200,946 matches
-
reține: grupajul de opinii ale scriitorilor despre "limba română atacată la Chișinău", amplul articol consacrat de dl Vitalie Ciobanu Jurnalului cărtărescian și notele d-lui Vasile Gârneț intitulate Comuniști, anticomuniști și restul poporului - peisaj în mișcare. Citez din acestea din urmă: "O caracteristică a comuniștilor basarabeni este antiintelectualismul lor afișat, exhibat, cu o lipsă de complexe greu de imaginat pentru epoca pe care o traversăm. Ești insultat zilnic, oră de oră, ca intelectual și ca persoană obișnuită să gîndească, de felul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
gîndească, de felul cum vorbesc și cum încearcă fără succes, să emită judecăți inteligibile, guvernanții actuali. Niciodată pînă acum puterea n-a fost mai incultă, mai rudimentară, mai vulgară." Să ajungă un scriitor basarabean să aștearnă pe hîrtie propoziția din urmă, după decenii de putere comunistă, iată ceva care ne tulbură peste măsură. Cu adevărat problema basarabenilor este restaurația comunistă: restul, legate de limbă, de istorie etc., este perdeaua de fum sub care Voronin et comp. își ascund interesele. O revistă, bine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15360_a_16685]
-
companie, ori cum am subtilizat un săpun Lux din galantarul unui shop, iar de la Mall un televizor digital, cu efecte de relief și cu diagonala maximă, cu care am fugit în brațe atât de repede, încât bodiguarzii mi-au pierdut urma. Dar cărui televizor, informatorii săi - un grup de generali al căror nume și armă deocamdată nu le destăinuie - îi certifică prezența în unul din saloanele vastelor mele apartamente, disimulat în spatele acvariumului cu rechinași. Pretindeam o sută de milioane, Curtea Supremă
Suntem în anul Caragiale by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15363_a_16688]
-
creștinismul ortodox la cea prin fapte proprii). Modernitatea românească, pe cale a se naște odată cu revoluția de la 1848, pare să ignore dura realitate a fondului pentru care caută forme: "tradiția religioasă cunoaște un avansat proces de uzură, morala creștină dispare fără urmă, familia trăiește sub zodia efemerului și a inconsistenței, structurile de autoritate se află în criză, polemicile și arguția decid opțiunile politice." Concluzia la care ajunge Daniel Barbu o confirmă pe cea a criticului de la Junimea - există într-adevăr o inadecvare
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
Nicolae Manolescu Dl Marian Popa are, s-ar zice, vocația denunțului. Critic literar intermitent, laborios și confuz, d-sa reușește în timpul din urmă să atragă atenția prin două scandaluri care ilustrează vocația cu pricina. Primul este un autodenunț. Din cinism sau din prostie, dl Popa publică în recenta sa Istorie a literaturii române de azi pe mîine pagini pe care le găsim în
Critică literară și denunț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15384_a_16709]
-
corpul său propriu-zis... Creația psihologică, prin urmare, (și estetică!) socotită un fel de franj al creației organice... Histeresis. Memoria comparată cu proprietatea pe care o are o bucată de fier magnetizată de a răspunde ușor unei a doua magnetizări, datorită urmelor lăsate în molecule de prima magnetizare... De unde, continuitatea impresiunilor luată ca proces. Tot Bergson, în Materie și memorie. Ideea că memoria nu e o activitate automată, ci este de natură psihică, inventivă... Ea modifică, adaptează mijloacele sale de fabricație, departe
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
cinematica, galvanoplastia engramelor ca să producă actul structural al memoriei... Revoluția adusă de Bergson în interpretarea memoriei seamănă cu teoria relativității a lui Einstein, în sensul că în loc de Esență, se pune în prim plan Relația, motivul procesual, mișcarea dominând întreg Cosmosul. ormă și gestalt. Gestalt, în sensul teoriei lui Kohler, combătut de Bergson. - Die pshysiche Gestalten in Ruhe, pentru a exprima o pseudo-formă prin pur echilibru fizic - ceva ca o bășică de săpun... Dacă forțele ce constituie sistemul dinamic (bergsonian) se compun
Adevăratul corp uman by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15374_a_16699]
-
L'Equipe, și La Nouvelle Héloïse. Orice merge citit, se pare, în mijloacele de transport în comun (Borges citea Dante în tramvai, nu-i așa?). Lipsa unei cărți într-o astfel de ambianță provoacă aproape atacuri de panică - pînă la urmă se scotocește prin buzunare, găsește o scrisoare de la o prietenă mai veche și se cufundă în lectură. în altă parte, personajul cu pricina este nevoit să facă distincția între literatura de consum și cea artistică. Autorul păstrează distanța de prima
Sfînta lizibilitate și tirania rețetei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15344_a_16669]
-
