616 matches
-
într-adevăr eu sunt autorul, cu toate că prietenul meu suferind, căruia m-am obișnuit să-i iert totul, având în vedere șubrezenia lui, l-a criticat acum câteva clipe. Numai versurile nu sunt ale mele, ci aparțin într-adevăr condeiului unui umorist cunoscut. Lui Burdovski doar i l-am citit, nici măcar în întregime și imediat am primit de la el încuviințarea de a-l publica, dar vă rog să fiți de acord că l-aș fi putut publica și fără să-i cer
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
VERONA, Lucia (pseudonim al Luciei Veronica Lerner; 4.III.1949, Arad), autoare dramatică, prozatoare și traducătoare. Este fiica Evei (n. Hertz) și a lui Paul Lerner, muncitori; a fost căsătorită cu umoristul H. Salem. După absolvirea Liceului „Ioan Slavici” din Arad (1967), urmează Conservatorul „Ciprian Porumbescu” la București, luându-și licența în 1972. Lucrează sporadic în presă (revista „Lumea”, 1978-1982), e redactor la cotidianul „Azi” (1990-1991), redactor-șef al revistei „Front Press
VERONA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290497_a_291826]
-
în completarea portretului Anatole France de Al. Claudian), Alexandru Bogdan, D. Caracostea, Poetul Brătescu-Voinești, N. Davidescu, Aspecte și direcții literare, Proletariatul intelectual, Victor Ion Popa, O trădare binevenită (despre expoziția Societății Arta Română, deschisă în sălile Ateneului), Eugen Cealâc, Salonul umoriștilor români (se remarcă talentul lui Ross, Ion Anestin și Victor Ion Popa - un „minunat meșteșugar al caricaturii”) și Alexandru Colfescu. O colaborare aparte este cea a lui Tache Papahagi, cu „lecturile folclorice” Prevestirile, O scenă din viața poporului turc și
VIAŢA STUDENŢEASCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290540_a_291869]
-
cititor. Proza lui V. se individualizează deopotrivă prin tematică și prin viziune, prin procedee și tehnică a scriiturii. Tematic, este ceea ce se numește o „proză rurală”, iar prin viziune și tehnică i-a adus scriitorului renumele de ironist fin, de umorist de calitate, de creator înzestrat cu o „remarcabilă capacitate de invenție verbală”, atent la „plăcerea spectacolului verbal” (Eugen Simion). Tematica e „rurală”, dar spațiul din care se alimentează nu e unul tradițional, imuabil, ci unul în plină schimbare, din primii
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
cu Nicolae Velea), RMB, 1963, 5 882; Damian, Direcții, 180-198; Mihail Petroveanu, „Opt povestiri”, VR, 1964, 6; Georgescu, Păreri, 340-345; Simion, Orientări, 288-289; Mircea Anghelescu, Nicolae Velea, LCF, 1966, 7; Ardeleanu, Însemnări, 187-193; Oprea, Mișcarea, 151-169; Alexandru Piru, Un prozator umorist, LCF, 1968, 16; Nicolae Manolescu, „Zbor jos”, CNT, 1968, 16; Ion Bălu, Proza lui Nicolae Velea, VR, 1968, 10; Paul Georgescu, „Zbor jos”, RMB, 1968, 7 403; Cristea, Interpretări, 100-102; Dimisianu, Prozatori, 88-93; Regman, Cronicari, 141-149; Ardeleanu, „A urî”, 105-112
VELEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290480_a_291809]
-
să prevestească chiar ei. Nu suntem totuși siguri dacă fiind întrebați ar fi preferat nemurirea, morții imediate. In orice caz, suntem îndreptățiți să credem că împărații chinezi, încă din acea vreme, aveau dreptul de a pretinde o asemenea precizie. Un umorist englez, le-a compus, cam tardiv ce-i drept - în 1894 e.n., un epitaf ce începe astfel: " Aici zac oasele lui Hi și Ho A căror soartă a fost tristă..." De frică, următoarele generații de astronomi de la curtea chineză, care
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
