1,694 matches
-
și luă în locu-i în căsătorie pe fiica craiului Wukașin. Când acest din urmă răpi domnitorului legitim Uroș V și viața și țara, Vlad hotărî să răzbune moartea fostului său ginere. Trecu Dunărea, ajută cumnatului său vitreg să alunge garnizoana ungurească din Vidin și să scuture supremația ungurească, o uneltire care-i succese pe deplin, iar cei cinci minoriți ce-i găsi acolo și cari, întemeiați pe protecția regelui Ludovic, făceau cu zel propagandă catolică, îi dete pe mâna fanaticului cler
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fiica craiului Wukașin. Când acest din urmă răpi domnitorului legitim Uroș V și viața și țara, Vlad hotărî să răzbune moartea fostului său ginere. Trecu Dunărea, ajută cumnatului său vitreg să alunge garnizoana ungurească din Vidin și să scuture supremația ungurească, o uneltire care-i succese pe deplin, iar cei cinci minoriți ce-i găsi acolo și cari, întemeiați pe protecția regelui Ludovic, făceau cu zel propagandă catolică, îi dete pe mâna fanaticului cler grecesc ca să-i judece și dete voie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pământeni că el ar fi supus întîi și-întîi Țara Românească turcilor, care supunere însă n-a fost decât trecătoare și fără nici o regulă. Curând după ce stătu în scaun întemeie în anii 1365 și 1366 la Vodița, nu departe de marginea ungurească, o mănăstire cu hramul Sf. Antonie, o dărui cu îmbelșugate mijloace de subsistență și cu alte lucruri trebuitoare, o puse sub respectabilul egumen Nicodim și hotărî ca la caz de moarte egumenul să-și aleagă singur urmașul, iar soborul călugărilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să revie de la intenția de-a ataca cele două regate. Nu era ceva estraordinar, ci tocmai în spiritul chemării Scaunului roman de-a se folosi și de această ocazie pentru încercări de convertire asupra Tartarhanului. Pretențiile de suveranitate polone și ungurești au fost mai trainice decât chiar numele Cumaniei, nume care după întemeierea Valachiei, la an[ul] 1290, și a Moldovei la 1359, se dete curând uitării și, fiindcă ridicarea unor asemenea pretenții contra principilor acestor țări, cari aveau drepturile lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
putea converti cu mult mai ușor schismaticii eretici, necredincioșii și păgânii care cresc și se-nmulțesc pe acolo ca buruiana cea rea. Același papă orândui a se trimite frați din ordinul minoriților din Ungaria în Cumania și celelalte țări laterale ungurești, parte pentru a întări pe neofiții deja numeroși în credința catolică, parte spre a câștiga pentru biserica latină pe cei ce persistă încă în necredință. Sămânța propagandistă începu a da în spice între români {olachi romani le zice papa) în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pentru a întări pe neofiții deja numeroși în credința catolică, parte spre a câștiga pentru biserica latină pe cei ce persistă încă în necredință. Sămânța propagandistă începu a da în spice între români {olachi romani le zice papa) în țările ungurești laterale, locuite de dânșii, adecă în Ardeal, Valachia și Sirmia, iar Clement VI favoriză și mai mult opera convertirii, adresând scrisori de îndemnare pe de-o parte regelui Ungariei, Ludovic cel Mare, precum și mumei sale, reginei văduve Elisabetha și episcopului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
să-i dea tot ajutorul în contra supărărilor ce i s-ar putea întîmpla. Silnica convertire a celor de lege grecească din regatul maghiar. Întemeiarea acestei dieceze era în intimă legătură cu combaterea și alungarea ereticilor și schismaticilor, urmată înlăuntrul regatului unguresc și în afară de el, după ațâțările insinuate din partea papei în sufletul regelui. Regele Ludovic I (cel Mare) pe cât de zelos în credință, pe atât de războinic, încercase deja de-a sili cu sabia pe litvanii și pe rutenii necredincioși să primească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
succese în această privire încît papa Innocentiu VI, plin de recunoștință pentru ele, îl felicită cu viociune și, pentru a ajunge și de acuma înainte la asemenea rezultate, îi cedă pe trei ani jumătatea dijmelor bisericești din tot cuprinsul teritoriului unguresc. Spre același scop regele se mai osteni în contra îndărătnicului regat al Rasciei (Serbiei), al cărui domn și popor țineau cu obstinațiune la legea grecească. Mânia Scaunului roman fierbea atât în contra țării aceștia cât și în contra Bosniei tot atât de dificile, țări cari
