16,924 matches
-
nu mai văd bine, la lumina zilei. - Mi-a căzut lumină în garaj. Vântul năprasnic a rupt un fir. - Robinetul caloriferului din camera mea s-a blocat. Nu mai pot sta în frig, ca să fac economie de resurse globale, pentru urmași. - RCA-ul, impozitul pe mașină, și impozitul la țară au rămas neachitate, din cauza faptului că avem prea mulți bani. - Trebuie să îmi pun dinți de forma pentru nuntă fetei mele celei mari. Este ieftin. Aproape 300 Euro. Nu știu dacă
Liviu Florian Jianu: Victoriile mele din ianuarie – februarie 2014 by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-victoriile-mele-din-ianuarie-februarie-2014/ [Corola-blog/BlogPost/339483_a_340812]
-
sânge alți oameni, alți copii-/ Și toate câte-or crește, se vor scădea din mine...”. Asumarea acestei căi nu este un sacrificiu, ci acceptarea singurătății că premisa a unui bine comun în perspectiva unui viitor mai confortabil și fericit pentru urmași: „Cu fiecare zi, te-ngrop în mine,/ Tu, îndepărtată mea singurătate,/ Și ocolindu-te, la amândoi fac bine,/Târziu când toate fi-vor judecate” („Cântec de ziua noastră”). În cadrul acestei lumi ce se întoarce spre sine, căutând valori, se delimitează
Liviu-Florian Jianu: Imnuri împotriva duplicitătii, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/liviu-florian-jianu-imnuri-impotriva-duplicitatii/ [Corola-blog/BlogPost/339601_a_340930]
-
temă, ocuparea acestui spațiu istoric, sfânt, moldovenesc. Sub formă de metaforă, zic, uite noi nu avem posibilitatea de a merge la mormintele părinților, iar florile de pe morminte s-au uscat, din cauză că ele pot crește numai atunci când sunt udate de lacrimile urmașilor. În cazul meu desigur că s-au uscat aceste flori, fiindcă nu am posibilitatea oricând, cum făceam eu pe la orele trei dimineața, și mama aprindea lumina încă înainte să mă ating de portiță, era mereu în așteptare. Acolo, în lumea
La New York se numește Limba Română, acasă Limba Noastră by http://balabanesti.net/2015/09/01/eugen-doga-la-new-york-se-numeste-limba-romana-acasa-limba-noastra/ [Corola-blog/BlogPost/340026_a_341355]
-
30-31; Filip. 4:9; II Tes. 2:15 și 3:6; II Tim. 1:13 și 2:2; II Ioan 12 și III Ioan 13-14). Ea mai exprimă lucrarea de dezvoltare și transmitere corectă a învățăturii Sfinților Apostoli și a urmașilor lor, dar și viața continuă a Bisericii în Duhul Sfânt. De aceea, în Sfânta Tradiție putem deosebi două aspecte: unul statornic (static) care se referă la fondul Tradiției apostolice nesupuse schimbării; și altul dinamic prin care înțelegem dezvoltarea și concretizarea
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
și morminte profanate. Graiul nostru dulce, pocit, istoria falsificată, lacrimi pe obrazul celor mai vârstnici, derută și îndoctrinarea interesată a celor tineri. Asta pătimesc frații noștri din teritoriile ocupate. Trebuie să facem tot ce ne stă în putință să înțeleagă urmașii noștri și lumea întreagă că, acele meleaguri cu tot ce respiră și există acolo, au fost dintotdeauna românești. Referință Bibliografică: ZIUA NAȚIONALĂ / Ionel Davidiuc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 555, Anul II, 08 iulie 2012. Drepturi de Autor: Copyright
ZIUA NAŢIONALĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 by http://confluente.ro/Ziua_nationala_ionel_davidiuc_1341752040.html [Corola-blog/BlogPost/358154_a_359483]
-
