985 matches
-
cea dintâi fiind cuprinsă între 13 martie 1938 și 23 august 1939, adică de la Anschluss la Pactul Ribbentrop-Molotov și cea de-a doua, de la 23 august 1939, la 28 iunie 1940, etapă ce cuprinde perioada de la încheierea Pactului Ribbentrop-Molotov, până la Ultimatumul sovietic de la 28 iunie 1940. În prima etapă toate eforturile României au fost îndreptate către aliații săi tradiționali, Franța și Anglia, de care nu voia să se depărteze cu nici un chip, avându-se în vedere evenimentele care aveau să izoleze
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
agitația Ungariei, o va mări, ajungându-se la o situație și mai grea”, zicând că Ungaria nu avea nici o justificare asupra cerințelor sale, din punct de vedere al realităților geografice, economice, etnice și istorice. În perioada care a urmat până la Ultimatumul sovietic, din iunie 1940, pe plan intern, România a încercat să-și regrupeze forțele politice într-o singură grupare, Partidul Națiunii, creat prin Decretul-lege din 22 iunie 1940, de transformare a F.R.N. în partid unic și totalitar, sprijinit numai de
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
se stabilească de care parte cad unele localități. Mai mult decât atât, această linie a fost trasă atât de grosolan, încât a trecut și peste un punct nordic al vechii Românii, tăind un teritoriu care nu fusese menționat nici în ultimatum. Este vorba despre regiunea Herța, de dincolo de Prut, care aparținea Moldovei și nu provinciilor istorice Bucovina sau Basarabia.” Nota dictatorială înmânată de Molotov era clară: dacă România nu cedează teritoriile cerute la termenul fixat, avea de înfruntat atacul militar al
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
fără a recurge la puterea armelor. Rămasă singură în vâltoarea acestui conflict, care cuprinsese toată Europa, cu importante forțe militare inamice concentrate la frontierele sale, România avea o singură salvare pentru a nu dispărea ca stat de pe harta Europei: acceptarea Ultimatumului sovietic prin cedarea teritoriilor cerute. Cel de-al doilea Consiliu de Coroană, întrunit în ședință de urgență, urma să hotărască definitiv asupra acceptării sau neacceptării Ultimatumului dat de sovietici. Nota de răspuns dată de guvernul român, guvernului sovietic, cerea părții
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
avea o singură salvare pentru a nu dispărea ca stat de pe harta Europei: acceptarea Ultimatumului sovietic prin cedarea teritoriilor cerute. Cel de-al doilea Consiliu de Coroană, întrunit în ședință de urgență, urma să hotărască definitiv asupra acceptării sau neacceptării Ultimatumului dat de sovietici. Nota de răspuns dată de guvernul român, guvernului sovietic, cerea părții sovietice să fixeze data și locul în care cele două delegații, română și sovietică să se întâlnească pentru a stabili modalitatea de rezolvare a diferendului. În
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Boldin. Drept loc al întâlnirii guvernul sovietic propune Odessa.” Așadar, scurt, clar și convingător. Vorba marelui Eminescu: „Nu știi când ești prieten cu Rusia: atunci când te strânge în brațe cu dragoste sau când te strânge în brațe cu ură.” Efectul Ultimatumului asupra poporului român a fost imens, mai cu seamă atunci când s-a înțeles că statul român nu dispunea de mijloacele necesare pentru apărarea hotarelor sale, cu toate că toți oștenii Armatei Române, de la simplu soldat și până la general, au cerut cu toții să
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
oștenii Armatei Române, de la simplu soldat și până la general, au cerut cu toții să-și apere fruntariile cu arma în mână și să nu cedeze în fața invadatorilor cu nici un chip. După acceptarea retragerii armatei și autorităților române din teritoriile cuprinse în Ultimatum, ministrul român de externe a trimis o notă tuturor ambasadelor și legațiilor străine aflate la Moscova, la 28 iunie 1940, în care explica tragicul deznodământ, explicând că notele ultimative sovietice și răspunsurile guvernelor german, italian și cel al statelor Înțelegerii
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
cât și evrei, căci au fost trimiși în gulagurile siberiene, de unde nu s-au mai întors niciodată. În memoriile sale, publicate în anul 1986 la Geneva, Alexandru Șafran, fost rabin șef al Comunității Evreiești din România, în perioada 1940-1946, spunea: „Ultimatumul sovietic de la 26 iunie 1940 și anexarea teritoriului dintre Prut și Nistru la Uniunea Sovietică au fost întâmpinate cu bucurie de unii evrei de aripă stângă și comuniști. Dar, pentru marea majoritate a evreilor din Basarabia, acestea au constituit un
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