C. Mazilu), București, 1986; Căluțul de ciocolată, Iași, 1989; Mac, de la margine de lac, București, 1990; Ace la purtător, București, 2002. Ediții, antologii: Cincinat Pavelescu, Versuri, epigrame, amintiri, corespondență, pref. Victor Crăciun, București, 1972 (în colaborare cu Victor Crăciun); Zece umoriști români, cu ilustrații de Tia Peltz, București, 1974; Miron Radu Paraschivescu, Scrieri, III-IV, București, 1974-1975, Amintiri, București, 1975; Ceasul muncii și al privighetorii, cu ilustrații de Mircia Dumitrescu, București, 1976; Zâmbete la umbră, cu caricaturi de Al. Clenciu, București, 1976
ZARAFU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290706_a_292035]
-
Maior), în al cărei consiliu de conducere intră ca „notar” (secretar), mai târziu fiind vicepreședinte, apoi președinte mai bine de un deceniu. Cum cariera de avocat nu îl atrage, se hotărăște să se dedice gazetăriei. Scoate împreună cu George Ardeleanu revista „Umoristul” (1863-1866), iar în continuarea acesteia „Gura satului”(sub direcția sa din 1867 până în 1871). În 1865 face să apară, tot la Pesta, revista „Familia”, mutată în 1880 la Oradea, periodic pe care îl conduce patruzeci și doi de ani. Este
VULCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290664_a_291993]
-
-ne atenți să respingem invazia prejudecăților și a lucrurilor comune care ne pândesc corupător la tot pasul. Prefață la vol. Fragmentele lui Lamparia, 2002 Teodor PRACSIU Un intelectual atipic Proteicul Theodor Codreanu, critic și istoric literar, eminescolog, eseist, publicist, editor, umorist, profesor la Liceul Teoretic "Cuza-Vodă" din Huși, doctor în litere cu teza "Complexul Bacovia" și bacovianismul (Editura Junimea, lași, 2002), pune sub ochii cititorilor ultima sa carte, în ordine cronologică, Fragmentele lui Lamparia (Fundația "Scrisul Românesc", Craiova, 2002, 199 pagini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
la 12.00-1.00 noaptea. Eu, sincer o spun, nu l-am văzut atunci pe Nicu Ceaușescu să se îmbete, cum mai comentau unii. Bea într-adevăr whisky, foarte subțire, dar unu-două pahare, maxim. Îi plăcea când erau folkiști, umoriști, când se mai cânta o baladă, o serenadă, cântece de-ale noastre de petrecere, studențești. După care era un fel de ritual. Ne invita la vila lui, "Drobeta" îi spunea, din centrul stațiunii și acolo, la parter, în holul mare
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
din arhive și amintiri, cu acribie plămădită, de loc vitriolată, ba și cu umorul trebuitor, este o surpriză plăcută pentru mine care, până acum nu demult timp, nu-l știam pe Ștefan Boboc-Pungeștianu decât ca un însuflețitor al Cenaclului cu umoriștii lui “Păstorel”, des prezentat în rubrica cu epigrame de la Ziarul de Iași, împrospătată de fostul meu coleg de gazetărie post-decembristă Constantin Iurașcu - Tataia. Ion N. Oprea CAPITOLUL I Un interviu acordat de autor reporterei Petronela Cotea Mihai de la Radio Iași
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
umanizează, causticitatea prezumată a discursului satiric și "doctorul în umor" (se) mărturisește: Nu există satiric care să nu fi fost, pe vremuri, liric." Aș zice că nu-s prea îndepărtate acele "vremuri"! Dorel Schor este inclus, de regulă, în familia umoriștilor. Cartea "5000 de ani de umor evreesc" (Ed. Teșu, 2002) îl plasează între Ion Pribeagu și Grucho Marx și-ntr-o companie mai mult decât ilustră: Shalom Alechem, Woody Allen, Art Buchwald, Alberto Moravia, Mircea Crișan, Dumitru Solomon, J. D.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mic" (Ed. Albatros), tipărite în România și în Israel ("Amărâtul fericit", "Doctor în umor", "Consultații gratuite"). Cum se vede și după titluri, proza lui este așezată sub semnul satirei evident, și al umorului. A-i lipi însă autorului eticheta exclusivă "umorist" (chiar dacă el este înclinat s-o accepte) mi se pare și prea puțin, și nedrept. La urma urmei (ca să ne întoarcem la sumarul antologiei "5000 ani de umor evreesc") tabletele lui Art Buchwald sunt umoristice și-atât? Am îndoieli. * O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