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regele se mai osteni în contra îndărătnicului regat al Rasciei (Serbiei), al cărui domn și popor țineau cu obstinațiune la legea grecească. Mânia Scaunului roman fierbea atât în contra țării aceștia cât și în contra Bosniei tot atât de dificile, țări cari stăteau sub supremația ungurească parte de nume, parte în faptă. Innocențiu VI găsea că e lucru straniu și vrednic de mustrare că regele poate suferi în mijlocul regatului său ceea ce nu mai sufere și persecută aiurea; focul de care ne putem păzi când a izbucnit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
împrotiva turcilor. Chiar pe la-nceputul domniei luii Mircea turcii pătrunseră c-o răpitoare repejune înainte spre nord, amenințară țările mai mici ce se desfăcuseră de împărăția bizantină și în zilele regelui Sigisimund I se iviră pentru întîiași dată pe pământ unguresc. Avizate una la alta pentru a se conserva, țările cele mici se aliară pentru a se apăra de aceia care le amenințau în comun și astfel servieni, bosniaci, bulgari și albaneji se adunară sub același stindard și se puseră sub
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trebuia să urmeze steagul osman, și între regele Sigismund, în a căruia țară urmase de curând cea dentăi năvală a turcilor. Oțărârea era cu atât mai mare cu cât Sigismund nu-i putea ierta lui Mircea lepădarea lui de supremația ungurească și trecerea în partea inamicului regatului. De aceea Sigismund întreprinse în anul 1392 cu oștiri considerabile o campanie în contra Valachiei, unde Mircea-l aștepta cu propriile sale puteri de oaste și c-o trupă auxiliară turcească. Dar abia se orânduise
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dar daca Sigismund n-ar lua parte în persoană la campanie, atunci și voievodul nu e dator decât să trimită o trupă auxiliară la oștirea crăiască. Dar atât în cazul întîi cât și într-al doilea Mircea va îngădui oștirii ungurești trecere liberă prin țara sa, înlesnindu-i proviziile trebuincioase pe cheltuiala regelui. 2. Cât ar rămânea Sigismund ori oastea sa de espediție în câmp tot atâta să stăruie acolo și Mircea ori trupa sa auxiliară; regele dând drumul oștirii sale
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sale, Mircea are voie s-o facă asemenea, dar numai cu îngrădirea ca să ție gata un contingent îndeajuns dintre oamenii săi pentru apărarea contra inamicului și ocuparea orașelor, castelelor și ținuturilor ce s-ar cuceri, dând nu mai puțin garnizoanelor ungurești în lipsa regelui tot ajutorul putincios pentru apărarea și manținerea lor pe locurile în cari vor sta. 3. Nu numai în vremea petrecerii regelui și trupelor sale în Valachia, dar și în vremea înaintării lor în țările învecinate de-a lungul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
lui în Ungaria, îl puse într-o stare atât de grea încît trupele crăiești au fost silite să răzbată puind la mijloc întreaga lor bărbăție. Vitejia și precauțiunea palatinului Nicolae de Gara au contribuit mai cu samă la mântuirea oștirii ungurești și au aflat deplină recunoaștere crăiască. Dușmănia produsă prin încetarea campaniei se stinse la reînceperea cruciatei din anul următor. Nouă și mare campanie contra turcilor. Curând după astea muri soția lui Sigismund, Maria (1395), și el trebui să-și asigure
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
regele Poloniei, și contra magnaților din sudul regatului cari se revoltaseră. Întru aceasta și izbuti, mai cu samă cu concursul energic al lui Ioanne de Canischa, arhiepiscop și primat al Granului, care-i stăvili pe poloni de la năvălirea în Țara Ungurească și știu să mănție vaza regelui în cuprinsul propriului său stat. Sigismund, luptând cu primejdii și furtuni de dinafară și de dinlăuntru, chemat apoi cu grabă în Germania de frate-său, împăratul Wenzel, pentru a lua asupră-și gestiunea trebilor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
pune sirepul să mănânce ovăz. Cu așa mari vorbe și cu atâta dispreț se căutau pe câmpul de război inamicii unul pe altul. Trupele auxiliare franțuzești veniseră în câmpul de luptă prin Ardeal și Valachia, pre când oastea de căpetenie ungurească au trecut pe la Poarta-de-Fier în Serbia și-n Bulgaria și luase orașele întărite Orșova si Vidinul. Dinaintea Nicopolei se-mpreună oastea creștinilor și începu împresurarea acestei cetăți, care rezista îndărătnică, sperând cu tărie ajutor apropiat. Poziția ei avantajoasă și pitorească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Nicopoli. Surprinși prin repejunea și tăinicia sosirii armiei de căpetenie a osmanilor, căpitanii franceji cerură pentru sine în plin consiliu de război onoarea primului atac, nu voiră să steie în urma nimărui în luptă și respinseră sfatul cuminte al pățiților generali ungurești, cari dădeau cu socoteala ca trupelor sprintene a avangardelor turcești să li se opuie în luptă asemenea trupe sprintene dintr-ale lor și anume cele moldovenești și muntene, iar cu părțile de oștiri grele și bine armate să lovească fruntea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