care să fie sărbătorit anul acesta centenarul Ovidiu Bârlea, nu ar fi existat. Printre exponatele care povestesc despre cultura tradițională specific transilvăneană, la data de 25 martie 2017, iubitorii de folclor și mai ales locuitori din comuna Bucium (jud.Alba), urmași de buciumani dar și simpatizanți, s-au adunat pentru a celebra o activitate de o viață închinată culturii populare românești, cu o personalizare specială și punere în valoare a aripii aparținătoare comunității din Bucium ca civilizație de milenii aservită exploatării
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
să primească în brațele sale și evenimentul de suflet românesc „Ovidiu Bârlea și buciumanii”. Domnul inginer Nicolae Țandrău, președintele Asociației „Baia Domnilor” din Bucium, a prezentat programul evenimentului și pe invitații săi, punând accent pe modul în care buciumanii și urmașii lor au răspuns la această „strigare a buciumanilor” de a se aduna pentru a-și onora înaintașii, pentru a-și cunoaște rădăcinile și pentru a se mobiliza în vederea întoarcerii fiilor satului în această zonă care nu merită nici depopularea și
CENTENAR OVIDIU BÂRLEA LA MUZEUL ETNOGRAFIC AL TRANSILVANIEI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 2281 din 30 martie 2017 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1490876913.html [Corola-blog/BlogPost/368894_a_370223]
-
muncitoare de atunci ce se afla în plină dezvoltare! ... A fost prigonit așa cum au fost atâția alții, contemporani ai săi - mari și autentice personalități ai vieții politice, religioase și culturale și care așa au rămas și vor rămâne în conștiința urmașilor și a posterității!... În același an - 1949 - va fi tuns în monahism la Mănăstirea Prislop de către marele Duhovnic Arsenie Boca, naș de călugărie fiindu-i Monahul Daniil - Sandu Tudor - inițiatorul și conducătorul mișcării spirituale - Grupul „Rugul Aprins” de la Mănăstirea Antim
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC – NICHOLAS BUDA ŞI ANASTASIA (ANA) BUDA, MITROPOLITUL ANTONIE AL ARDEALULUI. RUGUL APRINS AL CONŞTIINŢEI NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 769 din 07 februari by http://confluente.ro/Semnal_editorial_si_publicist_stelian_gombos_1360244506.html [Corola-blog/BlogPost/341392_a_342721]
-
iar mitropolitul primat să fie ridicat la treapta de patriarh. Legea pentru înființarea Patriarhiei a fost promulgata la 25 februarie anul 1925, iar la 1 noiembrie anul 1925 a avut loc investitura și înscăunarea primului patriarh Miron Cristea (1925 - 1939). Urmașul său a fost patriarhul Nicodim Munteanu (1939 - 1948), autor a numeroase lucrări teologice originale, traducător din literatura teologică rusă. Sub acești doi patriarhi s-au înființat câteva eparhii noi (Oradea, Cluj, Constanta, Maramureș, Timișoara și o Episcopie misionară pentru românii
BISERICA ORTODOXĂ ROMÂNĂ ÎNTRE IDENTITATE CONCRETĂ ŞI AUTOCEFALIE RODNICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1422259240.html [Corola-blog/BlogPost/382045_a_383374]
-
de mitocani, analfabeți, inculți și țoape. Lui i se opun însă, cu subtilitatea lecturilor trecutului pe care-l detestă, (și) intelectualii autoititulați, epigonii cu pretenții fără fundament, pe care, dacă îi radiografiem și-i citim, în amonte, nu sunt decât urmașii școliți și rafinați ai ideologiei brutale și perfide, comuniste, de care am crezut că am scăpat cu totul și definitiv. Aceasta probează încă o dată forța și inerția prejudecăților, la care vine în întâmpinare semnalele de alarmă și sensul ori rostul
ACTORUL ŞI REGIZORUL CREŞTIN DAN PURIC – ÎNTRE CURAJUL DE A APĂRA ŞI DEMNITATEA DE A MĂRTURISI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Actorul_si_regizorul_crestin_dan_puric_intre_curajul_de_a_apara_si_demnitatea_de_a_marturisi.html [Corola-blog/BlogPost/349142_a_350471]
