688 matches
-
cum merge așa, iar eu protestez pe un ton abia auzit, nu acum, Udi, este periculos, dar degetele lui îmi trimit deja fiori în interiorul pântecelui, mă unduiesc fără control, am impresia că zac pe fundul unei ape primordiale, sărate și uleioase, alături de ființele sălbatice ale acestui pământ, printre animalele de pradă care au populat aceste locuri în urmă cu mii de ani, iar el mă strânge deodată cu o mișcare străină, ca și când nu ar fi soțul meu de la vârsta de doisprezece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
baza, iar eu o dezamăgisem. În cele din urmă, n-am de ales, trebuie să intru, apăs fără să vreau clanța spre poveștile acelea pline de secrete, fetele strâng deja tacâmurile de la micul dejun, hainele lor emană miros de omletă uleioasă și salată cu lămâie, în coșuleț mai găsesc o ultimă franzeluță, pe care o fur imediat, o pun în secret pe o farfurie rămasă încă pe masă, printre resturi de salată și bucățele mărunte de omletă, o îndes repede în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
trecu peste mulțimea de canale. ― Newt! Newt! Lumina se reflectă pe oglinda întunecată care înghițise grilajul. Nici urmă de copil. Singura mărturie a trecerii fetiței pe acolo era Casey. Sub ochii lui Ripley, capul de păpușă se afundă în negura uleioasă. Hicks fu nevoit să o cuprindă pe femeie pentru a o ridica. ― Nu, nu! striga ea zbătându-se. ― Newt a murit. Nu mai poți face nimic pentru ea. Să plecăm! I se păru că ceva se mișcare la extremitatea culoarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
am băgat-o În carnețel, și apoi În buzunar. Bătrînul răsuflă ușurat din nou, dar l-am luat imediat prin surprindere: — Ți-e chiar atît de frică de mandatarul Cameliei? Pleoapele zbîrcite ale bătrînului, ce eliminau un soi de substanță uleioasă, se Încrețiră și mai mult, iar marginile congestionate expuse aerului străluceau parcă. — Lasă, nu-ți mai face griji. Te-am privit cu atenție tot timpul și-am văzut că ți-e teamă. Dacă te Întreabă cineva ceva, spune că ți-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
situații în care trebuie să îți faci coafura singur. Este important să nu folosești prea multe produse de styling care îți încarcă părul. Regula de aur este ca părul să fie întotdeauna curat, să nu aibă un aspect îmbâcsit sau uleios. Femeile se mai confruntă cu încă o problemă dificilă: este sau nu permis să apari la televizor cu părul strâns? În general, stiliștii nu recomandă apariția reporterilor cu părul strâns pe post. De regulă, poți să apari cu părul strâns
TRANSMISIUNEA ÎN DIRECT by ANA-MARIA NEAGU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/861_a_1560]
-
dârză și respirația ei fierbinte pe fața mea pudrată. Reconstituiam șirul evenimentelor cu precizia unui inginer care umple un proiector de filme cu șuruburi minuscule, arcuri Întinse și un mănunchi de eboșe vibrânde - până când nu mai suportam mașinăria atât de uleioasă, atât de ritmată, dar făceam ce ar fi făcut orice inginer În locul meu. Alex, inginerul, În pat zăcea, lângă agila Minette, pe care-o iubea. Vocea plăcută a lui Anton mă trezi din vis. A moștenit-o de la tatăl lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de fată) și se făcu măruntă, ca o măciulie de șurub. Cuprins de o milă inexplicabilă, m-am ghemuit și am mângâiat-o pe capul ăla rotund cu cărarea dreaptă pe mijloc. Îmi dăduseră lacrimile, ca niște picături grase și uleioase, În timp ce-i explicam că n-am vrut să strig la ea. Dar trebuia să Înțeleagă situația În care mă aflam, nu? Trebuia să clarific problema cu numele meu și ea fusese atât de departe. — Și crezi că depărtarea are vreo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
am tachinat-o pentru ce scria, nici măcar o dată n-am dezvăluit ce citisem În jurnalul ei. Nu cred că mă atrăgea informația ca atare. — Atunci ce? Am așteptat ca absintul pe care Îl comandasem să-mi umple gura, rece și uleios cum era. Poate avea de-a face cu transgresiunea, am reflectat, sentimentul de a fi pe partea cealaltă - În spatele liniilor inamice, ca să zic așa. Da, probabil că asta mă atrăgea. Într-un fel, mă simțeam de parcă aș fi fost deghizat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
Anton aruncă o monedă În basca lui Dabor, la care rusul bătu din călcâie și Încuviință melancolic. Când doi bărbați cărând o canapea au ajuns paralel cu noi, am pășit pe stradă. Smoala era curată și neagră, cu un luciu uleios, care se subția și devenea din ce În ce mai strălucitor, cu cât Îl urmăreai mai mult. Într-o pantă, chiar Înainte ca strada să ajungă la intrarea fabricii de bere, se Încrețise ca staniolul. Un camion pleca acum din fabrică, Încărcat cu navete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
