1,163 matches
-
la descărcatul mărfurilor: clopotul bătuse nu de mult ora a noua și probabil că toți hamalii se apucaseră de mâncat. Astfel, Dante se Îndreptă spre magazia de stofe de lână. În poartă era paznicul, așezat pe un butoiaș, cu un ulcior Între picioare. - E cumva În depozit o Încărcătură de fetru? Omul Îl cântări alene din cap până În picioare. - Cine vrea să știe? - Autoritatea Florenței. - Pe Sfânta Treime și pe Sfântul Ioan! replică omul, reținându-și un căscat. Poetul se trase mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
unduitoare, ca și când Înăuntru ar fi fost aprinse mai multe focuri. Dante Împinse canatul ușii și intră. Se așeză pe un loc liber de la masa cea lungă. Cu un gest, atrase atenția unui băiat care se Învârtea printre mușterii cu un ulcior de vin pe umăr și Îi făcu semn să Îi umple o cană de lut ce se găsea În fața lui. Îi zvârli o monedă și luă cana. Sorbind Încet din vinul acrișor, observa scena. Sala era plină de bărbați, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
scrierile dumitale. Iar din iubire, multe crime au fost comise. - Crima nu poate fi Înscrisă În ordinea naturală a lucrurilor, rosti Dante pe un ton sentențios. Arrigo se aplecă spre un dulăpior din colț, pe care Îl deschise. Scoase un ulcior plin cu un lichid chihlimbariu. Dante Îi urmărise mișcările cu o privire distrată. Dar atenția Îi fu brusc redeșteptată de un obiect așezat pe unul din rafturile dinăuntru, care luci În lumina razelor ce pătrundeau pe fereastră. Filosoful Îi observase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
stăteau lucrurile, atunci poate că Încă mai era cu putință să curme lanțul acela de grozăvii. Se ridică brusc, trecând pe sub ochii uimiți ai lui bargello. Ajunse la hanul Îngerului. Jos, se Încrucișă cu hangiul, care turna vin dintr-un ulcior. - Messer Bernardo e sus? Întrebă din trecere, avântându-se pe trepte. - Nu, priorule, a ieșit nu de mult. Cred că cineva Îl aștepta afară. - N-ai văzut cine? - Nu. Messer Bernardo părea suferind. M-a Întrebat dacă nu l-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
moș ion duce soarele în spate mâinile aspre strâng coarnele plugului iar mie mi se pare că țăranul conduce lumea fără să știe nici nu bănuiește cât de important este el atunci când se așază în iarbă și duce la gură ulciorul ca să soarbă viață păstrată rece în lutul smuls din carnea olarilor dacă își dă pălăria pe spate se trage istoria înapoi cu mai multe secole dar moș ion nu are timp decât pentru o mână de fân e un cal
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
la spectacol. Deci, o mică zgârietură. A fost mai mult o sperietură. Da, da, de data aceasta. Da, putea fi mai grav. Mulțumesc. Ați auzit copii? De data aceasta Gigel s-a ales doar cu o mare sperietură. Dar norocul, ulciorul, nu merge de multe ori la apă!... Lângă semafor apare o bătrână, și Raluca care o ține de mână. Semaforul se află pe roșu. Bătrâna o trage de mână pe Raluca ca să traverseze strada. Raluca: Bunico, nu vezi că e
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
la masă a doua oară, că prima oară mîncau ceva, sumar, cînd era soarele de-o suliță, cum ar fi pe la ora nouă-nouă și ceva, zic, înainte de masă mă trimiteau să aduc apă rece, ca-n povești, dar nu cu urciorul că ăla se spărgea; aveam un cofăiel, din lemn, în care, de multe ori, adunam fragi surîde Mihai înviorat de aducerile aminte. Cu ochii ficși asupra lui, aprinși de plăcerea vorbelor, Doina ascultă, îmbătîndu-se parcă. E drept, continuă Mihai uneori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
îi vâjâiau în urechi. Se gândea la un urcior crăpat pe care-l văzuse într-o prăvălie de vechituri din Biggins. Îi spusese lui Adam, care o însoțea: „Ce urcior frumos, păcat că-i crăpat!“. Adam luase, pe dată, partea urciorului: „Are nevoie de cineva care să-l iubească și să-l îngrijească, noi o să-l iubim și o să-i purtăm de grijă, o să-l luăm acasă, o să-l spălăm, o să-l uscăm și o să-i găsim un loc unde să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
uscăm și o să-i găsim un loc unde să se odihnească“. Uneori, tendința lui Adam de a personifica tot ce-l înconjura o indispunea pe Gabriel până la limita enervării. Și Adam părea să apese deliberat pe coardele sensibilității ei torturate: „Urciorul ăsta se întreabă în sinea lui: «Oare o să mă cumpere doamna asta drăguță?»“. „Nu fi prost, nu vezi că-i plesnit tot, nu folosește la nimic“, răspunsese Gabriel, grăbindu-l pe Adam să meargă mai departe. Acum, însă, devenise limpede
