1,077 matches
-
nu-mi iei În nume de rău vorbele pe care le rostesc numai din credință față de Înălțimile Voastre. Înainte de a fi cavaler, ești stăpânul nostru, al tuturor. Ce ne-am face dacă printr-un complot mârșav ați pieri voi, nobilii urmași ai ducelui Bertold, răposatul meu stăpân? Ce s-ar Întâmpla cu țara noastră? Cu oamenii pe care Dumnezeu v-a orân duit să-i stăpâniți? Mărite Stăpâne, ești dator să fii prudent și neîncrezător, măcar pentru liniștea noastră. Bertold râse
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
În mână, așa cum se cuvine unui cavaler, așa că nu mi pare rău! — Pustnicul a prezis și pieirea Staufenilor. Vorbea de un eșafod ridicat undeva Într-un oraș depărtat la marginea mării albastre, pe care se va rostogoli capul ultimului lor urmaș, suspină Bodo. Nu la malul mării, ci aici, În piața orașului nostru, vor muri toți vrăjmașii noștri. Vom da legi blânde pentru prieteni și aspre, neînchipuit de aspre, pentru vrăjmași, ripostă Conrad. O bubuitură năprasnică Îi Întrerupse cuvintele. Mirați, cei
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de abonații felațiunilor și pupincurismelor. Pentru că, normal: "Coase mîndra fără greș Chipul lui Gheorghiu-Dej". (Florin Saioc) Dar cum nici dictatorii nu-s nemuritori, felatorii s-au adaptat sau au fost înlocuiți cu alții, mult mai meșteri la astfel de lucrări. "Urmaș le e bărbatul pe care primăvara Ni l-a adus să fie erou între eroi. El, conducînd partidul, firesc conduce țara Căci noi prin Ceaușescu redevenirăm noi", afirmă avîntat Adrian Păunescu în zeci și sute de strofe, precum o uzină
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
România este o sinteză, rezultată dintr-o mare diversitate. Pentru a o Înțelege, trebuie interogată istoria. Începând cu nebuloasa și mitologizata problemă a originilor și Încheind cu România de astăzi, aflată Încă În căutarea drumului său. 2 O insulă latină Urmașii Romei Originile sunt o preocupare majoră a românilor. În asemenea măsură, Încât trecutul pare uneori pentru ei mai important decât viitorul. Când, cum și unde s-a format poporul român? Care sunt elementele lui componente? La aceste Întrebări, mitologia răspunde
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ele există În construcția multor case vechi din Fălticeni. Totuși mi-e dor de meleagurile În care m-am născut, de Fălticeniul (...) care are norocul să fie păzit și Împrospătat de sufletele atâtor oameni de valoare, fie vechi, fie noi urmași. Am auzit de câte s-au mai făcut pe acolo și foarte des aud vorbindu-se la radio despre activitatea frumoasă a tinerilor Înaintași. Este un colț bogat În izvoare culturale. Se ridică treptat ceața și apare În lumina care
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
arată la fel în toate limbile, suferințele și absurditatea morții sunt aceleași... Un muzeu postmodern, o istorie din perspectivă multiculturală, în care vechi inamici își dau mâna pentru a edifica o operă de resuscitare a memoriei și pentru a lăsa urmașilor o învățătură de minte. Semnificativ pentru valorile noii Europe. Dar ceea ce pentru occidentali s-a retras sub patina exponatelor, utilizate în scopuri didactice, în zona postcomunistă încă mai reprezintă o actualitate ardentă, implacabilă. În Est, trecutul face parte din existența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
învețe, dar și să cânte, să se distreze, având o grijă deosebită să nu supere pe nimeni. Au fost ceea ce se cheamă cu adevărat „mândria școlii” și au lăsat un „testament” de suflet, parafrazând versurile binecunoscute ale primului poet român: Urmașilor mei școlărei / Las vouă moștenire / Creșterea școlii 22 / Și-n veci a ei cinstire”. S-a vorbit și s-a scris mult despre relația profesor-elev, despre mijloacele de optimizare a acesteia. Munca, talentul, sau mai bine zis vocația profesorului care
O via?? de om a?a cum a fost ea by Maria Martin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83586_a_84911]
-
unul în sufletul altuia, iar cele mari și sfinte aproape nu se mai rostesc. Nu știu cum și de ce am avut întotdeauna impresia că furtunile prin care trece neamul nostru se topesc în negura necunoașterii, fără să fi lăsat mărturie spre povață urmașilor. Războiul, foametea, stagnarea se țin minte mai mult datorită martorilor oculari și odată cu dispariția martorilor riscă să dispară și istoria modernă a neamului. Nu știu cum și de ce am avut întotdeauna impresia că destinele oamenilor simpli, din popor se trec necunoscute, neînțelese
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
