1,021 matches
-
Dacă se uita în urmă, putea vedea locul de care tocmai trecuse, așa cum la un viraj se pot vedea ultimele vagoane ale trenului. Pavel se întoarse și, în lumina roșie a asfințitului care scălda linia orizontului, văzu praful pașilor lui unduindu-se încă în aerul nemișcat și cald, de cealaltă parte a drumului cotit. Văzu mai mult decât urma aceea. Aproape că se închipui pe sine, așa cum era cu o clipă mai înainte: un soldat care tocmai își curățase cizmele, își
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
Pavel auzea șopotul apei, foșnetul suplu și sonor care, noaptea, le umplea casa, topindu-se în zgomotele pădurii, în trosnetul focului. Sub stâncă, în fața casei, apa era netedă și foarte neagră. Cerul arunca în apă imaginea unei constelații care se unduia încet, schimbându-și conturul. Se mira de cât de puține lucruri avea omul nevoie ca să trăiască și să fie fericit. Și se mai mira că în lumea de care fugiseră, acele puține lucruri se pierdeau în nenumărate stupidități, în minciuni
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
în calea viscolului (armelor). Eul liric încearcă întoarcerea spre sine („Am putea coborî în noi”), oprindu-se, în poemul cel mai reușit, Oglinzile, la Narcis: „Noi, pretutindeni oglinzi în jur/ întunecăm mocirlele diametral/ și ghemul de mătase din obscur/ desfacem, unduind misterul ancestral/ am creionat pe-abecedar un paradis.../ acum privește-te cât vrei în noi, Narcis”. De la maladiv și coșmaresc T. trece, în Zbor prin subcuvinte (1974), la hieratic, mitologic și metafizic. Poetul se „caută” sub povara regnului animal, vrea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290233_a_291562]
-
că prin citirea acestor versuri realizăm o ambianță de entuziasm și interes pentru Marea Neagră. Atmosfera creată este propice sintetizării și consolidării cunoștințelor despre mare. "Ați văzut vreodată marea? Ziua plaja-i în dogoare Ba-i albastră, ba îi verde Vântul unduie a lene Ba-i prietenă cu zarea Iar pe mal sclipesc în soare și-n culoarea ei se pierde. Pescăruși cu albe pene. Uneori tărcată-i parcă Ați văzut vreodată marea? Albă, vânătă-n furtună Negreșit să o vedeți Norii
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
în lizieră, se lansează ca niște săgeți spre albastrul cerului stăpânit de șoimi nemiloși. Sunete ascuțite, scoase de greieri trândavi, sparg liniștea. Prin preajma lor, furnicile trebăluiesc. Din ciornoziom își trag seva holde de grâu cu spic încărcat. Însângerate de maci, unduiesc ca niște valuri aurii sub adierea vântului. Sunt vegheate îndeaproape de lanuri de floarea soarelui, cocoșate de povara rodului copt. Se scurg, dimpreună, tăcut și lent spre deltă, cuprinzându-se în nemărginirea câmpiilor. Așteaptă să se împlinească sorocul, pentru ca recolta
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
amintită: Din când în când m-așez pe-un dâmb, la malul / însingurat al unui lac, de frunze / încununat și plante taciturne. / În el, în crucea-amiezii-și oglindește / domoala față Soarele. Sub boare / nici frunzele, nici iarbă nu tresaltă, / nici valuri unduind sau cânt de greieri, / bătăi de aripi fâlfâind prin ramuri, / zumzet de fluturi, glas sau frământare, / nimic n-auzi, nu vezi nimic. Pe maluri / înalte liniști străjuiesc și-n ele, / cum stau încremenit îmi uit de mine, / îmi uit de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
-l înnebunească mereu cu un preludiu intens, dominând și lăsându-se dominată, amestecând într-un echilibru desă- vârșit rolurile pe care le juca aproape de perfecțiune. Într-una din nopțile lor de amor, când trupurile lor ardeau, ea stând deasupra și unduindu-se sălbatic peste el, cu mâi- nile înfipte în pieptul său puternic, cu părul ei foarte lung zbătându-se peste umerii fragili și peste sâni, a apucat cu o mână sticla de șampanie pe care o începuseră, încă rece, și
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
încordat fesele și l-a strâns atât de tare încât a ejaculat de mai multe ori, provocându-i un orgasm cum nu mai avusese vreodată. S-a înmuiat apoi toată și s-a lăsat pe spate, pe trupul său, încă unduindu-se încet pe pielea lui plină de șampanie, simțind cum mădularul încă zvâcnește în fundul ei. Atunci și-a întins mâinile și l-a prins de păr și l-a strâns, și a început să râdă : — Ai văzut că se luminează
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