toleranța guvernanților de dinaintea sa. Toate acțiunile lui, acceptate sau neacceptate de unii, în concepția Mareșalului Antonescu aveau menirea să slujească interesele naționale românești, în condițiile în care hotarele României Mari se prăbușiseră și dușmanii o înconjurau din toate părțile. În urma ultimatumului sovietic din iunie 1940, ni se răpiseră Basarabia, Bucovina de Nord și Ținutul Herța, iar în urma odiosului Dictat de la Viena, din 30 august 1940, ni se răpise, mișelește, nord-vestul Transilvaniei și acest proces încă nu era încheiat. Ungaria pretindea tot
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
Carpați, Delta Dunării și Dobrogea. Propunerile de înțelegere făcute Uniunii Sovietice în noiembrie 1940, au rămas fără răspuns. Raporturile României cu Uniunea Sovietică au fost, pe toată perioada iulie 1940 și iulie 1941, foarte încordate. Stâlpii graniței stabilite provizoriu în urma ultimatumului, erau zilnic deplasați tot mai spre interiorul României, aveau loc dese schimburi de focuri de arme, în urma cărora cădeau morți și răniți, iar avioanele sovietice pătrundeau în spațiul aerian al Țării noastre până deasupra Carpaților. În afară de aceste provocări, Uniunea Sovietică
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
aflau la o cină copioasă la părintele din sat, rudă cu bunica sa, pe la orele 10, crainicul de la radio București a anunțat sec: "La cererea Uniunii Sovietice, Consiliul de Coroană, prezidat de Majestatea Sa, Regele, a hotărât să cedeze, prin ultimatum, Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herței...!" În prima clipă, toți cei de față au înlemnit, "paloarea s-a așternut pe fețele tuturor". Apoi, momentul mut a fost depășit. Oamenii s-au împărțit brusc în două tabere. Unii, cei mai mulți, s-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
Griffith a fost de acord cu propunerea de a înființa o comisie pentru a delimită frontierele Ulsterului. Incidentele au fost numeroase, ruptură fiind evitată în ultimul moment. Satul de tergiversările și aminările delgației irlandeze, Lloyd George a înaintat un adevărat ultimatum în noaptea de 5 spre 6 decembrie 1921: "Domnilor, nu mai este posibil sa tergiversam. Două scrisori sînt pregătite: una menționează acordul dumneavoastră privind termenii asupra cărora am convenit, iar alta indică refuzul dumneavoastră de a rămîne în Imperiu. Dacă
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Ulterior a fost capturat și condamnat la moarte de către britanici. Fiind ales parlamentar în Dail, pînă la urmă a fost eliberat, după ce însuși de Valera, viitorul său contracandidat la funcția de președinte a Republicii Irlanda, le-a dat britanicilor un ultimatum.117 În timpul războiului civil, cei doi au ales tabere și, ulterior, partide politice diferite. Astfel, la alegerile prezidențiale din 1959 s-au înfruntat doi condamnați la moarte de către britanci, unul în 1916 (de Valera) și celălalt în 1921 (Sean Mac
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Sean Mac Bride în funcția de șef al Statului Major. Obiectivul său principal era declanșarea unei campanii militare împotriva dușmanului tradițional. La sfîrșitul lui decembrie 1938, cînd deja situația din Europa era foarte tensionată, ÎRA a remis autorităților britanice un ultimatum prin care erau somate să se retragă din Irlanda de Nord. Cum ÎRA nu a obținut nici un răspuns, Sean Russell a declarat război Mării Britanii și a ordonat declanșarea unei modeste campanii de atentate cu bombe, care nu a fost foarte spectaculoasă
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
acea perioadă s-a ascuns în spatele unei decizii luate de Consiliul de Coroană, ce nu avea decât un rol consultativ, deși ușor ar fi putut să-și asume responsabilitatea unei decizii de rezistenta armată, în fața potențialei agresiuni și a ultimatumului sovietic. Sau măcar retragerea activă cu arma în mână. Se argumentează constant că exista posibilitatea, chiar certitudinea, unor atacuri simultane înfăptuite de Ungaria și Bulgaria, sub patronaj german. În fapt, singura astfel de certitudine era interesul Germaniei în potențialul uman
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
recurgerea la forță și deschiderea ostilităților în această parte a Europei, se vede silit să primească condițiile de evacuare, specificate în răspunsul sovietic”). Prin urmare, ceea ce pentru România a reprezentat - 6 o alegere între desființarea ca stat și resemnarea la ultimatum, pentru sovietici a fost un acord bilateral de voință. Și dacă putem încerca să înțelegem poziția statului rus legată de această problemă, nu ne putem explica motivele pentru care statul român nici până în ziua de azi nu a denunțat acea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de Pace de la Paris. Practic, din punct de vedere juridic frontiera României cu U.R.S.S. era justificată într-un tratat internațional printr-un fals grosolan. În acest fel cedarea rușinoasă fără luptă a Basarabiei și a nordului Bucovinei coroborată cu ultimatumul sovietic transformat în acord și desăvârșită de nedenunțarea articolului respectiv de către guvernele post decembriste acreditează în ochii opiniei publice internaționale, falsa idee a unui presupus „acord” tacit existent în iunie 1940 între România și U.R.S.S. Sperâm ca, prin lectura
