KorAP: Find »[drukola/base=urbanizare & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...19 20 21 ...46 >

1,126 matches

Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560

masă în Europa\: 1750‑1850" Până la începutul perioadei la care ne referim, statele aveau o contribuție redusă la organizarea școlilor europene occidentale, cu excepția câtorva mici principate germane protestante. Apariția sistemelor de învățământ publice de masă nu este explicată nici de urbanizare, nici de industrializare, având în vedere faptul că acestea au apărut mai întâi în țări cu o pondere mare a populației rurale, precum Austria sau Germania, în timp ce în țara cea mai dezvoltată în epocă, Marea Britanie, procesul a fost mult întârziat

[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
comuniste, trebuie să facem abstracție de raționalizările puterii de atunci (textele cu formarea omului nou, creșterea conștiinței de clasă etc., care oricum făceau obiectul învățământului ideologic) și să punem datele referitoare la școlarizare în corelație cu cele despre industrializare și urbanizare. Explozia cifrelor școlare de la noi, înțeleasă de mulți comuniști doar ca o cale de a democratiza cultura și de a reduce decalajele dintre diferitele categorii sociale, zone sau medii, este corespondentul în planul politicii culturale al modernizării materializate în industrializare

[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
cifrelor școlare de la noi, înțeleasă de mulți comuniști doar ca o cale de a democratiza cultura și de a reduce decalajele dintre diferitele categorii sociale, zone sau medii, este corespondentul în planul politicii culturale al modernizării materializate în industrializare și urbanizare. Acesta este un fapt destul de evident. În schimb, mai puțin evident este faptul că modernizarea se lansase furtunos în aceeași perioadă pe mai toate meridianele chiar și în absența comunismului. Statul comunist doar a gestionat, prin mijloace specifice, această modernizare

[Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628

și emergența religiilor sincretice de tip new age au constrâns demersurile sociologice să ia în considerare o serie de alți indicatori pentru a surprinde instituționalizarea treptată a unor forme de credințe religioase alternative." (Gog, Herțeliu, 2012, p. 348). Modernizarea, industrializarea, urbanizarea care au avut loc în țările europene în ultimele secole au dus la diminuarea rolului pe care religia îl joacă în viață socială. "Contestată de unii, susținută de alții, teza secularizării societăților europene este însă puternic susținută de rezultatele numeroaselor

by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]
Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549

și mitologică, chiar dacă este afectată de o eternă inegalitate socială, ori Italia din perioada fascistă sau post-fascistă, în care „viața era ca atunci când eram copii, și vreme de treizeci de ani nu s-a mai schimbat” - în comparație cu distrugerea produsă prin urbanizare, industrializare și modernizare. Este o teză cu care putem să nu fim de acord, dar care anticipează, fără îndoială, temele puse pe tapet astăzi (globalizarea economică, epuizarea resurselor, degradarea ambientului, sărăcirea la nivel mondial). După cum spune Gianni Scaglia, în legătură cu Pasolini

[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050

F. Modele socio-culturale în lumea arabă Sub aspect spațial, structurile sociale definesc o seamă de clivaje/diferențieri regionale, funcție de care, după clasificarea lui Max Derruau, se identifică două tipuri de societăți (fig. 10): societăți relativ urbanizate sau în curs de urbanizare ce se suprapun însă unor societăți rurale, puternic polarizate social, în care predomină o structură seniorială a proprietății și relații sociale ferm ierarhizate între diferitele pături socio-economice. Acest tip de societate se suprapune practic în totalitate peste statele arabe propriu-zise

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
se iau deciziile umane (politice, economice, militare) ce transformă spațiul politico-geografic, inclusiv sub aspectul ponderii spațiale și demografice a urbanului și ruralului, precum și a configurării raporturilor urban-rural. A. Spațiul urban - de la autohtonismul istoric la racordul cu lumea exterioară a. Fenomenul urbanizării în lumea arabă a cunoscut o serie de particularități, care îi conferă o matrice proprie, ce cuprinde atât elemente de factură autohtonă, cât și elemente specifice urbanității europene (în ținuturile nord-africane și levantine în special) și asiatice (elemente persane, indiene

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
Melita. Grecii, au întemeiat între secolele VIII - VI î.Hr., orașe-colonii pe segmentul estic al litoralului nord-african: în delta Nilului - Naucratis (Shibîn el-Kom); pe litoralul libian - Cyrene, Apollonia, Barca și Tauchira. Sub umbrela imperiilor roman și macedonean s-a extins fenomenul urbanizării. În perioada stăpânirii macedonene s-au dezvoltat structuri urbane în Levant - orașele Antiohia, Heliopolis (actualul Baalbek) și în Egipt - orașul Alexandria, creat ex-nihilo prin schițarea tramei urbane cu dâre de făină. În epoca romană s-au dezvoltat orașe în special