lungeau ca niște aripi. Fiecare fereastră îl sluțea în alt fel, ca pe un monstru. Iar pielea îi era roșiatică de la lumina vagonului, care aducea a un apus toxic, apocaliptic. În surdină se auzea o vioară, al cărei arcuș se unduia pe notele unui tango pe care Cristi nu știa de unde îl recunoaște. Un tango pe care îl cântase probabil de mii și mii de ori, însă mintea îi bloca aducerea-aminte a versurilor, a titlului sau vreunui moment de pe scenă. Era
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]
-
se punea un minimum de legume, se acrea cu oțet și se dregea la urmă cu ardei iute zis „ciușcă”. Se mânca întâi peștele fiert, apoi ciorba. Și era foarte bună, gătită și mâncată acolo, în mijlocul naturii, înconjurați de lănciile unduite de vânt ale stufului. Am avut revelația să descopăr pe un canal un cârmaci de gabară (vas remorcă fără motor, construit ca dormitor plutitor) care avea inventarul obligatoriu complet de vase-cratițe tigăi, tacâmuri, filtru de apă dintr-un fel de
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
vagonului. Garnitura se pusese în mișcare. Mama, cu Bebi în brațe, în fața ferestruicii cu gratii, a mai aruncat o ultimă privire, lungă, spre peronul de care ne îndepărtam din ce în ce mai mult, în timp ce mânuța copilului, ieșită spontan printre gratiile de fier, se unduia în semn de rămas bun spre cei de pe peron, într-o zvâcnire dezordonată, inconștientă și nevinovată, cu mișcări din ce în ce mai slabe și neputincioase, asemenea aripii unui porumbel lovită brutal de alica braconierului ucigaș. După câteva clipe, mama s-a întors spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
faptului că, toată viața lui, omul cultivă cu asiduitate această plantă erbacee din rodul căreia obține pâinea cea de toate zilele, fără de care n-ar putea trăi. E adevărat că babica n-a văzut Câmpia Bărăganului: lanurile întinse de grâu unduindu-se sub adierea molcomă a vântului cald asemenea șoldurilor unei fecioare, ieșite din laboratoarele cele mai specializate ale Creatorului Divin; stolurile de vrăbii gureșe, zburătăcindu-se prin praful fierbinte al drumului, într-o baie rapidă și binefăcătoare, zvâcnind apoi spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
acolo, de la acel vârf legendar, se întindea cât vezi cu ochii spre sud un podiș înalt. Doar în depărtare, la ultima linie a orizontului, se zărea o dungă verde marginea unei păduri seculare. Pe acea limbă uriașă de pământ fertil, unduiau în soare lanuri imense de grâu pârguit. În jur, nici urmă de viețuitoare, nici țipenie de om, de parcă spicele dolofane acaparaseră pământul întreg. Cel ce ajungea acolo, aproape de cer, simțea ispita de neînfrânt de a intra în lanuri să asculte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu un gest brusc, îmi apucă mîna stîngă și o întoarce cu palma în sus. Rîd și eu, retrăgîndu-mi mîna. La ce mi-ar folosi să-mi citească-n palmă o ghicitoare al cărui grai nu-l cunosc? Femeia își unduiește supărată șoldurile pline și se întoarce în umbra căruței, așteptînd să-i pice vreun client de pe propriile-i meleaguri. La ora 7 se deschid tarabele cu dulciuri și cele cu țesături. Un drăcușor insistent mă îndeamnă să trag cu ochiul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
ales albastre, albastre ca cerul sau ca Samarkandul însuși, legănîndu-și bărbile albe, sure sau negre, sub turbane bogate sau tiubiteici sărmane, masa de trupuri pare un talaz încremenit. La intervale de timp stabilite de legi necunoscute nouă, talazul începe să unduiască, brațele se înalță spre cer și capetele se ridică într-un strigăt mut, pentru a se reîntoarce apoi la nemișcarea inițială. Spectacolul este halucinant, fotografiem cu o acută senzație de culpă, în timp ce obiectivul aparatului nu reușește să evite un obiect
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
proiectează întreaga ființă din mijlocul băncilor direct pe scenă, ca într-o secvență de cascadorie. Și pe dată se află integrat în ritmul îndrăcit al muzicii și asistăm la o spectaculoasă demonstrație de dans. Mîinile i se înalță spre cer, unduind ca niște șerpi, de la vîrful primei falange pînă la umeri. Degetele îi sunt tot atît de neașteptat de lungi ca picioarele. Sub costumul impecabil care culmea! își păstrează linia, se poate urmări fiecare tresăltare a mușchilor alungiți ca ai unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
cu zahăr cât mai puțin și cu aromă din belșug, era un adevărat deliciu pentru amicul meu. Vizitele pe care i le făceam erau prilejuri de bucurie și de tihnă sufletească pentru amândoi. I se lumina fața și i se unduia glasul când povestea despre oaspeții care i-au călcat în bătătură și i au onorat casa ospitalieră. Și nu erau puține persoanele care veneau să-l vadă și să se întrețină, măcar câteva ore, cu poetul. Unii prieteni, printre care
CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
răbdare nițel, deși ăsta nu părea deloc grăbit și nu-i nici o grabă, Încă-i sâmbătă până luni nu ne-o lua nimeni la goană. Când răsturnă rântașul din tigaie În cratiță, avea rochia rulată până deasupra sânilor și deja unduia lent și precis și imprevizibil din tot trupul, Într-un ritm străbătut de propria-mi erecție crescând până-n pragul leșinului. Tremuram, țiuitul din urechi pornise cu avânt sporit, și-mi bubuiau tâmplele de râsul lui ? și nu se mai oprea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
meu desfăcut, din care nu mai ieșea nimic. Începusem să ne Înțelegem graiurile, de-acum unite Într-un idiom universal și total care spulbera orice limită a comunicării prin minunea mâinilor ei zbătându-se pe rând și Împreună prin aer. Unduia din creștet până-n tălpi și o gamă nesfârșită de măști Îi traversau chipul, mmmmâââî, să nu ne masturbăm până la capăt fiindcă oricum nu există un capăt, noi facem parte dintr-un orgasm etern, de o amplitudine monstruoasă și atotcuprinzătoare, numai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
Bush l-a invitat pe Koizumi să își încheie mandatul cu o vizită la Graceland††††††††. Acolo, burlacul în vârstă de 64 de ani și-a pus ochelarii de soare ai lui Elvis, a îmbrățișat-o pe Marie Presley, și-a unduit șoldurile și a cântat Love Me Tender. Succesorul lui Koizumi, Shinzo Abe, a încercat inițial să redreseze relațiile printr-un schimb de vizite cu liderii de la Beijing și Seoul. Într-un mod oarecum pervers, a stârnit ulterior mânia negând că
by MADELEINE ALBRIGHT [Corola-publishinghouse/Administrative/999_a_2507]
-
ea, un aer nevertebrat, ca la o creatură din adîncuri. Ochii ei erau ochi reci, de pește, și te privesc printr-un mediu vîscos pe care-l purta cu ea. Vedeam ochii aceia Într-o masă informă, protoplasmatică, care se unduia pe fundul mării Întunecate. - Benzedrina e ca lumea, a zis ea. Trei fîșii sau vreo zece tablete. Sau două fîșii de benzedrină și două pastile. Ajung acolo jos și se-ncaieră. E-o senzație ca lumea. Trei tineri derbedei din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
mii de ani. În centrul hipodromului, o elips) lung), supl) - un monolit c)zut la p)mânt, de câteva tone. Ne așez)m sub niște smochini de pe coast), În timp ce Mississippi alearg) prin iarbă Înalt) și moale. Vântul abia adie și unduiește grațios iarbă, desenând dare albicioase pe pajiștea verde. Cand John pleac) pe mare, ia cu el și câinele, s)-i țin) de urât. S-a s)turat de singur)țațe de când c)l)torea pe vasele germane cu acte false
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2110_a_3435]
-
înainte-mi; țesută parcă din lumină și miresme, atât de delicată și spirituală; peste surâsul plin de pace și bunătate cerească împărățeau într-o divină maiestate ochii ei însuflețLți, și - asemeni unor nourei ce înconjoară aurora, buclele de-aur îi unduiau pe frunte în vântul primăverii”. Prezența frumoasei fete, departe de corteJiul nupțial ce-i este destinat, alături de un mire impus, confirmă decizia vieții sale: „Ea venise să-mi aducă / jertfa jertfelor supreme...” Pare-o „ciută” jertfită pe altarul unei căVătorii
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
aceste extremități și suburbii ale naturii; dă-mi voie să văd orice nimic ce abundă în polaritatea ce îl controlează pe loc pe baza unei legi veșnice; - și atelierul, plugul, scândura, referindu-se la aceeași cauză prin care lumina se unduiește și poeții cântă; - și lumea nu se mai află într-o varietate plictisitoare și într-o cameră de cherestea, ci capătă formă și devine disciplinată; nu există fleacuri, nu există nici un joc de puzzle; o singură concepție unește și dă
[Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
vară, îți aduc aminte de sinuozitatea sufletului și al reliefului românesc, prins de Lucian Blaga în cartea sa „Spațiul Mioritic". între satele Daia și Roșia se întindea o tablă de pământ, frumoasă și netedă ca masa. De aici, peste holdele unduite în valuri și peste dealurile rotunjite de la Nucet și Săcădate, ca o creastă de cocoș se vede culmea zdrențuită a munților Făgărașului. Spre nord, în depărtare, e Vurpărul. Satul, ascuns după coline, abia dacă se zărește printre vârfurile pomilor din
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]