Păcat că n-a mai continuat-o, dar o va prelua în lucrarea cutare, unde va fi tratată altfel etc. Aceste audiții mi s-au întipărit în memorie prin atmosfera de prietenie și adâncă umanitate cu care erau impregnate, fără urmă de bariere profesorale. De fapt acest lucru lipsea cu desăvârșire: aerul profesoral. Totul era de o camaradarie sănătoasă, iar acest lucru ne dădea încredere și forță de muncă. Nu vroiam să dezamăgim această încredere ce ni se arăta și de
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
și, prin comparație cu capodoperele acestora, de a analiza cauza greșelilor și a observa miracolul cristalizării stilistice prin încercări repetate. Lapidar, aș putea caracteriza astfel metoda de predare a compoziției promovată de Dan Constantinescu: învățare prin exemple negative, căci până la urmă un lucru atât de precar, de discutabil și divers cum este compoziția nu se poate preda decât în cheie negativă, anume a învăța ce și cum nu trebuie să faci. Eu personal traduc studenților mei această strategie prin cuvintele: analiza
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
o viziune diferită asupra câtorva opusuri cheie, versiuni mai clare, mai tehnice și chiar mai curate sub raportul intonației. Acest lucru s-ar încadra într-un efort de cinstire a memoriei acestui mare om și compozitor și, în cele din urmă, ar folosi întregii culturi românești pentru recăpătarea respectului de sine prin recunoașterea adevăratelor ei valori. în acest sens ar trebui inițiate câteva proiecte pentru realizarea unor interpretări de referință, deosebite din punct de vedere calitativ. Trecând de acest subiect delicat
Dan Constantinescu sau învățarea prin exemple negative by Dan Dediu () [Corola-journal/Journalistic/15357_a_16682]
-
de pe terasele părăsite în grabă de clienți, le transformă în arme. Teribile. împrăștiate între Școala de Război și Monumentul Artileriștilor, pe tot bulevardul, femeile urlă și izbesc cu bîtele bărbații care li se împotrivesc, îi vînează și îi extermină". Nici urmă de femeia care, cum ne spune Anca Delia Comăneanu în prefață, "se lasă cotropită șde diavol, n.m., R.R.ț și, preluînd o parte din sarcinile lui, îl dezagregă, îl silește să-și încheie misiunea mai repede decît s-ar fi
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
sînt fantoșe într-o parabolă cu demonii și femei despletite, în care căderea lumii se vede în aberații sexuale, iar între victime și călăi nu se mai disting limitele. în final, așezat confortabil în fața televizorului, urmărind declarația președintelui, legistul arde urmele poveștii: o cămașă de noapte de dantelă, cîteva icoane pe sticlă eretice, scrisorile fostei soții plecate în America. Totul, putem crede, n-a fost decît reveria unui pensionar înainte de vreme, sătul de despicat cadavre și obsedat de o studentă. Formula
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
sau doar reintră în cercul compromisurilor justificate și femei-victime sau călăi, care își pierd sufletul, pentru că piesa nu le atinge decît pe ele. Pe alocuri scrisul își regăsește prospețimea și fețele morții se colorează cu duioșie: "întîi dispare văzul, pe urmă se duce auzul. Inima tace treptat. Față hipocratică. Pe torace, un vas cu apă. Un fulg în fața nărilor. Oglinjoară, oglinjoară, de ce nu mai respir, de ce aburul gurii mele nu-ți stinge strălucirea?". Hanibal Stănciulescu - Crima din magazinul Harmonia Mundi, Editura
Demonii și harmonia mundi by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15388_a_16713]
-
un bătrîn înțelept o avertizează: "Norocul e ca turul Franței: îl aștepți mult și trece repede!" (Norocul lui Amélie va fi un tînăr salariat la un sex-shop și la un tunel al groazei, colecționar de poze ratate, fost colecționar de urme de pași pe ciment! -, jucat, cu un aer dur-aerian, de Mathieu Kassovitz). În întunericul sălii, văzînd Amélie, am avut, la un moment dat, revelația temei lui majore; am scos un carnețel și mi-am notat (ca să nu uit): Amélie, un
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
vînătoare de vrăjitoare"! Dar dacă securiștii, patrioți ni se dă de înțeles, sînt chiar animați de sentimente patriotice, de ce nu-și dau ei singuri demisia, pentru a nu pune în primejdie aderarea României la NATO ? Cu vreo câțiva ani în urmă, Dinu Săraru spunea, obidit, într-un interviu, că nu i se dă voie să-și iubească patria. Ce înțelegea actualul director al Teatrului Național prin pomenita interdicție? Nu i se dădea și lui o funcție publică. Cu alte cuvinte, în
Cu securiștii reșapați, înainte? by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15382_a_16707]
-
de recunoscut. De pildă, poemul Titelblatt din Das Buch der Bilder transpare în proza De ce vrea bunul Dumnezeu să existe săraci: ambele sunt apologii ale artistului dezgolit de bunuri lumești, obligat să cânte pentru a fi luat în seamă, până la urmă, de Dumnezeu. Bogații nu sunt interesanți întru spirit, nimănui nu-i pasă ce vor, dar săracii, copiii, infirmii, străinii călători și "însuși întunericul" ascund taina care atrage prezența Domnului. Personajele sunt simboluri. Doamna Vecină, Străinul, Mâna Domnului, Profesorul etc. Întîmplările