strălucită vitejie de cavalerii franceji asupra detașamentului de asabi, spahii și ieniceri pus în fruntea luptei, cari răsturnați claie pe grămadă fură parte măcelăriți parte reîmpinși spre centru. Amețiți de avantajul câștigat și fără nici o legătură cu corpurile de trupe ungurești lăsate în urmă, francejii cu nebunească îndrăzneală se repeziră fără preget asupra inamicului, dară curând fură cuprinși de miezul acestuia și sau străpunși sau puși pe fugă. Învingerea suferită de acești minunați cavaleri duse multă descurajare în centrul încă neatins
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mână, încît era mai-mai să se întîmple o încălcare polonă în Ungaria, pe care însă a știut s-o zădărnicească cuminția estraordinară, dibăcia și energia arhiepiscopului Granului, Ioan de Canisa, așa că Wladislaw desistă de la luarea în posesiune a țării principale ungurești, renunțând la coroana Sf. Ștefan, atât în numele său cât și în acela al soției sale. Dar nu tot astfel s-au înțeles și despre țările laterale ale Ungariei, asupra cărora Hedwiga nu desistă de la drepturile ei, ci le strămută asupra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și grămădiră asupra lui semne de favor și daruri de grație. Astfel Polonia câștigă în persoana lui Vlad un partizan zelos, al căruia hrisov de închinare, datat din Argeș în Valachia, 28 mai 1396, dovedește hotărâta lui lepădare de supremația ungurească și alipirea pe față la regatul Poloniei. În acel hrisov Vlad juruiește formal și solemn pentru sine și urmașii săi ascultarea cuvenită, supunere după datorie și fidelitate stăruitoare cătră tronul și regatul Poloniei; apoi, recunoscând totodată pe regina Hedwiga de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
egumen, drept pe care în același hrisov îl recunoaște și pentru mănăstirea Tismana. Și din partea ungară mănăstirea Vodița se bucura de-o tratare prietenoasă; căci în anul 1418 regele și împăratul Sigismund dădu călugărilor voie de-a căuta pe teritoriu unguresc atât pășune pentru vite cât și orice le-ar mai fi trebuit din ale traiului. Și principele Serbiei, Ștefan, manifestă o deosebită bunăvoință pentru această mănăstire, căci în anul 1407 îi recunoscu moșiile situate pe teritoriu sârbesc și dăruite ei
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
intrarea mărfurilor prin granițe și le permise a o răspunde înlăuntrul țării și anume la Tecuci și la Bârlad; apoi le mai învoi ca să nu fie obligați a-și vămui altundeva decât numai în orașul Micul Galați toate mărfurile moldovenești, ungurești, rusești și boheme pe care ei le-ar cumpăra spre a le esporta. {EminescuOpXIV 189} Bogdan-Dragoș voievod. În anul 1359 se puse în fruntea românilor așezați în comitatul Maramureșului din Țara Ungurească un cap cu minte, inimos și cu vaza
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai în orașul Micul Galați toate mărfurile moldovenești, ungurești, rusești și boheme pe care ei le-ar cumpăra spre a le esporta. {EminescuOpXIV 189} Bogdan-Dragoș voievod. În anul 1359 se puse în fruntea românilor așezați în comitatul Maramureșului din Țara Ungurească un cap cu minte, inimos și cu vaza, anume Dragos, fiul lui Bogdan, însemnat mai adeseori cu numirea după de Bogdan-Dragoș, și acesta hotărî să îndeplinească în faptă via lor dorință atât după un loc de așezare mai favorabil și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Maramureș, mascarea interesului personal cu loialitatea pentru coroana Sf. Ștefan: toate motivele acestea, împreunîndu-le cu instinctul de-a-și îmbunătăți soartea și cu mania de înoituri a poporului românesc, au contribuit puternic atât la hotărârea de-a se scutura de supremația ungurească cât și la tendința de-a întemeia un stat nou. Cu o considerabilă, și anume cu cea mai bună parte a conaționalilor săi, Dragoș porni în acel an spre sud-ost, trecu înaltul și întinsul lanț de munți al Carpaților care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sângeroase certe pentru domnie, care se sfârșiră c-o catastrofă fratucidă. Lațco învinse și se sui pe scaunul domniei; ceilalți pretendenți [î]i plătiră cu viața, numai unul din ei, anume Balc, izbuti să se mântuie cu fuga în Țara Ungurească, unde se închină cu loială supunere regelui și recunoscu supremația Ungariei asupra Moldovei. Necazul viu al monarhului unguresc pentru că românii din Maramureș părăsise fără drept și în taină țara, emigrând și constituindu-se în stat, se manifestă pe față prin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]