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
-i plesnit tot, nu folosește la nimic“, răspunsese Gabriel, grăbindu-l pe Adam să meargă mai departe. Acum, însă, devenise limpede pentru ea că nimic pe lume nu era mai important decât să se întoarcă la prăvălie și să cumpere urciorul. Se va duce a doua zi dimineață, devreme. Vai, dar dacă urciorul fusese vândut între timp? Lacrimile năvăliră în ochii lui Gabriel. Toate aceste lucruri erau, într-un fel, imagini ale morții. Adam avea uneori visuri atât de îngrozitoare! Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Adam să meargă mai departe. Acum, însă, devenise limpede pentru ea că nimic pe lume nu era mai important decât să se întoarcă la prăvălie și să cumpere urciorul. Se va duce a doua zi dimineață, devreme. Vai, dar dacă urciorul fusese vândut între timp? Lacrimile năvăliră în ochii lui Gabriel. Toate aceste lucruri erau, într-un fel, imagini ale morții. Adam avea uneori visuri atât de îngrozitoare! Ea îl încuraja să-i povestească ce visează. Gabriel asistase odată la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Ție ți-a plăcut fetița, domnișoara Meynell? îl întrebă Gabriel pe Adam, pe care-l ajunseseră din urmă. Nu. — Nu? — Nu. Gabriel își spuse în sinea ei: „Doamne, e gelos! Și n-a fost prea încântat nici când am cumpărat urciorul plesnit, mă rog, s-a bucurat, dar nu destul. Și Brian gândește că-l am numai pe George în cap. Într-adevăr, mă gândesc atât de mult la George! Cred că l-am văzut cu adevărat și n-am avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
să readucem în actualitate niște practici atît de vechi și de frumoase”, ne-a mărturisit dna Catinca Agache, directorul adjunct al Bibliotecii Județene „Gh. Asachi”. Printre obiectele expuse, încărcate cu o simbolistică deosebită, se numără masa ursitoarelor, colacul lui Andrei, ulciorul cu covașă, păpușile-strigoi și bostanii ciopliți. „Noaptea de Sfîntul Andrei, numită și „Păzitul Usturoiului”, abundă de mîncare și băutură. Odinioară se preparau băuturi și alimente rituale: covașa, colacul de Andrei, turta”, ne-a spus dna Maria Agapi, profesoară la Școala
PRACTICI DE SÂNTANDREI by Maria Agapi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91502_a_92847]
-
literatură engleză. Sheba zâmbea și-și dădea cu mâna prin păr. Olărit. Am repetat cuvântul doar pentru mine, încet. Era prea perfect: mi-am și imaginat-o, fecioara visătoare, stând liniștită la roata ei, aducând pe lume, cu mâinile ei, urcioare frumos colorate. Sheba arătă înspre fereastră: — De ce sunt lăsate draperiile? am auzit-o întrebând. Ted Mawson își frecă mâinile nervos: — Oh, zise Antonia, ca să nu se poată uita elevii la noi și să se strâmbe. Bill Rumer, șeful catedrei de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
țărănească. Scăpaseră Întregi doar cu două ceșcuțe și farfurioarele lor, iar În memoria viitoarei bunici vitrege a lui Ectoraș se păstrase uluitor de limpede glasul unei surori mai mici care anunța, jucându-se cu cioburile de porțelan, că bomba spărsese ulciorul. La Foiște ceștile poposiseră după ce Învățătoarea lui - și așa nefericită că ajunsese din birourile unei foste bănci din marele oraș În acel Sat cu Sfinți Înconjurat de păduri și de smârcuri - aflase că sora aceea a ei care rostise cândva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
ceștile poposiseră după ce Învățătoarea lui - și așa nefericită că ajunsese din birourile unei foste bănci din marele oraș În acel Sat cu Sfinți Înconjurat de păduri și de smârcuri - aflase că sora aceea a ei care rostise cândva cuvintele despre ulciorul făcut țăndări se prăpădise În chinurile Îngrozitoare ale unei boli pe care nici o ființă n-avea cum s-o merite. Micul Foiște, pe atunci În clasa a patra, primise cu Încântare darul Învățătoarei și nu-și Închipuise nici un moment că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
nevoie de respectul și stima celuilalt. Nu există cuvinte în care efortul uman să fie preamărit mai relevante decât cele rostite de John Locke: Deși apa ce curge în fântâni este a tuturor, cine se poate îndoi că apa din ulcior nu este a aceluia care a scos-o? Munca sa a scos-o din mâinile naturii, unde era comună și aparținea în mod egal tuturor copiilor ei, și astfel el a luat-o în stăpânire"220. Fără proprietate nu există
[Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
Drîmba (8) aduce un argument neglijat de etnografi și care răstoarnă toate povestioarele cunoscute. Prin analiza cu carbon s-a descoperit că statuietele de cult din ceramică (idolii) sunt mai vechi cu 2000 de ani decât primele piese utilitare, oale, ulcioare, străchini etc. Când au frământat prima oară lutul și au observat că el se întărește, își păstrează forma datorită razelor soarelui dar, mai ales, focului, oamenii sau gândit mai întâi să-l închine zeilor și au creat în lut primele
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
sarmale, cu o toartă, având capacitatea de 4 8 litri și cu două torți, de 6-12 litri; borcane, chiupuri pântecoase, de 8-2+ de litri; tortare oale de transportat mâncarea la câmp, cu corp rotunjit și toartă transversală, arcuită deasupra gurii; ulcioare, cu pântecele bombat și gâtul lung; gâtlane(lăptare); căni de diferite mărimi, cu partea inferioară pântecoasă, gâtul evazat, gura bilobată, toarta arcuită, prinsă de gât și de pântece; străchini și străchinoaie de formă tronconică; ghiceve pentru flori, fierbători pentru vin
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
al lui Florea Când răsculații au pornit din satul Bucium, Onuț al lui Florea s-a ținut după dânșii. Pe drum, în popasuri, sta de o parte, cuviincios și cuminte. Când oamenii se aflau în luptă, le aducea apă cu ulciorul. Asta era «misiunea» lui. Câteodată, se strecura înainte și afla știri despre cetele nobililor. Altădată se urca în câte un copac și de acolo scruta zarea, să afle mișcările nobililor. De cele mai multe ori a fost de mare folos răsculaților. Tot
ÎNTRE LEGENDĂ ȘI ADEVĂR - auxiliar pentru istorie by ILONA ȘELARU, LILIANA – DANA TOLONTAN () [Corola-publishinghouse/Science/1150_a_1891]
-
din siturile din Moldova (evident, în număr redus), în asociere cu alte tipuri ceramice amintite. În acest sens, menționăm descoperirile din Bazinul Bârladului de la Dănești, Dumeștii Vechi, Dodești, Bârlad-Prodana (Vaslui) și Drăgănești (Galați) - pl. LIII/1, 2, 5-9. Tipul VI: Ulcioare, modelate din pastă fină, cenușie ori gălbuie, cu gâtul înalt, corpul bombat, înzestrat cu o toartă. Pentru zona Moldovei nu s-au găsit exemplare întregi sau care pot fi restaurate, ci doar fragmente. Foarte rare, acestea sunt semnalate printre altele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
ea multiple tensiuni, chiar contradicții. Astfel aflăm că acest popor, izolat de alți oameni 119, care nu are relații cu nimeni, are o atitudine destul de ambivalentă față de străini, amestec de suspiciune și animozitate. Atena, sub chipul unei copile, cu un ulcior în mână îi spune foarte clar: "vino după mine și nu te uita și nu vorbi cu nimeni, că oamenii de pe aici nu-s bucuroși de oaspeți și nu se poartă bine cu cei ce vin de departe", (7.30-33
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
199 sq. 159 La Flaubert, Sfântul Iulian est singur și trăiește într-o sărăcie absolută (el nu are decât un culcuș de frunze uscate și trei vase de lut) și s-ar putea foarte bine să fie o aluzie la urciorul ovidian, fiindcă sfântul Iulian descoperă, când caută urciorul, "o aromă care îi dilată inima și nările". Era niște vin: ce descoperire!" Desigur, pusnicul ar fi putut să uite de urcior, dăruit poate de vreun călător ca mulțumire pentru trecerea cu
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
singur și trăiește într-o sărăcie absolută (el nu are decât un culcuș de frunze uscate și trei vase de lut) și s-ar putea foarte bine să fie o aluzie la urciorul ovidian, fiindcă sfântul Iulian descoperă, când caută urciorul, "o aromă care îi dilată inima și nările". Era niște vin: ce descoperire!" Desigur, pusnicul ar fi putut să uite de urcior, dăruit poate de vreun călător ca mulțumire pentru trecerea cu barca și îl descoperă cu această ocazie. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
capete de ceapă și piciorul frumos dorat, lângă femurul stâng s-a găsit inelul unei catarame de argint, fără placă și spin, iar pe un deget de la mâna stângă un inel de argint fără piatră. La picioare erau depuse două urcioare din argilă de forme diferite, unul fiind în stare fragmentară. Dintre cele mai timpurii obiecte descoperite în mormintele de secol II-III p.Chr. amintim: 1) vase de lut: cănițe din pastă gălbuie sau roșie, cu o singură toartă, simple sau
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]