1,026 matches
-
se Îndoia, ținută departe de tufele periculoase. Se zbătea, dar era tras Întruna, undița se Încurca În ierburi În timp ce el se mai smucea sub apă, dar era tras Întruna. Apoi Nick se-ndreptă spre pește, dus ușor de apă. Ridicând undița deasupra capului, conduse păstrăvul În minciog și-l ridică. Păstrăvul atârna greu În plasă, cu spatele modelat obișnuit și părțile argintii. Îi scoase cârligul. Îl apucă de branhiile mari și de falca de jos, și-l lăsă să alunece În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
era tot mai adâncă. Partea de sus a bușteanului era gri și uscată, acoperită de umbră pe o parte. Nick scoase dopul sticlei și un cosaș se agăță de el. Îl prinse, Îl Înfipse-n cârlig și-l aruncă. Ținea undița la distanță, așa Încât să fie purtat de apă În interiorul bușteanului. Lăsă undița mai jos și cosașul pătrunse-n buștean. Uite că prinsese ceva mare. Trase undița. Dacă n-ar fi fost senzația de ființă vie, ar fi părut că cârligul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
uscată, acoperită de umbră pe o parte. Nick scoase dopul sticlei și un cosaș se agăță de el. Îl prinse, Îl Înfipse-n cârlig și-l aruncă. Ținea undița la distanță, așa Încât să fie purtat de apă În interiorul bușteanului. Lăsă undița mai jos și cosașul pătrunse-n buștean. Uite că prinsese ceva mare. Trase undița. Dacă n-ar fi fost senzația de ființă vie, ar fi părut că cârligul s-a prins chiar În buștean. Încercă să-l scoată cu forța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
se agăță de el. Îl prinse, Îl Înfipse-n cârlig și-l aruncă. Ținea undița la distanță, așa Încât să fie purtat de apă În interiorul bușteanului. Lăsă undița mai jos și cosașul pătrunse-n buștean. Uite că prinsese ceva mare. Trase undița. Dacă n-ar fi fost senzația de ființă vie, ar fi părut că cârligul s-a prins chiar În buștean. Încercă să-l scoată cu forța afară din buștean. Peștele ieși greu. Firul se Înmuie și Nick crezu că peștele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
foarte aproape În apele râului, scuturând din cap, Încercând să scape de cârligul din gură. Își ținea gura Închisă. În apele limpezi ale râului, peștele se lupta cu cârligul. Apucând firul Într-o buclă cu mâna stângă, Nick trase de undiță, Încercând să-l conducă spre minciog, dar peștele Îi dispăru din fața ochilor, trăgând brusc firul. Nick se luptă cu el Împotriva curentului, lăsându-l să se zbată. Își mută lanseta-n mâna stângă și Începu să tragă păstrăvul, care trăgea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să-l conducă spre minciog, dar peștele Îi dispăru din fața ochilor, trăgând brusc firul. Nick se luptă cu el Împotriva curentului, lăsându-l să se zbată. Își mută lanseta-n mâna stângă și Începu să tragă păstrăvul, care trăgea de undiță, opunându-se cu toată greutatea sa, În susul râului, și apoi În plasă. Îl ridică mult deasupra apei, un semicerc greu atârnând În minciogul din care picura apa, apoi Îi scoase cârligul și-i dădu drumul În sac. Deschise larg gura
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
cap. Păstrăvii săltară când fură scoși din apă. Agăță sacul În așa fel Încât să atârne cu fundul În apă. Apoi se trase sus, pe buștean, și stătu acolo, cu apa scurgându-i-se din ghete și de pe pantaloni. Lăsă undița din mână, se mută mai la umbră și-și scoase sendvișurile din buzunar. Le băgă În râul rece. Apa luă cu ea firimiturile. Mâncă sendvișurile și apoi luă apă cu șapca să bea. La umbră era răcoare, cum stătea pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
buștean. Apoi băgă peștii În sacul care stătea deschis pe buștean, Închise sacul și-l puse În minciog. Cuțitul era Încă Înfipt În buștean. Îl curăță frecându-l de lemn și-l băgă În buzunar. Se ridcă-n picioare, ținându-și undița-n mână, cu minciogul greu În cealaltă, apoi intră În râu și-l traversă, stropind În jur. Urcă pe malul celălalt și o luă prin pădure spre dâmbul lui. Se-ntorcea la cort. Privi În urmă. Râul abia dacă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
să se umezească, Iar printre geam, gândacii să foșnească, Tu petrosin să nu ai nicio picătură, Mereu să umbli beat prin bătătură. Când vara tu vei merge la biban, Să nu prinzi unul într-un an, Să-ți rupă crapul undița și acul, Să te încerce la momeală numai racul. Eu poezie nu-ți mai scriu De s-ar preface petrosinul în rachiu, Iar de bidon eu nu-ți mai spun Și am să spăl parchetul cu săpun.
