sparsă ulciorul Ulciorul sări în nori Norii se sparsă Răzbună, răzbună Și fu vreme bună (11, p. 146) etc. Vezi în acest sens frecventa asimilare simbolică a norilor de ploaie cu „vaca cu ugerele pline”, în India, dar și în descântecele copiilor din
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Din versurile de mai sus, în afară de constatarea deja făcută (Murgă = vacă neagră), mai rezultă alta, semnificativă : laptele Murgăi pare a avea un rol apotropaic. Pentru ca ploaia să se oprească, Murga trebuie mulsă. Dacă Murga e „lăptoasă”, ploaia este „risipoasă”. Dacă ulciorul se sparge și laptele se varsă în nori, vremea se „răs-bună” (se face din nou bună) și va fi „vreme bună”. Resortul acestei credințe este, probabil, un alt principiu al gândirii magice - contraria contrariis curantur : laptele alb este un „antidot
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
asemenea, toamna, la facerea vinului, oamenilor li se cerea în mod expres să nu chiuie : „Nici chiote să nu dea, când toarnă vinul în buți”, deoarece „este același strigăt de veselie pe care-l făceau păgânii, când turnau vinul în ulcioare, ceea ce este iarăși oprit” (96). Spre deosebire de cultivarea și utilizarea tutunului, atestate în zona balcanică de la sfârșitul secolului al XVI-lea, practicarea viticulturii și consumarea vinului în spațiul carpato-dunăreano-pontic sunt activități confirmate de descoperiri arheologice (cosoare de viță-de-vie, amfore indigene etc.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Despre domnitorul moldovean de la mijlocul secolului al XVIII-lea Constantin Racoviță Cehan (căsătorit cu o turcoaică din Istanbul), cronicarul Ioan (Ioniță) Canta scria : „De atâta era strașnic că mânca afion dimineața și la vreme de chindii [= după-amiaza] bea pelin cu ulciorul, și preste toată ziua se afla tot vesel”. Este puțin probabil ca domnitorul Racoviță Cehan să fi consumat vin dres cu frunze și flori de pelin (Artemisia absinthium) ; „vin absintat”, cum îl numea Constantin Caracaș pe la 1820 (290, p. 62
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]