2,050 matches
-
În val au mai apărut o altă categorie ceramică de culoare brun gălbui, lucrată cu mîna avînd În compoziție nisipul ca degresant, iar În exterior barbotina. Este ceramică de uz comun de factură dacică, În anul 1984, fiind descoperită În umplutura din șanțul de apărare și fragmente de la o cățuie geto-dacică din pastă grunțuroasă avînd În compoziția sa nisip și pietricele de culoare cenușie. Secțiunea a mai putut preciza că aggerul este Înălțat cu pămînt de culoare neagră bine bătut și
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
anul acesta vreo zece tablouri, între care două-trei capodopere. E grozav omu ăsta! Rămâi încremenit de puterea cu care exprimă el un sentiment, o dramă etc. Toate și totul la el ajută să producă un anume efect, nimic secundar, nimic umplutură. Vezi de departe tabloul de cele mai multe ori acțiunea se petrece într-un peisaj -, nu distingi nimic, dar după împărțirea maselor de culori, după colorit numai, simți cam ce trebuie să fie. E grozav și neînchipuit. E unul dintre cei mai
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
59-60). Numai că, în cazul McDonald's, nici măcar nu primesc cantitatea așteptată, ci doar "iluzia" ei. Interesant este modul în care ne amăgim și cumpărăm "iluzii" când dorim un Big Mac. În scopul de a crea iluzia, ,,hamburgerul și întreaga umplutură din chiflă sunt aranjate în așa fel încât să dea pe dinafară, ca și cum chifla, și așa destul de mare, nu ar putea cuprinde porția "uriașă" din interior. Pe același principiu, pungile speciale (cu baza foarte mică n.a.) care conțin cartofii prăjiți
Efectul de bumerang: eseuri despre cultura populară americană a secolul XX by Adina Ciugureanu [Corola-publishinghouse/Science/1423_a_2665]
-
zile la «arta romanului». [...] Eu, când «văd» un roman în liniile lui mari (mai precis când îi văd începutul și personajul principal), mă și apuc să-l scriu. De aici, mai ales în vechile mele romane, șovăiri, inconsistențe și multă umplutură. Improvizez în fiecare seară ceea ce va trebui să scriu în timpul nopții. Uneori încep capitolul fără să știu ce se va întâmpla, ce personagii vor interveni etc. . Dacă aș avea răbdarea să scriu un roman de două ori, sau să-mi
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
zile la «arta romanului». [...] Eu, când «văd» un roman în liniile lui mari (mai precis când îi văd începutul și personajul principal), mă și apuc să-l scriu. De aici, mai ales în vechile mele romane, șovăiri, inconsistențe și multă umplutură. Improvizez în fiecare seară ceea ce va trebui să scriu în timpul nopții. Uneori încep capitolul fără să știu ce se va întâmpla, ce personagii vor interveni etc. . Dacă aș avea răbdarea să scriu un roman de două ori, sau să-mi
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
într-o formă coerentă, în vorbire și în scris, a faptelor și a ideilor; tendința de a comunica prin gesturi odată cu cuvintele sau în locul acestora; Scăderea cunoștințelor de vocabular sub nivelul clasei a patra; Proliferarea ticurilor verbale, a cuvintelor de umplutură care nu spun nimic; Inabilitatea de a distinge diferențele dintre sunetele ce alcătuiesc cuvintele și de a le percepe în ordinea rostirii, fapt care se reflectă și în dificultatea de a pronunța cuvinte lungi și a le silabisi; Înțelegerea nesigură
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Ajunși În cameră, cei doi Își povestiră fiecare visele dinaintea plecării și apoi, concluziile după conferința de presă. - Ai văzut că pe noi nu ne-au băgat În seamă; nici președintele, nici presa? zise Dumitrică. - Păi, noi am fost de umplutură, nu ți-ai dat seama? Ai auzit ce Întrebare i-a pus ziaristul ăla de la “Click”lui Mărin? Pe mine mă obsedează visul pe care l-am avut. El a spus intenționat că am trei fete, să mă lovească direct
Pete de culoare by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91516_a_107356]
-
dar A.P. se concentrează, se apără, șase sute șaptezeci și doi metri cubi săpătură, trei sute douăzeci de la zero la doi metri adâncime, încă trei sute douăzeci de la doi la patru metri adâncime, restul de treizeci și doi metri cubi peste patru metri adâncime. Sprijinirile, umplutura, volumul scăzut din săpătură, transportul pământului excedentar, betonul, tencuiala, gura de vărsare... inginerul A.P. își cufundă fața în pătratul albastru al batistei, pe care o trece, de câteva ori, dinspre frunte pe obraji și pe gât. Curg secundele, căldura urcă
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