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
din Maroc. În ultimele decenii în unele state petroliere bogate au fost demarate proiecte grandioase de construcție a unor centre urbane eclectice, cu aspect futurist, situate în proximitatea orașelor vechi, precum în Dubai, Abu-Dhabi, Al Kuwait, Jeddah, Dahran. Gradul de urbanizare a cunoscut o anumită specificitate de evoluție în timp, dar și o distribuție spațială particulară, determinată de condițiile istorico-sociale specifice. În ciuda faptului că a reprezentat leagănul fenomenului urban, actualul spațiu al lumii arabe a avut o dezvoltare rurală îndelungată, cunoscând

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
din Golful Persic, statele maghrebiene), concomitent cu o creștere urbană modestă în lumea arabofonă mixtă, ce poate fi considerată o prelungire în contemporaneitate a unei ruralități încă neconsumate (în Ciad, Sudan, Mauritania, Somalia, Eritrea, Yemen). Astfel, în Arabia Saudită gradul de urbanizare era de 58,3% în 1975, 81,0% în 2005 și va fi de 83,2% în 2015, iar în E.A.U. - 83,6% în 1975, 76,7% în 2005 și va fi de 79,5% în 2015. La polul

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
La polul opus, corespunzător acelorași ani de referință, Ciadul înregistra o populație urbană de 15,6%, 25,3% și 30,5%, iar Eritrea - 13,5%, 19,4% și 24,3%77. În prezent, pe ansamblul domeniului arabofon, nivelul mediu de urbanizare este de 64,8%, net superior mediei mondiale, care în anul 2008 a atins pragul de 50%. Discrepanțele sunt însă mari în plan spațial. Spațiul arab propriu-zis are un grad mediu de urbanizare de 73,5%, iar spațiul arabofon mixt

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
pe ansamblul domeniului arabofon, nivelul mediu de urbanizare este de 64,8%, net superior mediei mondiale, care în anul 2008 a atins pragul de 50%. Discrepanțele sunt însă mari în plan spațial. Spațiul arab propriu-zis are un grad mediu de urbanizare de 73,5%, iar spațiul arabofon mixt de numai 37,9%. Pe continente, balanța înclină vizibil în favoarea arealului arabofon asiatic cu o valoare de 76,9%, comparativ cu arealul arabofon african cu 51,3%. Față de domeniile continentale învecinate, spațiul arabofon

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
de 68,8%), Asia nearabofonă (42,6%) și Africa nearabofonă (cu 40,8%). Din punctul de vedere al repartiției fenomenului urban la nivelul statelor, se evidențiază încadrarea țărilor arabofone în patru categorii (fig. 11): statele dezvoltate, cu un grad de urbanizare de peste 70%, în număr de 13, au ajuns la acest nivel fie pe filiera dezvoltării industriei hidrocarburilor (Arabia Saudită, Kuwait, E.A.U., Qatar, Bahrain, Oman, Libia), fie pe filiera dezvoltării terțiarului superior - servicii financiar-bancare (Liban, Iordania), fie se încadrează în tiparele

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
unor situații particulare determinate de dimensiunile reduse sau de condițiile istorice de evoluție (Djibouti, Teritoriile palestiniene, Sahara Occidentală, Malta). Practic, petromonarhiile din Golf alcătuiesc cel mai urbanizat areal al lumii arabe, în perimetrul căruia se înregistrează valorile maxime ale indicelui de urbanizare în Kuwait (98%), Qatar (96,4%) și Bahrain (89,2%), unde aproape întreaga populație este rezidentă în mediul urban. statele mediu dezvoltate, cu un grad de urbanizare între 50 - 70%, în număr de 5, au un profil economic industrial-agricol, iar

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
al lumii arabe, în perimetrul căruia se înregistrează valorile maxime ale indicelui de urbanizare în Kuwait (98%), Qatar (96,4%) și Bahrain (89,2%), unde aproape întreaga populație este rezidentă în mediul urban. statele mediu dezvoltate, cu un grad de urbanizare între 50 - 70%, în număr de 5, au un profil economic industrial-agricol, iar gradul lor de urbanizare înregistrează valori peste media mondială (50%), dar sub media lumii arabofone (65%). Sunt grupate pe două areale: aria maghrebiană ce include Algeria, Tunisia

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
Qatar (96,4%) și Bahrain (89,2%), unde aproape întreaga populație este rezidentă în mediul urban. statele mediu dezvoltate, cu un grad de urbanizare între 50 - 70%, în număr de 5, au un profil economic industrial-agricol, iar gradul lor de urbanizare înregistrează valori peste media mondială (50%), dar sub media lumii arabofone (65%). Sunt grupate pe două areale: aria maghrebiană ce include Algeria, Tunisia, Maroc și aria mesopotamo-levantină din care fac parte Irak și Siria. statele cu dezvoltare urbană mediocră au

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
media mondială (50%), dar sub media lumii arabofone (65%). Sunt grupate pe două areale: aria maghrebiană ce include Algeria, Tunisia, Maroc și aria mesopotamo-levantină din care fac parte Irak și Siria. statele cu dezvoltare urbană mediocră au un grad de urbanizare între 30 - 50% și dețin un profil economic agricol-industrial. Prezintă trăsături socio-economice foarte diferite, unele dispunând de un ridicat potențial economic, reliefat și în potențialul geopolitic, precum Egiptul, în timp ce altele se situează printre cele mai paupere țări de pe Glob (Somalia