-
Benche, pare că reunește două cărți. E, totuși, numai una. O carte pusă, în ambele ei părți, de veghe „la hotarul râului și ramului românesc”. Acum, când Satul și Armata Țării aproape au dispărut, e un gest de responsabilitate față de urmași să facem muzee de strajă în care să strângem tot ce mai știm despre aceste puteri care au ținut din moși-strămoși Țara. Nu muzeu de obiecte este cartea lui Ioan Benche, ci (puțin zis) un film în imagine tridimensională, animat
SALAMANDROFOBIE ŞI EMOŢIA LOCOMOTIVEI LA CEAPA DIN VECINI de ANGELA MONICA JUCAN în ediţia nr. 181 din 30 iunie 2011 by http://confluente.ro/Salamandrofobie_si_emotia_locomotivei_la_ceapa_din_vecini.html [Corola-blog/BlogPost/366992_a_368321]
-
totul în seama crăiesei mele! NARCISA:(fericită) Oho, m-ai făcut și crăiasă! PRINȚIȘOR: Doar îți dorești o nuntă ca-n povești cu prinți și prințese! NARCISA: Fiindcă și familia mea se trage din neam domnesc, principi ai neamului strămoșesc, urmașii lui Burebista, Decebal, Mircea, Țepeș, Mihai Viteazul, Ștefan cel Mare! PRINȚIȘOR:(glumeț) Se vede că și prin venele tale curge sângele lui Dracula! Narcisa se desprinde de băiat și se rotește fericită cu brațele desfăcute. NARCISA: Să se ducă vestea
REGATUL LUI DRACULA (V) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_v_sce_ion_nalbitoru_1391849040.html [Corola-blog/BlogPost/341993_a_343322]
-
în plină atmosferă isihastă. Cu câteva luni înainte de mutarea la Domnul a Sfântului Grigorie Palama († 14 noiembrie 1359), Patriarhul isihast Calist I (1350-1363), ucenicul și biograful Cuviosului Grigorie Sinaitul, îl transfera, în mai 1359, la cererea voievodului Nicolae Alexandru (1332-1364) — urmașul lui Basarab I Întemeietorul (1310-1352) — pe Mitropolitul Iachint al Vicinei la Argeș în scaunul de mitropolit al noii mitropolii a Ungrovlahiei. Patriarhul Calist I îi îndemna să asculte de Iachint nu numai pe toți clericii și laicii, dar și pe
DESPRE EVENIMENTUL ŞI EPISODUL SCHIMBĂRII LA FAŢĂ A DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS ÎN ORTODOXIA ROMÂNEASCĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1470046320.html [Corola-blog/BlogPost/344350_a_345679]
-
versurile sale în deplină lumină, așa cum părinții și dascălii i-au așezat în inima ei.” Eu cred în nemurirea lor!/ Le simt în mine trăinicia!/ Sufletul lor îmi e izvor/ Și-mi dăruiește veșnicia!// Încerc de dragul lor, de dor,/ Către urmași o plecăciune:/ Să facă nemurirea lor/ Icoană pentru rugăciune!// Acestui neam învingător/ Să-i fie veșnică trăirea!/ Să mor în locul tuturor,/ Spre a-și păstra el nemurirea!” (Nemuritorii) În paginile acestui volum este reînviată o bună parte a istoriei noastre
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 by http://confluente.ro/elena_buica_1463876650.html [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
pierdut sângele-n van, Pentru-a fi doar o Moldovă, o Moldovă-a lui Ștefan. Adunați-vă la Putna, pentru-a auzi din nou, Vorbele prin veacuri sfinte și-a poruncilor ecou, Că Moldova nu-i a voastră, ci-a urmașilor în veci Și avem o datorie: s-o dăm cu hotare-ntregi. Mergeți moldoveni la Putna și vă dați mână cu mână, Adunând în piept durerea izvorâtă din țărână. Călcați în picioare brazda Prutului și faceți pod Cu istoria din
POEME ESENŢIALE (1) de NICOLAE STAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Nicolae_stancu_poeme_esentiale_1_nicolae_stan_1354565233.html [Corola-blog/BlogPost/351648_a_352977]