pot jeli nuntașii cîtă vreme este mirele cu ei? Vor veni zile, cînd mirele va fi luat de la ei, și atunci vor posti. 16. Nimeni nu pune un petic de postav nou la o haină veche; pentru că și-ar lua umplutura din haină, și ruptura ar fi mai rea. 17. Nici nu pun oamenii vin nou în burdufuri vechi; altfel, burdufurile plesnesc, vinul se varsă, și burdufurile se prăpădesc; ci vinul nou îl pun în burdufuri noi, și se păstrează amîndouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85116_a_85903]
-
coaie și simt cum se ridică voma În mine. Mă prăbușesc Într-un genunchi și borăsc pe caldarâm. — Blegoman Împuțit ce ești! zbiară tipul. Unde-s Întăririle de rahat aici... sunt polițai, ce măsa! Unde-i Împuțita de poliție de umplutură! Ce morții măsii! — Haide Dermot, hai să ne mișcăm n măsa! Îl aud că spune pe unu dintre cei din Liverpool, și se cară pe stradă Îndepărtându-se. Stau puțin pe jos, Îmi bubuie capul și ochii Îmi lăcrimează. Greața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
specializări militare. lecții de Înot - pentru Început face doar băi de soare Virginia Popescu infanteristul venit În permisie - ea, goală pușcă Florin Grigoriu Uneori e vorba pur și simplu doar de etalarea unei expresii cu dublu Înțeles, restul fiind o umplutură de circumstanță. de la Anul Nou «e plecat cu sorcova» - spun toți vecinii Virginia Popescu În aceste ultime cazuri e Însă vorba mai mult de glume și nu de efecte ironice integrate unui sens cît de cît mai serios. Pentru cei
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
groapa 2 și 2,75 x 3,25 m pentru groapa 2A. Pentru groapa 2 (Pl. 12/1-2) s-a stabilit că adâncimea sa era de aproximativ 60 cm de la nivelul la care a fost observată (-1,30 m). În umplutura ei se remarcă prezența masivă a cenușei și cărbunilor. La aproximativ 0,40 m de la nivelul de săpare al gropii a fost descoperit piciorul unui vas-fructieră, depus pe un strat compact de scoici. Din punctul de vedere al uneltelor de
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
cinci lame neretușate, o lamă cu o singură latură retușată, un racloar pe așchie și un burin pe lamă. Materia primă utilizată o constituie silexul. Utilajul litic șlefuit este reprezentat printr-o teslă și o daltă de tipul 1. Din umplutura acestei gropi mai provin un netezitor pe fragment de os lung (Pl. 37/1), un vas suport fragmentar (Pl. 48/2; 49/3) și un fragment de reprezentare antropomorfă (Pl. 51/1). Groapa 2A, care tăia Gr. 2, se adâncește
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
N S este de 2 m. În profil se observă două lentile de cenușă succesive, separate de un strat destul de compact de cochilii de scoică. Fundul gropii, de asemenea, este acoperit de un strat compact de cochilii de scoică. În umplutură se remarcă numeroase fragmente ceramice și de cărbune și un gratoar pe capăt de lamă. II. UNELTE ȘI ARME II.1. Unelte și arme de piatră Ordonarea generală a uneltelor a fost făcută după clasificarea folosită de Victor Sorochin în
Hoiseşti - La Pod. O aşezare cucuteniană pe valea Bahluiului by George Bodi () [Corola-publishinghouse/Science/1143_a_1893]
-
alte denumiri regionale: tartaboș, tâgârcioară, caș de porc. Cuvântul caltaboș are origine necunoscută; diversele soluții etimologice care s-au propus sunt nesatisfăcătoare. Ceea ce nu înseamnă că nu putem mânca și caltaboșii sau cartaboșii! Dulciuri de Crăciun Plăcinta „turtă cu diverse umpluturi“ se mănâncă atât la Crăciun, cât și de Anul Nou. Originea numelui acestui preparat culinar prezintă interes din diverse motive... lingvistice. La baza sa se află cuvântul lat. placenta „prăjitură plată“, împrumutat din greacă. Româna este singura limbă romanică care
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
adus lumii primul aluat în sens modern, adică sub formă de foaie de plăcintă, în care se coceau diferite fripturi de carne. Când romanii au ocupat Grecia, au cucerit și plăcintele grecești, pe care au început să le facă folosind umpluturi din ce în ce mai diverse: pește, scoici, organe... Cato cel Bătrân a pomenit, în De Agricultura, una dintre cele mai populare plăcinte din vremea sa: placenta, care seamănă foarte mult cu plăcinta noastră de brânză. În consecință, credem că Radu Anton Roman ar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
unică. În Lombardia se face Polenta e osei scappati. Este o rețetă menită consolării vânătorilor întorși acasă fără nici un vânat în tolbă (osei scappati înseamnă păsările scăpate). Aceasta-i o mămăligă normală, care se scobește în centru; acolo se pune umplutura: ficăței de pasăre rumeniți în unt, alături de feliuțe de slănină, bucățele de cârnat de porc, totul fiind condimentat cu salvie și boabe de ienupăr (acestea din urmă creează impresia unui fel de mâncare vânătoresc). Bulzul, afirmă Radu Anton Roman, este