pe partenerul meu În acest caz mai mult decât era necesar. — Cu toate grijile astea pe cap, mă scuzi și tu c-am uitat să-ți aduc haina? Acum stăteam În restaurantul pe lângă care trecusem mai devreme. Între timp, domnul uleios plecase, la fel și femeia cu mâna ridicată. Anton Își ștergea farfuria cu o bucată de pâine. Astea le numești tu griji? Ștergându-și gura, Îi făcu un semn chelnerului. Mai Întâi cafea, apoi Lakritz Îți va povesti despre ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
adormit pur și simplu, cu spatele la ei - o să apreciez fiecare moment din viața mea de acum Încolo, oricât de neînsemnată și placidă ar fi. Ce mă interesa că nu se mai Întorceau, atâta timp cât le trăiam În diversitatea lor strălucitoare, ca suprafața uleioasă dar plăcut complicată a unui balon de săpun? Dacă viața era acoperită de un voal, mi-am dat seama că ea putea fi doar astfel: un balon de săpun ținut laolaltă de acizi grași, lucioși și delicați, a cărei suprafață
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1858_a_3183]
-
de plumb. — Un scut contra radiațiilor? — Probabil că da. Are o grosime de cincisprezece centimetri. Ceea ce sugerează că nava poate să suporte o mare doză de radiații. — Al naibii de mare. În jurul lor plutea un fel de ceață, iar aerul era ușor uleios. Grinzile păreau acoperite cu o peliculă de ulei, dar când Norman le atinse uleiul nu i se lipi de degete. Își dădu seama că metalul Însuși avea o textură neobișnuită: era neted și moale la pipăit, precum cauciucul. — Interesant, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
nu adjutantul. Radul Popianu trebuia să știe totul despre cei din Vladia, iar Bîlbîie numai despre prinț. I-a turnat în borcanul de muștar, și-a turnat și lui, a clătinat băutura să se vadă cum face "ochi", o lentilă uleioasă ca un ochi miraculos, "gustă ce n-ai mai gustat". Au băut ca doi cunoscători, cu înghițituri mici, plimbînd vinul în cerul gurii. Adjutantul a rămas ușor dezamăgit, vinul era plumburiu și mai mult acru decît amărui, nu cum se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
i se subțiase, ochii adânciți în orbite erau înconjurați de cearcăne foarte conturate, iar deasupra pomeților, chiar în dreptul cearcănelor, se formaseră două pungi atârnânde. Cămașa toată udă i se lipise de spatele subțire în două rotocoale mari, ca niște pete uleioase. Andrei Vlădescu și fiica ei s-au privit pe deasupra capului cu păr îngălbenit, în timp ce bătrâna doamnă se străduia să-și vâre picioarele umflate în papucii de pâslă vișinie. Probabil au gândit același lucru, pentru că le tremurau în același fel buzele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1927_a_3252]
-
Îl prinse pe ofițerul rănit de grad inferior care era purtat de șuvoi printre stîlpii cheiului. Îl duse Într-un loc unde apa era mai puțin adîncă, trăgîndu-l de o mînă, și Îngenunche sleit de puteri lîngă el, În noroiul uleios. Alți salvatori ajunseseră și ei la cuterul care se scufunda. Scoaseră ultimii marinari răniți și căzură cu toții În apă. Începură să Înoate și să se tîrască spre mal, ajutați să Înainteze către Întinderea de noroi de către un alt grup de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
agăța de slabele mirosuri omenești care emanau din scaunele taxiurilor. Nivelul apei crescuse, oavioanele Începuseră să se Învîrtească În jurul balizelor lor. RÎul nu se mai izbea de zidulourilor. Pentru cîteva momente, suprafața apei păru să se transforme Într-o oglindă uleioasă din care vasele ruginite ieșeau ca din proprile lor reflecții. LÎngă debarcaderele funerare, șampanele porniră Înainte, desprinse de pe bancurile de nisip, chiar dacă erau pline cu apă. Jim stătea pe vine pe scărița de metal, urmărind apa care se izbea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
incandescente ale avionului, un fragment din soarele a cărui lumină continua să strălucească peste cîmpurile din jur trecu printre copacii aflați dincolo de perimetrul lagărului. Un al doilea Mustang lovit se desprinse de celelalte În zbor. Lăsînd o dîră de fum uleios, se ridică printre exploziile antiaeriene și urcă spre cer. Pilotul Încerca să evite aerodromul, dar cum avionul său Mustang Începea să piardă din Înălțime, răsuci avionul pe spate și se desprinse În siguranță din cabină. Parașuta i se deschise, purtîndu-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