impunătoare.”2 El este și rămâne un critic de încredere, lipsit de prejudecăți literare, „crezând în flacăra curată a emoției estetice.”3 Șerban Cioculescu, „născut polemist, fiu legitim al rațiunii”4, vădește un „spirit vioi, în conversație lucid, polemic și umorist, iar în scris mai puțin spontan, aproape elaborat, rece și destul de distant,adică serios și chiar grav dar totdeauna cu voința lucidității, a informației textelor, scotocitor și perseverent...”5 La D. Popovici, în amplul studiu consacrat de acesta lui Heliade
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Renaștere”3Ă, Shakespeare („Hamlet face parte dintre capodoperele care descurajează critica de la documentația completă”4Ă, Rainer Maria Rilke („spiritualizare anonimând violențele contururilor”5Ă, André Gide, cel mereu actual prin tipul uman și literar pe care l-a reprezentat, Pierre Daninos („umoristul sentimental”Ă, Maiakovski (autorul unei opere unice, ce se comunică prin „cuvinte proiectile, prin versuri pârâitoare ca o mitralieră, prin poeme care sunt tot atâtea guri de foc, de calibru neobișnuit, în continuă deflagrație”6Ă, Esenin, al cărui scris era
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Că veni vorba, aproape 90% din tinerii care urmează MIT, o școală de același profil ca și Caltech, provin tot din familii cu doi părinți, În sânul cărora copilul poate fi Îndrumat pe calea anevoioasă a performanței. În iulie 2004, umoristul Bill Cosby s-a folosit de prezența la conferința anuală ținută de organizațiile non-profit Înființate de Jesse Jackson, Coaliția Rainbow/PUSH (n. trad.: People United to Serve Humanity) și Fondul pentru Educație Cetățenească, pentru a-i muștrului pe afroamericani că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2108_a_3433]
-
suspine, din stea, din lalea, din soare, din Carul Mare, din humă, din cărbuni, din nebuni, din mine, din tine, mor, tulburător, în vii, Amin! ȘTEFAN BOBOC -PUNGEȘTEANU Născut la 14 mai 1932, în localitatea Pungești județul Vaslui. Poet, epigramist, umorist, prozator. Membru f ondator al Cenaclului Artelor IAMC Vaslui; membru al Societății Culturale „Anton Pann”, Rm. Vâlcea; membru al Uniunii Epigramiștilor din România. Membru senior al Academiei Libere”Păstorelʺ Iași. Cărți publicate: ȘI ʺBOBOCII ʺ ZÂMBESC, editu ra D.I.G . Iași
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Români și al Academiei Libere Păstorel, Iași, redactor șef al revistei satirice Booklook, obține numeroase diplome și premii la concursurile din țară, colaborator la diverse cenacluri, despre care Ion Arhip scria: „Printre remarcabilele talente se află și Eugen Deutsch, un umorist cu „vechi state de serviciu”, un „academician” ce dă grupării din Iași multă p restanță .” Nu întâmplător acad. Valeriu Cotea îi găzduiește producțiile „cotnărești” în monumentala sa lucrare „Podgoria Cotnari” Iată câteva mostre: Destin nemuritor Zdrobiți sub nemiloasa apăsare Dur
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
-și poezia din acest prea-plin lăuntric - scria Lucian Vasiliu într-o pertinentă prezentare a cărții „Agățat de brumă”(2002) „Cei mai buni prieteni ai lui au fost copiii, publicul spectator cu care își trăia fiecare rol, fie care replică. Un umorist de mare talent făcea în așa fel ca scena să nu fie niciodată goală, chiar dacă pe scena era singur”. (Bogdan Ulmu).”... în timp ce scriu acest poem, se moare./ îl dăruiesc la cei ce nu vor fi./ E ofranda mea depusă la