-
dusă în noiembrie pentru președinție, lipsa de disponibilitate pentru negocieri și pentru împărțirea puterii. Se reia, cumva, chiar și în actualitatea imediată, clișeul leninist iliescian al anilor 90: „Nu am făcut plăcinta ca s-o mănânce alții”, par să spună urmașii comunist-liberali ai lui Iliescu. Într-adevăr, după recentele alegeri prezidențiale, discursul învinșilor, desemnând o falimentară alianță comunist-liberală, a rămas tot inflexibil și tot cantonat în refuzul de a împărți puterea și de a-și asuma responsabilități urgente și fundamentale pentru
DESPRE 1989. NAUFRAGIUL UTOPIEI DE VLADIMIR TISMANEANU SAU PUTEREA CELOR FARA PUTERE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 74 din 15 martie 2011 by http://confluente.ro/_despre_1989_naufragiul_utopiei_de_vladimir_tismaneanu_sau_puterea_celor_fara_putere.html [Corola-blog/BlogPost/345027_a_346356]
-
un spațiu romano-bizantin sunt, documentar, continuate prin hringul (banatul) Harom sau Homron de pe Dunăre, cu centrul în cetatea de la Lederata, ducatele lui Kean și strănepotului său Salanus în părțile sudice ale Panoniei, voievodatele lui Menumorut în Țara Crișurilor, Glad și urmașul său Achtum (peste ducatul Horomensis) ș.a. Toți cei din urmă, stăpâni înainte și după de migrarea ungurilor în Panonia, aveau conștiința apartenenței politice la spațiul imperial bizantin în fața pretențiilor și campaniilor regilor unguri, mereu aflați în confruntare cu bizantinii, cumanii
ŢARA SEVERINULUI de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1446630109.html [Corola-blog/BlogPost/376352_a_377681]
-
există. „E puțină tristețe, dar e un popor vesel. E un pic de criză, dar trece”, zice la urmă de tot, ca să mă liniștească. Mă întorc spre Savoy. Pe hol, de pe soclul său din mijloc, Constantin Tănase privește peste fotografiile urmașilor aparent sever, cu sprânceana ridicată, dar colțurile gurii se ridică într-un zâmbet. La urma urmei, are dreptul să privească cum vrea, să strâmbe din nas și să binecuvânteze: „Revista” de azi funcționează la adresa Companiei „Cărăbuș”, pe care Tănase a
Astă seară facem glume de tranziție by https://republica.ro/asta-seara-facem-glume-de-tranzitie [Corola-blog/BlogPost/338195_a_339524]
-
un fapt îmbucurător... Oare cine ar trebui să-i convingă pe guvernanții din estul și vestul Prutului, că timpul a sosit, că timpul ne impune a înfăptui Reîntregirea Patriei, daca nu noi, acei, care suntem adevărații ei feciori și fiice, urmașii strămoșilor noștri, dacii. Atâta rugăciune cât le-a închinat poporul guvernanților atât din dreapta, cât și din stanga Prutului, numai lui Dumnezeu așa se închină... Criză care a determinat fugă românilor de pe ambele maluri de Prut în toată lumea nu a fost și
A SOSIT TIMPUL de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/iacob_cazacu_istrati_1459111327.html [Corola-blog/BlogPost/380447_a_381776]
-
să vadă dimineața Scăpat de multe griji si de mari nevoi Ochii Domnului spre cei drepți să fie Urechile Lui spre rugăciunea lor Smeriți cu duhul clipa nu-i târzie Moartea păcătoșilor e cumplită Cei ce urăsc sunt pradă greșelilor Urmașii lor nu vor fi de elită ----------------------------------- Aurel V BURICEA februarie 2015 București Referință Bibliografică: Aurel M . BURICEA - PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) / Aurel M. Buricea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1544, Anul V, 24 martie 2015. Drepturi de