Blestem by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83201_a_84526]
-
să-i pese de cei care se istoveau adunându-i atâtea bogății. Îi luaseră spaima nu numai oamenii de pe moșiile sale, dar și sălbăticiunile codrilor, păsările cerului și peștii din fundul apelor pe care îi vâna cu plasa și cu undița, iar cerbii și căprioarele cu săgeata și cu furca. Avea șoimi cu care pleca după potârnichi și iepuri și cai sprinteni cu care alerga prin văile munților și prin desișurile pădurilor, urmărind mistreții, lupii, urșii, vulpile și alte lighioane. Nu
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
cu longyin-uri verzi asortate Îi Întâmpinară pe oaspeți și le descărcară bagajele cât ai clipi. S-au strigat nume, s-au distribuit numere de căsuțe, iar băieții au și Înșfăcat cheile indicate de care atârna câte o plută ca pentru undiță. Băieții nu primeau ca plată decât bacșișurile generoase lăsate de turiștii vestici, așa că fiecare Încerca să-i depășească pe ceilalți la cantitatea de bagaje cărate. Heinrich Își făcu apariția pe ponton. Când l-am cunoscut prima dată acum ani buni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
bonsai, îmi place să pescuiesc în râurile de munte. De obicei îmi iau liber a doua zi după ce merg la pescuit. Știți câte ceva despre acest gen de pescuit? — Nu, habar nu am. Îți trebuie multe unelte: cizme lungi de cauciuc, undițe și multe altele. Nu suport să nu curăț fiecare segment în parte. Așa sunt eu. De aceea îmi iau următoarea zi liberă. De obicei, sâmbătă seara merg împreună cu un prieten de la Kawaguchi până în Niigata. Nu dormim. Cum se crapă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
pipirigul și trestiile se vor veșteji. 7. Livezile Nilului de la îmbucătura rîului, și toate semănăturile din valea rîului se vor usca, se vor preface în țărînă și vor pieri. 8. Vor geme pescarii, se vor boci toți cei ce aruncă undița în rîu, și cei ce întind mreji pe ape vor fi nemîngîiați. 9. Cei ce lucrează inul dărăcit, și cei ce țes țesături albe vor fi acoperiți de rușine, 10. stăpînitorii țării vor fi întristați și toți simbriașii vor fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
de el; fără îndoială, altcineva conducea firma. Renunțase complet la a mai vorbi cu Anrella. Ea îl trata ca pe un copil. O acțiune de neiertat. Era o situație proastă. În câteva minute, băieții urmau să treacă pe acolo cu undițele lor, îndreptându-se către ochiurile adânci din susul râului. Și nu putea să se bizuie decât pe planul lui - dar ce era asta? Era, își dădu seama, încordat, un sunet, vibrația unui râs de băiat, deocamdată îndepărtat. Dar timpul venise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
cu barca pe iaz, "ancorînd" pe la adâncuri, în umbra verde a sălciilor pletoase, ea în niște chioșcuri vii, care ne izolau de lume, ca să citim, să conversăm și să ne admirăm mutrele în oglinda apei, ori ca să prindem pește cu undița, așteptând în zadar ceasuri întregi să se miște pluta, în hazul peștilor sceptici la ispite; făceam praștii ca să vânăm vrăbii și pițigoi, și uneori reușeam! Ne duceam la mure, unde Adela întîlnea adesea prietene din copilărie. Buzele ei, înroșite de
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
lui, când a împlinit nouă sau zece ani, Seymour i-a dăruit un poem - care a fost, cred, una dintre încântările vieții lui Walt - despre un băiețaș bogat care pescuiește o păstrugă în râul Hudson și, când scoate peștele din undiță, simte o durere puternică în buza de jos, apoi uită de toată povestea până ajunge acasă și descoperă că peștele încă viu, lăsat într-un vas cu apă, poartă o șepcuță albastră, cu insigna școlii băiatului, aidoma cu șapca acestuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2217_a_3542]
-
să-și vadă soția, încă așezată în poziție perfect paralelă cu râul, fiind însă propulsată în apă cu un zbor silențios, ca și când n-ar fi vrut să sperie peștii. Jina a atins apa ca o muscă prinsă-n vârf de undiță. Aproape că nici n-a clintit undele. Preț de-o clipă, a rămas plutind, după care a început să se scufunde. 4 Maria Cea Fără de Prihană Colegii de la serviciu trebuiau să se prindă până la urmă. Mary Bonelli le povestise săptămâni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
