1,952 matches
-
alegerea Timișoarei ca subiect al studiului de caz urbanistic și arhitectural. Prezentarea studiului Sâmbăta trecută, în sala de consiliu a Primăriei la invitația primarului Gheorghe Ciuhandu au răspuns consilieri municipali, arhitecți, universitari, studenți, jurnaliști și alți oameni interesați de soarta urbei, precum și domnul Francesco Catania, consulul general al Italiei la Timișoara. Profesorii Massimo Tadi, Franck Nolesini și asistent arh. Nadia Merroni au fost cei care au făcut o prezentare profesionistă a proiectului rezultat în urma workshop-ului de la Lecco, unde, timp de 15
Agenda2005-48-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284432_a_285761]
-
elevilor, impresii referitoare la lucrări, intenția principală urmărită, atât prin anuar, cât și prin revistă, fiind cea de cristalizare și permanentizare a activității. Astfel, sub numele „Excelsior” se încearcă gruparea tuturor tinerelor talente literare, viitori actori ai vieții culturale a urbei.
Agenda2005-26-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283873_a_285202]
-
tare devotate! DINU BARBU, consilier editorial „Vip în Banat“ La 15 ani de la prima apariție a ziarului „Agenda“, constatăm cu satisfacție că publicația timișoreană a devenit un simbol al orașului, iar Trustul de Presă Agenda a depășit cu mult granițele urbei de pe Bega. Tot mai mulți cititori ai cotidianului „Agenda zilei“ și săptămânalului „Agenda“ pot fi mulțumiți de activitatea colectivului pus în slujba informației și a adevărului. Nu ne rămâne decât să urăm tuturor angajaților și colaboratorilor T.P.A. la mulți ani
Agenda2005-07-05-agenda 15 ani () [Corola-journal/Journalistic/283376_a_284705]
-
vă mai spunem că proiecțiile lui Moga sunt nelipsite? Profesionist adevărat, acesta ar merita, poate, un concediu: vreo jumătate de stagiune.... Odată declanșată, „Revoluția teatrală“ de la Arad, în care de catifea e doar... cortina scenei, se simte deja în aerul urbei. Avalanșa schimbărilor își are inevitabil victimele ei, iar... contrarevoluția își arată deja colții: în piedicile birocratice și, mai ales, în atitudinea indolentă a unei bune părți a publicului interesat mai degrabă să... se vadă decât să vadă. Răbdarea nu e
Agenda2005-12-05-a () [Corola-journal/Journalistic/283495_a_284824]
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU De aproape un veac, Timișoara își are propriul său Banat în miniatură: cartierul Mehala Se poate spune pe drept cuvânt că o urbe trăiește ca sumă a locuitorilor săi; se naște, se maturizează și moare odată cu fiecare dintre ei. Un organism viu, așadar, și încă unul într-o continuă transformare, cu o dinamică întru totul personală. Timișoara, poate mai mult decât alte orașe
Agenda2005-17-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283617_a_284946]
-
o... pădure. Într-adevăr, la marginea Cetății, pe teritoriul actual al Mehalei se întindea Pădurea Cioca. O proprietate a orașului, în conformitate cu decizia curiei regale din 1886, dar una a cărei utilitate era mult prea mică pentru necesitățile de atunci ale urbei. Calculul era simplu: pădurea aducea un venit de cel mult 6 coroane pe an, de fiecare iugăr (ceva mai mult de o jumătate de hectar), în timp ce un pământ desțelenit, foarte potrivit pentru agricultură, aducea de șase sau chiar de opt
Agenda2005-17-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283617_a_284946]
-
comitatul Caraș. Nici urmă, așadar, de Pădurea Cioca, în momentul înglobării comunei Mehala în vatra orașului. Cele patru colonii Dacă interesul orașului pentru Mehala era unul firesc, în calitate de proprietar funciar, principalul motiv al acestei înglobări era apropierea comunei de teritoriul urbei. Fostul „Ujvaros” fusese administrat într-o primă fază de magistratul rascian, după această perioadă, sub denumirea de „comuna Mehala” intrând în administrarea comitatului Timiș. La începutul secolului, în această zonă se formaseră patru colonii care în momentul anexării din 1910
Agenda2005-17-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283617_a_284946]
-
la Spitalul Militar din Capitală, și după obținerea de coloranți naturali pentru produse alimentare, el este autorul unor invenții, care ar putea revoluționa tratamentul altor boli. Cu ani în urmă, într-un modest laborator scund și îngust, undeva în centrul urbei, pe strada Lucian Blaga nr. 3, numit pe atunci ca într-o dramă poate de teatru absurd, „Compuși Organici” ai Institutului de Chimie de pe lângă Filiala Academiei, un simulacru de secție de cercetare, stație pilot și spațiu pentru ambalarea produselor deopotrivă
Agenda2005-17-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283618_a_284947]
-
miraj, nu doar pentru lumea lui Hrib, ea e un crâmpei din cotidian, un loc unde viața și ceasurile ei au ritmul lor aparte. „Aici începe și continuă datoria noastră, nu doar de polițiști, ci și de cetățeni ai acestei urbe; și tot aici ea se va încheia, cât de curând cu misiunea îndeplinită”, îmi spune subcomisarul. O misiune grea, pentru că „fauna” din perimetru se întoarce după o zi de „lucru”, „acasă” în gară, fiindcă de acolo a plecat și acolo