viu, un contemplativ fiind căruia îi surâde să mai și intervină în jocul faptelor... Așa înțeleg de ce-mi place, amatoristic, să tot iau instantanee fotografice, să surprind chipuri, peisaje, și de ce, deși atras de cameră, de statul pe loc urmaș de agricultori -, caut spațiile largi, călătoresc, asemenea vânătorilor. Doar că e la o vreme orice călătorie îmi lasă un gust amar: cunoașterea aceasta nu duce prea departe. Clipei nu-i urmează nimic. Nu se produce o metamorfoză de sine. Cam
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
nevasta lui Lot s-a uitat Înapoi și s-a transformat În stâncă de sare. Lot și fetele lui au mers mai departe până la locul arătat de scăpare. Au rămas acolo un timp. Apoi fetele se gândeau cum vor avea urmaș(i). Așa că Într-o zi l-au Îmbătat pe tatăl lor și au păcătuit cu el. Când s-a trezit Lot și-a dat seama că a păcătuit. A plâns și a regretat fapta pe care o făcuse. Atunci s-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
fost Mihai Ciucă, Constantin Ionescu Mihăiești, Maria Franche, Jules Nițulescu, mari reprezentanți ai medicinii românești. A murit în 1939, fiind înmormântat la Iași, la Eternitate. Mormântul său nu mai este cunoscut. Nepoata lui îi scria peste mulți ani unui târziu urmaș la catedră (actualul prof. dr. D. Buiuc) următoarele: "Dacă mormântul bunicului s-a pierdut, prof. Slătineanu are un bust la Iași și au rămas de la el lucrări, cărți, munca lui. Sper că memoria lui va dăinui în sufletul celor ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
Români. Apare volumul Pârgă, Editura Cartea Românească. 1 noiembrie devine subdirector al Fundației Culturale „Principele Carol”. Prof. Cornelia Sechi Postfață Cartea lui Ion N. Oprea - Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu este un prețios studiu critic, un dar pentru contemporani și urmași, ca modalitate de cunoaștere a unor comori aparținând culturii românești. Ca structură, titlul însuși, sugerează alcătuirea ei din două părți. Prima parte se impune prin valoarea documentară privind apariția Academiei bârlădene - anul 1915 , inițiatorii - G. Tutoveanu, Tudor Pamfile, Toma Chiricuță
Academia bârlădeană și Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/783_a_1506]
-
că al doilea război mondial a adus României pierderea a 900.000 de tineri pe front, la care s-a mai adăugat uciderea în temnițele comuniste a încă 600.000 de tineri, fii de elite, toți aceștia ne mai lăsând urmași. În plus, situația a fost agravată de o malformare de mentalitate care a luat aproape dimensiuni de generalizare. Familiile instruite din România nu au mai vrut să facă copii, în schimb unele minorități puțin instruite și mai puțin civilizate, au
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
Sf. Francisc din Assisi este și grupul statuar „Francisc din Assisi și lupul de la Gubbio” al sculptorului Iosif Fechete; lucrare premiată în anul 1931 și actualmente aflată la o biserică catolică din București. Răsfoind istoria neamului nostru vom întâlni deseori urmași ai lui Francisc, călugări franciscani, circulând pe la curțile domnești ale voievozilor și domnitorilor din Moldova, Țara Românească și Transilvania, ținând seamă de faptul că prin tradiție ei aveau în grijă locurile sfinte de la Ierusalim, iar după ocuparea Constantinopolului, franciscanii întrețineau
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
torturat. El nu poate să spună: am fost militar, am avut ordin de la Antonescu. El ce poate să spună dacă-l chinuie? Am avut sarcină de la Dincă Docan? (subl. În orig.)>>”. Pe 8 martie 1966, Radu Costache dădea În primire urmașului său Ioan Ghidoveanu gestiunea secției din Bârlad a Direcției Generale a Presei și Tipăriturilor, numele codificat al temutei cenzuri comuniste din țara noastră. Procesul verbal de predare-primire fusese Întocmit În prezența unui supervizor de la București, Nicolae Badea, „...instructor DGPT”. Cele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
scriitori, critici literari, publiciști, artiști plastici, muzicieni, arhitecți, actori, profesori, filologi, biologi, medici, farmaciști, juriști, ingineri, matematicieni, fizicieni, chimiști, etnografi, geografi, economiști, oameni politici, în genere oameni care au făcut ceva în viață, s-au impus atenției publice, au lăsat urmașilor lor valori nepieritoare și de atâtea ori au intrat în conștiința națională. Atent la viața și opera protagoniștilor săi, specialiști de frunte în cele mai diverse domenii, competent orientat, informat în materie, autorul prezintă contribuția lor în aceste domenii, activitatea
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