drum atît de lung, măcar să mă pot folosi de aceste informații În raportul ce urma să-l prezint, În așa fel Încît să pară plauzibil. Altfel, călătoria mea de două ore și jumătate nu se putea asemui decît cu aruncarea undiței Într-un heleșteu. În momentul În care toate posibilitățile păreau să se năruie una după alta, În pieptul meu se stîrni freamătul sîcÎitor al unor larve sîngerii de molii uriașe, gata parcă să iasă din găoace și să-și ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
N. Manolescu), în regia și după scenariul lui Stere Gulea, cu Flavius Constantinescu, Dorina Lazăr, Dragoș Pâslaru, Nicolae Praida, Sofia Vicoveanca, Valentin Uritescu, Daniela Vlădescu ș.a. 24 iunietc "24 iunie" Acum un an, după ce a trecut primăvara, mi-am pregătit undița de păstrăv și m-am dus la munte. Entuziasmul meu pentru petrecerea ce-mi făgăduiam era în raport direct cu explozia de lumină și căldură a împrejurimilor bucureștene. Ajuns însă sus, dincolo de o mie de metri altitudine, am fost silit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
hainele groase. Mai stăruia acolo o bucată din coada iernii, care din când în când șfichiuia cu ploi înghețate așezarea din Braniște, iar pe piscurile Pătrului și Șurianului fulgerau încă omături, în răstimpurile de soare. Cum îndrăzneam să ies cu undița la malul râului, se povârnea de sus, învârtejit de vânt, un nour negru, care scutura lapoviță. Sara, se făcea senin; în vremea nopții scânteiau toate stelele văzduhului. Dimineața, văile se umpleau de o ceață lăptoasă. Cătră amiază așteptam o limpezire
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
plouase de trei săptămâni. Cota apelor Dunării - indicator al tuturor pescarilor, tovarășii mei - era destul de scăzută. Deci, ca să răscumpăr vârtejurile reci și vâltorile de la apa Frumoasei, mi-am îngăduit puțină odihnă și răgazul necesar ca să-mi schimb uneltele; am luat undițele de crap și, cu niște buni tovarăși, m-am transportat la o baltă a fluviului. Cetățenii României cunosc Dunărea din planșele geografice sau o văd din fuga unui vaporaș. Puțini au cercetat-o în cotloanele ei misterioase. Măreața ei îmbulzeală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
că pot face mai bine decât Dumnezeu. Aici inteligența omului ar trebui să grăbească și să organizeze mai curând indicațiile fluviului, pentru ca să putem avea unul din cele mai bogate rezervorii de pește din lume. Câțiva dintre prietinii mei pescari cu undița cunosc acest secret al Dunării și știu să-i exploreze tainițile necunoscute profanilor. Cătră unul din aceste locuri, la un mal de baltă, am ajuns eu și tovarășii mei. Când am intrat în lutri, soarele abia răsărise. Ne-am dus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dintr-acolo mugete de sirenă. Treceau din când în când într-acolo convoiuri de paseri sălbatice, prin văzduhul proaspăt al dimineții. După ce ieșirăm lângă luciul larg al unui lac, intrarăm în alt canal. Acolo ne-am înșirat și am zvârlit undițele. Eram în preajma unui gard, care închidea limanul după ce crapii intraseră, odată cu începutul verii, la boiștea lor. Erau locuri cu bun renume, unde tovarășii mei pescari săvârșiseră - după cât povesteau ei - isprăvi repetate. Câteodată dădea somnul foarte bine la undiță, altă dată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
am zvârlit undițele. Eram în preajma unui gard, care închidea limanul după ce crapii intraseră, odată cu începutul verii, la boiștea lor. Erau locuri cu bun renume, unde tovarășii mei pescari săvârșiseră - după cât povesteau ei - isprăvi repetate. Câteodată dădea somnul foarte bine la undiță, altă dată șalăul. La vremea asta însă, începea să miște crapul. Bătaia în apa liniștită și joasă a lacului se isprăvise și peștele cel mare umbla iar după mâncare. Îndată ce soarele se urcă deasupra cununilor de sălcii, o lumină orbitoare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
cununilor de sălcii, o lumină orbitoare împânzi bălțile. Cătră ora zece, căldura începu să devie copleșitoare. Crapul se arăta leneș. Tovarășii mei îmi dădură câteva explicații, din care puteam înțelege că, în unele zile frumoase, crapul trage deosebit de lesne la undiță; pe când în altele, tot așa de frumoase, nu trage. Observația aceasta extraordinară o făcusem și eu, în cariera mea destul de lungă de pescar. Probabil că se pregătește vânt cu ploaie, adăogeau meșterii cei mai bătrâni și mai pricepuți. Însă, câteodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]