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
se lipesc cele două felii, iar acest sandviș se frige la grătar. Delicioși, dar mult mai originali, sunt și rebecchini. Mămăliga întărită este decupată în formă de discuri (se poate folosi gura unui pahar); pe fiecare dintre acestea se pune umplutura, făcută din fileuri de anșoa și capere, prăjite în ulei de măsline și frecate până ajung pastă; fiecare disc se închide cu un alt disc, iar marginile se lipesc cu grijă. Acești „bulzișori“ se dau prin ou, făină și iarăși
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
așa cum o facem și astăzi. Bineînțeles că exista un soi de sarmale arhaice, învelite pe vremuri în multe feluri de frunze, nu numai în varză (în fond, și alivencele sunt un fel de sarmale avant la lettre...), și a căror umplutură era făcută din spărtură din diverse cereale, în special din mei. În Maramureș, ele se numesc haluște. Nici acestea nu sunt unicate românești; influența slavă este probabilă, rușii și ucrainenii făcându-le la fel ca noi (halușki sau holubți). De
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cereale, în special din mei. În Maramureș, ele se numesc haluște. Nici acestea nu sunt unicate românești; influența slavă este probabilă, rușii și ucrainenii făcându-le la fel ca noi (halușki sau holubți). De altfel, cuvântul gălușcă, desemnând inițial diverse umpluturi, de dulce ori de post, învelite în diferite feluri de frunze, provine din slavul galujka (dar nu fac parte și slavii din etnogeneza noastră?!). Radu Anton Roman a scris despre găluștile de varză cu carne, specifice Transilvaniei, în care carnea
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
sarmalele așa cum le știm noi, ele au o certă tentă românească, adică și-au depășit modelul turcesc (care, de fapt, s-a suprapus peste străvechile haluște slavo-române). Cum și-au depășit sarmalele noastre sursa de inspirație? Prin inovație și diversitatea umpluturilor (omițându-le pe acelea de post, umpluturile pot fi din carne de găină, curcan, rață, gâscă, vițel, porc, vită, miel sau ied, din pește 17, din brânză etc.), dar și a învelișurilor (foi de varză acră sau dulce, frunze de
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
o certă tentă românească, adică și-au depășit modelul turcesc (care, de fapt, s-a suprapus peste străvechile haluște slavo-române). Cum și-au depășit sarmalele noastre sursa de inspirație? Prin inovație și diversitatea umpluturilor (omițându-le pe acelea de post, umpluturile pot fi din carne de găină, curcan, rață, gâscă, vițel, porc, vită, miel sau ied, din pește 17, din brânză etc.), dar și a învelișurilor (foi de varză acră sau dulce, frunze de viță, de ștevie, de tei, de hrean
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
rață, gâscă, vițel, porc, vită, miel sau ied, din pește 17, din brânză etc.), dar și a învelișurilor (foi de varză acră sau dulce, frunze de viță, de ștevie, de tei, de hrean, ba chiar și de... leuștean!). Pe vremuri, umpluturile se mai înveleau și în frunze de sfeclă sau de paltin. Sarmalele din pește sunt pomenite de Radu Anton Roman: foile de varză se umplu cu un amestec din carne (dezosată, bineînțeles) de șalău sau de știucă și de scrumbie
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
în cea mai mare parte a rețetelor nu figurează peștele afumat. Nu trebuie neglijate unele creații gastronomice românești grație cărora sarmalele devin cu adevărat opere de artă, cum ar fi „cuiburile de cinci“, specifice Bucovinei (cinci sarmale, fiecare cu o umplutură dintr-o carne diferită, reunite într o unică megasarma, un cuib format dintr-o foaie mare de varză). La fel de originale sunt sarmalele coapte în dovleac. Cuvântul românesc „sarma“ provine de la turci (iar aceștia l-au împrumutat din arabă, unde are
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
mare de varză). La fel de originale sunt sarmalele coapte în dovleac. Cuvântul românesc „sarma“ provine de la turci (iar aceștia l-au împrumutat din arabă, unde are semnificația de rulou; aceeași etimologie o are și termenul bulgăresc sarmi). Turcii mănâncă frecvent sarma (umplutura este învelită în frunze de viță-de-vie) sau „dolma“ (în frunze de varză, dar și în ardei, roșii sau dovlecei). Grecii, după atât de mulți ani de ocupație otomană, au învățat și ei să facă sarmale, sub numele de dolmades (în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]