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
agricol-industrial. Prezintă trăsături socio-economice foarte diferite, unele dispunând de un ridicat potențial economic, reliefat și în potențialul geopolitic, precum Egiptul, în timp ce altele se situează printre cele mai paupere țări de pe Glob (Somalia, Mauritania, Sudan). statele subdezvoltate au un grad de urbanizare sub 30% și sunt preponderent agricole: Ciad, Comore, Eritrea și Yemen. Unele dintre ele au fost și mai sunt încă grevate de persistența stărilor conflictuale (Eritrea, creștere concentrică ce a urmărit menținerea unui perimetru cât mai scurt al orașelor, în

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
Exodul rural din ultimele decenii spre capitală ce a angrenat îndeosebi populația șiită mai săracă, a făcut ca acest Liban periferic și această cantonizare să se regăsească în structura cartierelor defavorizate din Beirut. Petromonarhiile din peninsula arabă au cunoscut o urbanizare accelerată în ultimele decenii în urma dezvoltării economiei petroliere. Arabia Saudită cunoaște o societate citadină de dată recentă, caracterizată printrun model spațial urban cu orașe de mari dimensiuni situate pe litoral sau ancastrate în plin deșert. În celelalte state arabe, radical transformate

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
la producător, a creat o spirală a dependenței de importurile agricole. Degradarea patrimoniului funciar datorită eroziunii solurilor, despăduririlor și suprapășunatului în stepele semideșertice, constituie de asemenea amenințări la adresa unui cadru natural și așa fragil, accelerând restrângerea spațiului agrar oricum insuficient. Urbanizarea și industrializarea contribuie și ele la reducerea alarmantă a domeniului agricol. Astfel, în Egipt aceste fenomene “au înghițit” în 20 de ani o suprafață echivalentă cu 2/3 din suprafața câștigată pentru agricultură după terminarea barajului de la Asswan; în Siria

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
și industrializarea contribuie și ele la reducerea alarmantă a domeniului agricol. Astfel, în Egipt aceste fenomene “au înghițit” în 20 de ani o suprafață echivalentă cu 2/3 din suprafața câștigată pentru agricultură după terminarea barajului de la Asswan; în Siria urbanizarea tinde să smulgă circuitului agricol întreaga depresiune Ghouta, iar în Algeria mii de hectare irigate au fost sustrase agriculturii. De altfel, puținele extinderi ale spațiului agrar sunt realizate în special în beneficiul agriculturii cerealiere neirigate de slab randament, în timp ce marile

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
transnaționale (în special americane) în statele din Golf, ducând la relocalizarea unor capacități industriale și la cristalizarea primelor structuri din categoria platformelor industriale, ce au evoluat de la statutul inițial de structuri punctuale, izolate, către exponente ale economiilor de aglomerație (de urbanizare), concomitent cu explozia urbană. În acest context economic, în aceste state au avut loc importante transferuri de activități și de tehnologie din Vest, efectuate de factorii occidentali în căutarea avantajelor din regiune sau fundamentate pe interese politicomilitare: cazul parteneriatelor S.U.A.

Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408

Dornei, dar își continuă activitatea furnalele de fier de la Vama <footnote Arhivele Statului Suceava, Registrul cadastral al comunei Vama și hotarele în secțiuni, 1856. footnote>. Datorită dezvoltării economice, a creșterii populației (3487 locuitori în 1869) și a sporirii gradului de urbanizare, Vama a fost ridicată le gradul de târg în 1874. Piața târgului era situată pe malul râului Moldovița, lângă pod, unde se află și acum. Târgul se ținea săptămânal, duminica (acum se ține miercuri) și se făcea un intens comerț

600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici (2009) [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402

și localități și reducerea acesteia în alte zone; modificarea structurii populației pe grupe de vârstă și sexe și apariția fenomenului de, ,îmbătrânire” sau, ,întinerire”, de, , masculinizare” sau, ,feminizare” a populației; schimbarea structurii pe medii și profesii, prin creșterea indicelui de urbanizare și a ponderii populației active ocupate în ramurile neagricole. Astfel de consecințe se resimt și la nivelul populației comunei Șipote, care suporta fenomenul de reducere și, , îmbătrânire”,prin plecarea unei părți din populația tânără, precum și fenomenul de deprofesionalizare, prin

Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana (2007) [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
Corola-publishinghouse/Science/569_a_916

Introducere În contextul actual, caracterizat prin creșterea exponențială a ratei de urbanizare cât și a complexității activităților și, implicit, a bazei economice, comunitățile umane, deja vulnerabile în fața fenomenelor naturale extreme, acumulează în plus toate disfuncționalitățile tehnice și socio economice ale societății contemporane. Alături de riscurile naturale, "clasice", acestea sunt amenințate astăzi din ce în ce mai mult

SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Adrian GROZAVU, Florentina GROZAVU (2009) [Corola-publishinghouse/Science/569_a_916]