și un mare cercetător-istoric și bibliograf. Considerată în ansamblu, opera lui contribuie la cunoașterea mai îndeaproape a sufletului poporului român din Basarabia. El și-a consacrat întreaga activitate și, în fond, întreaga viață scopului de a argumenta documentar românitatea Basarabiei. Urmaș al unei familii de răzeși și preoți, Paul Mihail s-a născut la 29 iunie 1905, în comuna Cornova din județul Orhei. Rămas orfan la vârsta de 3 ani, a crescut și a urmat școala la Mănăstirea Hârjauca, iar în
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
feciorul din flori"... din... din "floricele"! E bine? Ce-i cu Alexandru? Ce-l tot miglisește și-l tot dăscălește despre "meșteșugul armelor și al domniei"?! se dezlănțuie ea. Că doar nu l-a bate gândul să și-l lase urmaș! Să-i fie clar! Când Ștefan Doamne ferește nu va mai fi, la tronul Țării Moldovei va urma, ca moștenitor legitim, fiul meu, fiul nostru, Bogdan! Uite ce este, Maria! răbufnește Țamblac nervos. Potolește-te! Nu se pune problema moștenirii. Alexandru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
lui dragoste"... Dragostea dintâi o ascunzi într-o tainiță a inimii și o porți cu tine toată viața; mai ales când e o dragoste neîmplinită... De aici și dragostea lui pentru Alexandru. Asta nu înseamnă că și l-a ales urmaș. Trebuie să înțelegi, e tot ce i-a rămas de la ea. O să mă rog pentru ea, spune Maria încetișor. Dacă nu găsești în viață, poate găsești în moarte un sens... Tristă poveste... Mi-e teamă pentru Ștefan, e prea avântat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
râsetele boierilor. Iubitule, moaie Ștefan glasul, îndatorează-te la zarafi, la armeni, la ovrei!... Cu camătă!... Spune-le că de dau turcii, le înșiră mațele pe gard! Să aleagă! Spune-le că din zi în zi aștept de la Sanctitatea sa Papa urmașul personal al Sfântului Petru, ăl cu cheile Raiului aștept să mă fericească cu un sac cu galbeni de nu l-oi putea duce! Să mă păsuiască și ei! Ce naiba?! N-oi fugi cu Țara Moldovei în straiță!... Oare Marele Domn
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
aminte la toți strigoii ce-mi bântuie nopțile... Ajunge!! poruncește scurt. Luați-i!! Gâdea, oștenii îi înșfacă, îi târăsc, ei se zbat, strigă, scuipă cu clăbuci. Te blestem!!! urlă Isaia ca o fiară. Sângele meu asupra ta și a urmașilor urmașilor tăi cadă!!! În vecii vecilor!!! Blestemul Mușatin!!! Te blestem!!! Te blestem!! Te blestem! Ecoul blestemelor se pierde pe coridoarele cetății... Apoi tăcere... Dumnezeu să-i ierte, șoptește Ștefan. Apoi, înalță capul, cu altă voce, fermă, poruncitoare: Pregătiți caii!! Plecăm spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nevasta lui Lot s-a uitat înapoi și s-a transformat în stâncă de sare. Lot și fetele lui au mers mai departe până la locul arătat de scăpare. Au rămas acolo un timp. Apoi fetele se gândeau cum vor avea urmaș(i). Așa că într-o zi l-au îmbătat pe tatăl lor și au păcătuit cu el. Când s-a trezit Lot și-a dat seama că a păcătuit. A plâns și a regretat faptă pe care o făcuse. Atunci
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
socială conștientă, la nivelul grupului. Această continuitate a produs, pe alocuri, un arbore al descendenței căpitanilor, legați prin echipaje și acțiuni comune, un fel de ramificație genealogică asemănătoare celei a familiilor nobiliare din lumea legală, prin care liderii lăsau moștenire urmașilor vase, oameni și arealuri de operare. Cu o componență multinațională (americani, englezi, scoțieni, galezi, suedezi, olandezi, spanioli, francezi, negri), echipajele de pirați trebuiau să depășească eventuale conflicte interioare cu varii motivații, astfel încât, în ciuda concurenței și a sferelor de influență, să
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
multă furie, arestările sunt tot așa de numeroase ca pe vremea lui Carol și a lui Antonescu, invectivele presei de stânga sunt tot așa de înveninate și alături de adevăr ca acelea de pe vremuri din „Adevărul” și „Dimineața”, ai căror demni urmași sunt „Semnalul”, „Jurnalul de dimineață” și celelalte „tribune” de ambiții mai mult sau mai puțin îndreptățite. Continuitatea acestor trei regimuri, dușmane între ele, în ceea ce privește prigonirea legionarilor, este o dovadă în plus, dacă mai era nevoie, de faptul că am fost
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
de inspirație, cuvintele lui Ștefan cel Mare despre care toți uităm că de fapt aparțin unui scriitor: „Moldova n-a fost a strămoșilor mei, nu e a mea și nu e a voastră, ci a urmașilor voștri și a urmașilor urmașilor voștri, în vecii vecilor, amin !...” Terasa e plină de vestigii din toate cele trei milenii care aparțin tracilor, dacilor, carpilor și românilor. OBÂRȘIA TRANSILVANĂ A TEODORENILOR Puțin mai jos de Ghimeș, pe valea Trotușului, se află satul Palanca. Străjuite de
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]