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
forță. Era vorba, în fond, de consacrarea, în termenii Convenției de Armistițiu, a unui delict al dreptului 1 Florin Constantiniu, Trecerea Nistrului. O decizie controversată, București, Ed. Albatros, 1995, p. 285; - 8 internațional, reprezentat de anexarea prin forță, sub forma ultimatumului, a Basarabiei și Nordului Bucovinei în iunie 19401. La 22 iunie 1941, România s-a alăturat Germaniei, în războiul împotriva Uniunii Sovietice, având drept scop redobândirea teritoriilor pierdute în 1940 și - obiectiv nemărturisit public - anexarea teritoriului dintre Bug și Nistru
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
din iunie 1940”. Sovieticii au încercat să ofere o aparență juridică pentru un act brutal, de forță, exercitat în 1940 contra României. Este evident faptul că “un acord” ar fi trebuit să presupună acceptul ambelor părți. Însă, răspunsul românesc la ultimatumul sovietic din iunie 1940, din acest punct de vedere, nu lasă loc de interpretări: “Guvernul român ... se vede silit să primească condițiile de evacuare”. Mai exact, “Guvernul român, pentru a evita gravele urmări pe care le-ar avea recurgerea la
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
iunie 1941. Răspunsul este oferit chiar de Ion Antonescu, care afirma, în anul 1946, în timpul procesului, că “nu pot fi socotit agresor, fiindca România era în stare de razboi cu URSS din 1940 iunie, când Rusia a fost agresorul. Acceptarea ultimatumului nu a fost decât o retragere strategică și politică la care recurge orice țară, orice om, când este surprins fără sprijin și nu este în măsură de a se apăra. Din iunie 1940 până în aprilie 1941, actele izolate de agresiuni
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
pentru a i se cere explicații privind atitudinea României. Grigore Gafencu a relatat această întâlnire, descriind convorbirea cu Molotov și mesajul românesc astfel : “URSS nu a facut nimic pentru a impiedica între țările noastre durerosul deznodământ de azi. Prin brutalul ultimatum din anul trecut, prin care ni s-a cerut nu numai Basarabia dar și Bucovina și un colț din vechea Moldova, prin încălcarea teritoriului 1 Ibidem, p. 228; 2 Marcel-Dumitru Ciuca, Procesul Mareșalului Antonescu, Documente, vol. II, București, Ed.Saeculum
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
o tentă antisovietică. Sensul ei fusese, de altfel, explicat și de Hitler însuși, unui grup de atașați militari ai Reich-ului, convocați la Berlin. Germania era hotărâtă să-și apere, prin 1 Gh. Buzatu, Valeriu- Florin Dobrinescu, Tragedia României (1940): Între ultimatum și dictat, în Revista Română de Studii Internaționale, anul XXIV, 3-4 (107- 108), București, Ed.Academiei Române, 1990, p.7; 2 Aurica Simion, Dictatul de la Viena, București, Ed.Albatros, 1996, p. 360; - 12 toate mijloacele, interesele sale în spațiul românesc, față de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Antonescu (comentarii, anexe, cronologie), vol I, Preludii. Explozia.Revanșa (4.IX.1940-31.X Gh. Buzatu,II.1941), Iași, Ed.Editorială Demiurg, 2008, p. 64; - 28 America împotriva japonezilor” (Decembrie 1941). Cu toate acestea, la cererea rușilor, Anglia a trimis un ultimatum, la 1 decembrie 1941, asemănător celui pe care-l adresase Finlandei, cerând retragerea trupelor, înapoi peste Nistru, în termen de 5 zile. Întrucât mareșalul Antonescu, care se înaintase în grad după cucerirea Odessei, nu a dat curs cererii, Anglia a
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
București, Ed.Atlas, 1998; - Bărbulescu, Mihai, s.a., Istoria României, București, Ed.Corint, 2007; - 92 -Beevor, Antony, Stalingrad, București, Ed.RAO, 2005; -Buzatu, Gh., România cu și fără Antonescu, Iași, Ed.Moldova, 1993; -Buzatu, Gh., Dobrinescu, Valeriu-Florin, Tragedia României (1940): Între ultimatum și dictat, în Revista Română de Studii Internaționale, anul XXIV, 3-4 (107-108), București, Ed.Academiei Române, 1990; -Chirnoagă, Platon, Istoria politică și militară a războiului României contra Rusiei Sovietice, 22 iunie 1941-23 august 1944, Iași, Ed.Fides, 1997; -Constantiniu, Florin
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
acea perioadă s-a ascuns în spatele unei decizii luate de Consiliul de Coroană, ce nu avea decât un rol consultativ, deși ușor ar fi putut să-și asume responsabilitatea unei decizii de rezistenta armată, în fața potențialei agresiuni și a ultimatumului sovietic. Sau măcar retragerea activă cu arma în mână. Se argumentează constant că exista posibilitatea, chiar certitudinea, unor atacuri simultane înfăptuite de Ungaria și Bulgaria, sub patronaj german. În fapt, singura astfel de certitudine era interesul Germaniei în potențialul uman
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]