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
desăvârșit. "Dumnezeu se odihnește pentru că s-a supărat pe mâinile lui". De altfel, precum în vestitul proverb "nu știe dreapta ce face stânga" (cu toată simbolistica aferentă a religiilor monoteiste), dreapta Domnului, încă neiertată, umblă prin lume. Sângele izbucnește până la urmă, după smulgerea ei, într-o imagine apocaliptică: "întregul pământ era acum roșu de sângele Domnului și nu se mai putea recunoaște ce se întâmpla acolo jos. Atunci ar fi fost aproape cu putință ca Dumnezeu să moară. Cu o ultimă
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
au compus drept blazon o căpățână de porc cu deviza "nu fără muștar!"), cu aventurile galante ale vremii (viața aventuroasă a ambițiosului conte de Essex, amant al reginei, mai tânăr decât ea cu treizeci de ani, sfârșit în cele din urmă pe eșafod, cel care avea să fie și... "doamna brună din sonete"), cu marile beții de bere (viciu împrumutat de la danezi) atât de necesare ca... "leac contra ciumei", cu mestecarea, la spectacole, de cîrnați uscați, pe post de dropsuri și
Povestiri sau poezii? by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15381_a_16706]
-
Iulia Popovici Prin colecția instituită la Polirom, A Treia Europă își continuă proiectul, început cu cîțiva ani în urmă la fosta editură Univers, de publicare a unor titluri de maximă importanță din literaturile central-europene contemporane - de data aceasta cu un roman foarte proaspăt al prozatoarei Olga Tokarczuk, tradus excelent de Constantin Geambașu cu sprijinul Institutului Polonez din București. Călătoria
Poveste din vremuri apuse by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15414_a_16739]
-
Vizirului cu propunerea lor, nepierzând ocazia să-l vorbească de rău pe Gligorie, ocărându-l blestemându-l. În estimp, Gligorie, pus la curent de marele Vizir, cu care se împrietenise, sta și asculta pitit după o perdea. În cele din urmă cu cinismul său, Vizirul îl scoate la iveală pe domnitorul pe care-l credeau dispărut... și-l căftănește pe loc în fața nemernicilor, pieriți de stupoare... "Iară boierii muntenești, dacă l-au văzut, numai ce-au încremenit." Sunt dați cu toții pe
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
se dă în clar numele, dar cum în mica noastră lume secretele nu pot fi ținute, un jurnalist l-a făcut public: Dan Oprescu, membru marcant al G. D. S. pînă de curînd, funcționar guvernamental la Departamentul pentru Relații Interetnice. În urmă cu cîteva seri, la Realitatea TV, Stelian Tănase l-a invitat în emisiunea lui pe Dan Oprescu. Sursa și Obiectivul, trădătorul și trădatul au discutat calm, întrerupți de opinii telefonice și de anchete de stradă în care se rostea frecvent
De la Sursă... by Adriana Bittel () [Corola-journal/Journalistic/15402_a_16727]
-
regina din Saba: de fapt, aceasta ar fi venit nu ca să se convingă de înțelepciunea și bogăția regelui evreu, ci ca să negocieze deschiderea unui drum comercial direct spre India - de unde se aduceau mirodenii, pietre prețioase, aur în regatul ei; până la urmă afacerea a eșuat, în schimb s-a născut un fiu, Menilek I, proto-rege al etiopienilor de azi. Tradiția islamică o numește pe regină Balkis. În spațiul persan sau indian islamizat, circulau multe legende despre Balkis: ea ar fi fost fiica
Imamul ascuns by Viorica S. Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15380_a_16705]
-
întîlnirea dintre îndrăgostiți este un pretext pentru lungi rememorări ale evenimentelor trăite de fiecare dintre cei doi în timpul revoluției, la București (Popeye) și la Timișoara (Anamaria). O altă iubire, dintre Anamaria și Vladian, e încheiată brutal de asasinarea acestuia din urmă în primele zile ale confruntărilor de la Timișoara. Raportarea la evenimentele care le-au schimbat viața este permanentă, iar existența însăși a sentimentelor pare imposibilă în absența unor fie și minime explicații pentru ceea ce au trăit fără să poată încă înțelege
Aventuri cu Popeye by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15413_a_16738]
-
oamenii ieșiți în stradă în decembrie '89. Romanul lui Stelian Țurlea încearcă însă să fie mai mult decît un roman de acțiune. Personajul Popeye vorbește despre celelalte aventuri romanești ale sale: "Eu sînt cel făcut de rîs cu ani în urmă de scriitorașul ăla, Stelian Țurlea, care n-avea altă ciorbă în care să-și vîre nasul decît aventurile noastre nereușite la mare, ale mele și ale prietenilor mei, după care a scris încă o chestie căreia el îi zicea roman
Aventuri cu Popeye by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15413_a_16738]