PSALTIREA LUI DAVID ÎN SONETE (1) de AUREL M. BURICEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/aurel_m_buricea_1427177236.html [Corola-blog/BlogPost/357804_a_359133]
-
grup și sunt mai mult sau mai puțin conectate între ele, și transpartinice și antioccidentale. Pentru realitatea moldo-valahă ca și cea balcanica, Clanocrația este cea mai nimerită formulare a generalului Aurel I. Rogojan. Astăzi Vladimir Putin, conducătorul statului și bisericii, urmașul cezarului Imperiului Roman de Răsărit a avut o întrevedere cu papa Francisc la Roma. După ce a contribuit la rezolvarea pe cale pașnică a conflictului cu Iranul și a intervenit salutar în războiul din Siria, cel mai influent om de stat contemporan
DESTRĂMAREA ROMÂNIEI de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Viorel_roman_destramarea_ro_viorel_roman_1385711341.html [Corola-blog/BlogPost/344528_a_345857]
-
mistreți, acesta pleacă dintre cei vii, într-un accident, împușcat fiind din greșeală, de către un coleg. Soția lui, Ana, era pe-atunci însărcinată. Când îi naște fiica, bătrânul Vulc se duce să o vadă la spital, bucuros că are un urmaș, care-i va duce mai departe numele. Aici însă, doctorul îl întâmpină cu vești rele: „Bucuria-i mică, omule, căci copilul s-a născut orb!”. Nepotul lui Ion Vulc a învățat, totuși, o brumă de carte, știe să scrie în
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite.html [Corola-blog/BlogPost/354359_a_355688]
-
în lucrare nu va sărăci pe nimeni, dimpotrivă! În neamul românesc sunt mulți care doresc să pună, nu o cărămidă, ci multe la construirea Catedralei Demnității Noastre. Sunt mulți care sunt gata să ofere tot ceea ce pot spre realizarea visului urmașilor celor care au trudit la ridicarea frumoaselor mănăstiri din Moldova, Bucovina, Curtea de Argeș și al eroilor de la Mărășești, Mărăști, Oituz și de pretutindeni sau din alte locuri de a avea și ei o Catedrală în capitala țării, după modelul celorlalte capitale
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 507 din 21 mai 2012 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_s_stelian_gombos_1337583830.html [Corola-blog/BlogPost/346974_a_348303]
-
hrisoave și în cronici / Despre dacii care pus-au omenirii temelia / Când nu existau popoare care să-și cunoască glia! Nu vă temeți să cunoașteți cine și de când am fost / Numai cunoscând trecutul putem da vieții un rost. / „Nu suntem urmașii Romei”, căci am fost și suntem daci / Noi avem în vine sânge din strămoșii noștri traci. Noi suntem născuți odată cu pământul nemuririi / Și ne-am războit prin veacuri cu tâlharii și vampirii / S-apărăm pământul sacru ca și legile nescrise
O CALE SPRE ETERNITATE-SEMNEAZA CEZARINA ADAMESCU de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 2342 din 30 mai 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1496136941.html [Corola-blog/BlogPost/380651_a_381980]
-
eveniment, închinat vrednicului logofăt spiritual al ținuturilor buzoiene și vrâncene, a sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri, ca episcop eparhiot vreme de trei decenii, între anii 1982 - 2013, fiindu-i succesor și urmaș pururea pomenitului Episcop și Mitropolit Dr. Antonie Plămădeală, după ce a slujit, timp de șapte ani, ca Episcop Vicar al Tomisului și Dunării de Jos (1975 - 1982)... Drept urmare, în iureșul zilei și în vârtejul timpului mi-am adus aminte, pentru câteva
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed by http://confluente.ro/stelian_gombos_1452587046.html [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]