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
spune despre dosarul său de colaborator al Securității, Traian Băsescu a răspuns în stilul său caracteristic afirmând că ”problema cu dosarul este că nu e”. Un răspuns și ambiguu și plin de echivocuri. A răspuns într-un stil folosit de umoriștii perioadei interbelice. Păstorel Teodoreanu, marele epigramist și om de spirit, fiind chemat la Iași pentru a da o declarație, că are venit de pe urma unui teren agricol a răspuns : „ N-am venit că am venit, am venit că n-am venit
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
s-a ocupat și de organizarea unor activități culturale, printre multiplele sale preocupări, uneori foarte stresante. Simpozionul ”Caragiale”, desfășurat la Smederovo, în Serbia, în anul 2002, este un exemplu elocvent. Acest simpozion a fost organizat cu ocazia zilelor dedicate marelui umorist sârb Bronislav Nusic, un fel de Caragiale al confraților de peste Dunăre. În 2002 și 2003, preofesorul Lucian Pavel, va organiza ”Zilele Eminescu”, în fața intelesctualității de la belgrad și Novi Sad. Această manifestare, de mare răsunet, a organizat-o împreună cu poetul Adam
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3145]
-
își udă-n parfum o batistă - / O pune pe gură, și tristă/ Ea șterge un ftizic sărut”.13) Bărbații - inclusiv poetul, care „relatează” clinic toate gesturile - nu prea aveau atare reticențe, iar unora preocupările exagerate pentru „igienă” le inspirau aversiune. Umoristul G. Ranetti a înfățișat o astfel de atitudine în schița „Curățenie de primăvară” din volumul Matache Pisălog: „Nu mai e de răbdat - se plînge personajul de nevastă-sa - , îmi scoate mereu ochii cu higiena! Auzi higienă! Dacă ar fi să
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
-lea în Londra, cu excepția stilului său vulgar. Acest lucru era valabil mai ales dacă jurnaliștii în cauză abordau genul narativ. Dar în ceea ce îl privește pe Ned, comparațiile nu se încheie aici. Articolele sale narative au fost asociate cu opera umoristului grotesc și autorului slav Nikolai Gogol (Kerrane and Yagoda, 407). Hecht a recunoscut în autobiografia lui, A Child of the Century (Un copil al secolului, n. trad.), influența lui Gogol - precum și cea a lui Bret Harte, Richard Harding Davis, Nathaniel
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
Tămâie și otravă” (Bolta rece - 6-II-2009) Nu m-amestec, nu mă bag, Unde-i vorba de ciomag. Dar încerc de data asta Să-mi înșel și eu nevasta, Poate n-o ieși vreo dramă Că mă dau la... epigramă. Nouă umoriști din zece, Care nu mănâncă ciorbă, Zăbovesc la Bolta rece La un păhărel de vorbă. Însă astăzi altul este Și motivul și aleanu’: Va să iasă din poveste Păstorel Teodoreanu. Dacă tot ne-am strâns grămadă, Ascultați-mă nițel: Hai
P?storel Teodoreanu ?T?m?ie ?i otrav?? (Bolta rece ? 6-II-2009) by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84177_a_85502]
-
să absenteze; el desemnează, de obicei, înclinarea de a rîde de slăbiciuni și gafe, de a lansa calambururi și vorbe de duh, de a inventa sau colporta anecdote, cu adresă mai mult sau mai puțin străvezie. Atunci cînd nu șarjează, "umoristul" în cauză este, evident, mesagerul unui mic humor. Dacă depășește totuși un prag și întîmpină cusururile sezisate ca pe niște vicii, dacă glumele sale se preschimbă în veritabile vituperări, "țintele" acestora fiind denunțate ca singure și grav răspunzătoare de propriile
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]