zîmbească. Se calmă, apoi Își trase umerii din strînsoarea domnului Maxted. Momentul de veselie trecuse, dar Înțelegerea adevăratei lor situații și sentimentul de a se fi Înstrăinat de sine, rămaseră. Îngrijorat pentru domnul Maxted, care lăsa să picure o flegmă uleioasă pe pămînt În fața picioarelor sale goale, Jim puse un braț În jurul șoldurilor lui osoase. Îi părea rău pentru fostul arhitect, amintindu-și tururile lor cu mașina Studebaker pe la cluburile de noapte din Shanghai și era trist că acesta era atît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
care o cunoscuse În lagăr. Acum era timpul să se elibereze de Lunghua și să facă față prezentului, oricît de nesigur ar fi fost. Fusese unica regulă pe care se sprijinise În toți anii de război. Împinse lada spre suprafața uleioasă. În ultimele clipe ale serii, apa moartă se Învioră cu trandafiri de culori irizate. În timp ce lădița plutea mai departe, precum coșciugul unui copil chinez, cercurile de ulei alergau să o Îmbrățișeze și trimiteau o lumină tremurătoare peste rîu. Jim se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
treacă o mînă Înmănușată peste aceste suprafețe de lac negru. Se așeză și Își feri ochii de lumină. Își șterse mîinile de șortul domnului Maxted. Japonezii folosiseră frecvent stadionul drept lagăr de tranzit, iar iarba tocită era acoperită cu cîrpe uleioase și cenușa unor mici focuri, bucăți de pînză de cort și de lăzi de lemn. Erau, fără Îndoială, rămășițe omenești, pete de sînge și excremente, din care se hrăneau mii de muște. Motorul unui camion-sanitar porni cu zgomot. Soldații japonezi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
bombardate și cazemate, o lume de noroi. Pe panta unui șanț antitanc plin de apă, printre cauciucuri și cutii de muniții, zăcea trupul unui soldat chinez, cu uniforma portocalie ruptă pe fundul și umerii lui umflați, strălucind de o lumină uleioasă, ca o cutie de vopsea crăpată. Un cal de povară zăcea lîngă șosea, cu pielea jupuită de pe coaste. Jim se uită În carcasa uriașă, sperînd să găsească un șobolan prins Înăuntru. Părăsi drumul cînd acesta o luă spre est, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
Încărcată de cutii cu muniții, cutii cu țigări americane, vase de ceramică pline cu vin de orez și sticle de bere În care bărbații urinau continuu, În timp ce goneau pe drumurile de țară spre sud-vestul Shanghai-ului. Se opriră și apa uleioasă a lagunei se strînse În jurul roților Buikului. În fața lor se află camionul japonez În care erau vreo duzină de membri ai grupului de bandiți. Vehiculul coti greoi spre o rampă Îngustă de cărămizi cenușii, care ducea de la plajă la drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
fi fost mișcați de o inimă. Jim tăie o a doua felie și o băgă În gură. Îi putea simți pulsul Între buze și teama creaturii În momentul dinaintea morții. Scoase felia dintre buze și se uită fix la carnea uleioasă. Carnea vie nu era menită să hrănească morții. Aceasta era o hrană care Îi va devora pe cei care Încercau să o mănînce. Jim scuipă ultima firimitură În iarba de lîngă japonez. Aplecîndu-se peste cadavru, Îi atinse buzele albite cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
cel de jazzman. Apoi spuse: Ne vedem la biserică. Și se îndreptă spre scenă. Homalău tăiat. Curlangiu în șuriu. Dramă poponărească. Danny se uită cum Coleman Healy se urcă pe scenă și schimbă saluturi cu alți jazzmeni. Grași, cadaverici, ciupiți, uleioși și arătând epuizați, cei de-acolo păreau o altă specie pe lângă saxofonistul dezinvolt - asemeni unei fotografii cu scena unei crime, cu tot soiul de impurități care rup simetria și te fac să remarci ce nu e în regulă. Începură să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
pe melițe sau pe limbi de melițe : „Strigoii ieșeau pe la răscruci, pe la miezul nopții, călare pe melițoi” (220, p. 187). Or, această unealtă de lemn, foarte obișnuită în gospodăria tradi- țională românească, este impregnată în mod normal cu o substanță uleioasă provenită din zdrobirea cânepii (Cannabis sativa), chiar dacă are un conținut redus de canabinol. Din păcate, ingredientele folosite la prepararea alifiei haluci- nogene nu sunt precizate în nici una dintre relatările populare culese în România. Așa cum am arătat mai sus, se vorbește
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]