Agenda2005-19-05-1-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/283671_a_285000]
-
vremuri imemorabile și până la procedee sofisticate în epocile moderne. La Institutul de Medicină Legală din Timișoara o echipă de reputați medici legiști trudesc în slujba vieții și adevărului. O istorioară, e drept macabră, a șocat la începutul anilor ’50 populația urbei noastre. Se povestea atunci că șoferul unui autocamion, implicat într-un accident rutier, petrecut la intrarea dinspre Arad în municipiul nostru, și-a pierdut viața la scurt timp după nefericitul impact și ar fi fost depus la prosectura unui spital
Agenda2005-20-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283698_a_285027]
-
Pagină realizată de ZOLTAN VARGA Primul film timișorean de desene animate prezent la târgul de profil de la Cannes După lungi insistențe, într-o zi de primăvară însorită, pe o stradă lăturalnică din Timișoara, un producător ambițios din urbe își expune planurile. Deși Ovidiu Hălmăgean nu este omul care să se laude cu realizările sau planurile sale, își prezintă hala în care în cursul acestui an se va înființa primul studio de desene animate profesionist din oraș. Vila cu
Agenda2005-20-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/283697_a_285026]
-
Berlin cu ocaziunea căsătoriei moștenitorului german de tron, să facă frizura miresei Cecilia, principesa de Mecklenburg - Schwerin“. (Drapelul din 9 iunie 1905). 75 ani „Jocurile de noroc atrag din ce în ce mai mulți timișoreni. Conform unei statistici recente, fiecare al zecelea cetățean al urbei noastre participă la jocurile de noroc. Explicația este una singură: înrăutățirea generală a situației materiale a oamenilor“. (Temesvári Hírlap din 6 iunie 1930). 50 ani „Se extinde rețeaua de radioficare. În orașul Timișoara stațiile de radioficare s-au dovedit a
Agenda2005-23-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283764_a_285093]
-
Pagină realizată de GERHARD BINDER Lumea fascinantă a parapsihologilor timișoreni, între telepatie și metempsihoză Între membrii societății de profil din urbea de pe Bega se numără persoane de toate profesiile, vârstele și categoriile sociale Într-o casă din cartierul Elisabetin se întâlnesc, în fiecare joi, oameni veniți din diverse medii, pe care îi unește o pasiune, care unora li se pare stranie
Agenda2005-23-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283782_a_285111]
-
acest lucru în 1730. Cum boschetari existau și pe vremea aceea, în același an, administrația va cere primăriei rasciene (româno-sârbe) din Timișoara (care avea o primărie rasciană și una germană) să contribuie financiar, alături de cea germană, la clarificarea vagabonzilor din urbe. Mercurialul era la putere în 1731, însă comercianții nu-l prea respectau, cel puțin cei din Palanca Mare, astfel că administratorii Banatului vor atrage atenția primăriei rasciene. O lună mai târziu, administrația va îngheța în Timișoara prețurile la carne și
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
la www. ukvisas. gov. uk/news. I. B. Spiritul medieval, reînviat la Mediaș l Festival cu meșteșugari, cavaleri și... concurs de ciclism În următorul sfârșit de săptămână, străzile orașului Mediaș vor fi luate cu asalt de personaje costumate precum locuitorii urbei din perioada medievală, de meșteșugari veniți din toate colțurile țării, de Cavalerii de Mediaș, precum și de turiști, vizitatori sau localnici. Toate acestea sunt prilejuite de Festivalul Mediaș, cetate medievală 2005, organizat de Primărie în zilele de 25 și 26 iunie
Agenda2005-25-05-turistic () [Corola-journal/Journalistic/283848_a_285177]
-
Australia.Volumul are aproape 400 de pagini și se deschide cu un sumar, dar concludent, argument al autorului, din care desprindem mărturisirea motivelor care l-au determinat să întreprindă un astfel de demers creator/evocator. Fiind el însuși fiu al urbei viticole Drăgășani, ca si Gib. I. Mihăescu, a manifestat de timpuriu curiozitatea de a-i cunoaște viața și opera, iar apoi dorința de a scrie chiar o carte despre părintele romanului „Rusoaica”, vis realizat, iată, după scurgerea mai multor decenii
CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU LA ROMANUL VIAȚA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU ÎNTRE REALITATE ȘI POVESTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384860_a_386189]
-
prima parte 11, iar în partea a doua 5) Romanul debutează cu festivitatea inaugurării noului sediu al Palatului Comunal în prag de An Nou 1900, la Revelionul organizat la etaj, în vasta sală de Consiliu și recepții, în prezența notabilităților urbei, în frunte cu primarul Filipescu, consilierii locali, avocați, magistrați, negustori, meseriași, cu familiile, printre care se află și Nilă Mihăescu, tatăl viitorului scriitor, cu soția. In capitolul următor se prezintă numeroasa familie a acestuia. Ceea ce, printre altele, asigură reușita și
CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU LA ROMANUL VIAȚA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU ÎNTRE REALITATE ȘI POVESTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384860_a_386189]
-
la liceul Carol din Craiova, la gimnaziul Radu Greceanu din Slatina și la gimnaziul Al. Lahovari din Rm. Vâlcea; student „întârziat” la Drept, în București, ziarist în Cluj și în capitală, alături de bunul său prieten Cezar Petrescu, apoi avocat în urbea natală, timp de 6 ani, între 1924-1930 și, în sfârsit, stabilirea la Bucureși, cu familia intre 1930-1935. Coperta romanului „Brațul Andromedei”, într-o nouă ediție (apărut la Editura „Scrisul Rmânesc” din Craiova, în 1974. 1935 - anul fatidic al morții premature
CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU LA ROMANUL VIAȚA SCRIITORULUI GIB I.MIHĂESCU ÎNTRE REALITATE ȘI POVESTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1926 din 09 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384860_a_386189]
-
Acasa > Poezie > Pamflet > PRIMARUL Autor: Constantin Enescu Publicat în: Ediția nr. 1934 din 17 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Într-o urbe oarecare S-a votat cu-ncrâncenare Și-a ieșit tot cel propus De partid, pe liste pus... S-a votat cu-ncrâncenare Ca să iasă cel în stare Să facă ceva în urbe, Câinii străzii să nu turbe... Ca să iasă cel în stare
PRIMARUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384966_a_386295]
-
1934 din 17 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Într-o urbe oarecare S-a votat cu-ncrâncenare Și-a ieșit tot cel propus De partid, pe liste pus... S-a votat cu-ncrâncenare Ca să iasă cel în stare Să facă ceva în urbe, Câinii străzii să nu turbe... Ca să iasă cel în stare Urbrea să o facă tare Și votanții liniștiți Că sunt bine cârmuiți... Urbea să o facă tare Cel ales prin fraudare Se gândea ca un golan, Să mai strângă-un
PRIMARUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384966_a_386295]
-
partid, pe liste pus... S-a votat cu-ncrâncenare Ca să iasă cel în stare Să facă ceva în urbe, Câinii străzii să nu turbe... Ca să iasă cel în stare Urbrea să o facă tare Și votanții liniștiți Că sunt bine cârmuiți... Urbea să o facă tare Cel ales prin fraudare Se gândea ca un golan, Să mai strângă-un gologan.. Cel ales prin fraudare Se gândea cu-nverșunare Ca în anii de mandat Bos să fie, aprofundat... Se gândea cu-nverșunare Cum
PRIMARUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384966_a_386295]
-
Cel ales prin fraudare Se gândea ca un golan, Să mai strângă-un gologan.. Cel ales prin fraudare Se gândea cu-nverșunare Ca în anii de mandat Bos să fie, aprofundat... Se gândea cu-nverșunare Cum va face acumulare Pentru urbe, ca-n Fanar Doar în propiu buzunar... Cum va face acumulare, Să nu-l prindă în cătare DNA-ul sau ANAF-ul Că de tot se alege praful... Să nu-l prindă în cătare Vre-un complice la furare, Sau
PRIMARUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384966_a_386295]
-
la furare Prins și dus la închisoare, Va turna mai sus la agă Că primarul a luat șpagă... Prins și dus la închisoare Primarul va vrea favoare Că-i bolnav de bani și stare Boală ce-i necruțătoare... Într-o urbe oarecare! Referință Bibliografică: Primarul / Constantin Enescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1934, Anul VI, 17 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Constantin Enescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
PRIMARUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 1934 din 17 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384966_a_386295]
-
Șansa lor fusese că se-ntâlniseră neprogramat, putând să descopere ensemble și mai repede ce-ar fi fost de știut. * Ca s-ajungă la locul cu pricina, se impunea să treacă podul T. și să intre în parcul omonim al urbei. N-ajunseseră la colonadele ce anunțau cu pompă edilistică accesul în grădină, căci atenția le fu viclean atrasă de o mulțime eterogenă. Reprezentanți ai ambelor sexe din diferite categorii sociale, mulți pezevenghi, chiar și aurolaci, toți cu fețe hlizite, se
MIRAZA de ANGELA DINA în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385146_a_386475]
-
zilnică. După plecarea Henrietei la Botoșani, gospodăria Eminovicilor a trecul pe la mai mulți proprietari. În 1887, dup ce Eminescu vine de la Mânăstirea Neamțului, dă pe la sora lui pe la Botoșani, rămânând aici o mare perioadă de timp, făcând apel la mila urbei pentru întreținere, până îl va lua Veronica Micle la București. Pe 16 iunie 1889 moare și Eminescu la București, fără a avea pe nimeni la cap din familia lui. Apoi urmează sfârșitul Veronicăi Micle la Văratic pe 4 august 1889
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]