529 matches
-
vin de cearcă fetele, le-ntreabă prin somn: "dormi?"; Dorm și nici prea", îi zici. "Vrai să te măriți, că eu îți trimet pe cutare și pe cutare, dacă vrai să-ți alegi [...] Cal am, dar brâu n-am.", spune ursita. Atunci să-i răspunzi: "Na-ți brâul meu, să-l pui în capul tău."i dar, dacă vreai pe cineva, îi spui anume în capul cui să-l puie." Încercări de influențare a destinului apar chiar din seara de Sf.
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
casă afară din pricina unui zmeu, care de multe ori încercase s-o răpească. Fata îl roagă pe tatăl ei s-o lase măcar un ceas în lume. Împăratul, în cele din urmă, a fost de-acord: cum i-o fi ursita! Un vârtej a luat fata și a dus-o la casa zmeului, întoarsă cu gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa-i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
face să apară peste noapte un palat mult mai frumos, are loc recunoașterea fetei deghizate, apoi pedepsirea arăpoaicei și căsătoria celor doi sortiți. Basmul cu "păpușica licărea" [Teodorescu] are același motiv ca basmul precedent, cel al fetei care-și află ursita într-un mort. Fetei mult dorite de perechea împărătească "nu-i da inima brânci" să se mărite, flăcăii o tot ocoleau, "parc-avea peri în cap", iar părinții erau îngrijorați "că nu era nici proastă, nici urâtă; dar mai așteptară
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
iar pe umeri și pe spate i se resfiră, ca o leasă, păru-i cu totul și cu totul de aur. Și rămase fata frumoasă și luminoasă, ca o zână din Dafinul-Verde!"), duce la recunoașterea celor doi, la identificarea adevăratei ursite, cu care se și cunună. Tot un basm în care apare vânătoarea este și Petrișor, vânător [Păun - Angelescu], în care eroul ia fata, o duce la casa lui și o lasă acolo, nu înainte de a-i spune mamei tranșant: "-Mamă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de la dânsa." Într-o dimineață, venise vestea că feciorul împăratului, mergând la vânătoare, va trece pe acolo. Un nucleu narativ recognoscibil: feciorul împăratului, "umbla el după vânat, dar gându-i era la-nsurătoare" și "ținea morțiș să-și aleagă singur ursita", o fată crescută la țară, blândă "ca o mielușea" și frumoasă ca Viorica, "fără viclenia și rățoielile celor de la orașe". Se conturează aici un adevărat cod comportamental: "că mai bine e așa: el să-i feciorilor mai înstăriți. Alegerea propriu-zisă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
acasă, îi povestește tatălui său întâmplările prin care a trecut, iar tatăl îi mărturisește fiului că și el a vrut să vâneze aceeași vacă în tinerețe. O variantă derivată a vânătorii, al cărei rezultat este alegerea miresei, o constituie aflarea ursitei în urma tragerii cu arcul. Putem spune că tragerea cu arcul, ca punct de plecare al unei căsătorii, este o variantă metonimică a vânătorii. Acțiunea în sine poate nimeri ținta sau o poate rata; ținta aleasă poate fi o țintă bună
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
la mine și ține-te bine, că am să te duc pe o toloacă mare și acolo vei vedea oameni câtă frunză și iarbă și-i videa și o fată cu ștergari pus costește de la umăr înspre brâu; aceea-i ursita ta, să o ieai." Merge acolo, îi spune fetei că e partea lui. Fata îi pune o condiție: "dar tu să nu-mi bănuiești niciodată, când voi face ceva, că mai mult n-o să mă ai; ai să mă lași
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pentru multe narațiuni populare românești. În basmul Ion cel sărac și zâna lacului [Botezatu], nenorocul unui flăcău se transformă, în cele din urmă, în noroc. După ce află de la moșul întâlnit în drum că "E peste fire să-și afle cineva ursita. Ia și te însoară, că în doi mai degrabă veți afla norocul", este îndrumat să meargă "pe o cărărușă", într-un codru verde, spre un lac cu lapte, unde vin trei păsări la scăldat Cele trei păsări sunt, de fapt
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Slujba lui de căpetenie era să dea în fiecare dimineață câte un mănunchi de flori la fiecare din cele 12 domnițe. Aceste domnițe erau ursite să nu se poată mărita, până nu se va găsi cineva care să ghicească legătura ursitei lor și să facă pe vreuna din ele să iubească. Nebune după joc, în fiecare noapte rupeau câte o pereche de conduri de mătase albă, dănțuind. Împăratul făgădui pe una dintre fete aceluia care va afla unde își tocesc condurii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
VII, p. 2. 300 S. Florea Marian, Nașterea la români, ed. cit. În unele variante populare privind atributele ursitoarelor, Soarta ursitoarea mijlocie ține în mână o carte în care notează toate evenimentele ursite noului-născut. "Ce se atinge în special de ursita lor, trebuie să notăm aici că ea, fie-n bine, fie-n rău, fie orișicum va fi aceea după ce au rostit-o odată și au scris-o într-o carte, numită Cartea Sorții, nu numai că trebuie să se împlinească
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
pe membrii societății ieșene. Polemica se cobora astfel de la idei la persoane, pierzându-și în bună măsură interesul istorico-literar; rămân, totuși, savoarea și ascuțimea de spirit proprii replicilor lui Hasdeu. El a mai publicat versuri (Doine orientale) și a retipărit Ursita. Dintre scriitorii epocii figurează cu versuri G. Crețeanu, N.V. Scurtescu, I.Al. Lapedatu, Mihail Zamphirescu, Ciru Oeconomu, N.I. Pruncu, Ronetti-Roman, Al. Lara, D. Petrino, Gr. Gellianu, G.G. Meitani, P.V. Grigoriu, Matilda Cugler-Poni și N. Beldiceanu (Armindenul). N. Țincu tălmăcește poezia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289226_a_290555]
-
lung și-n lat să fie evanghelizat de înțelepciunile ivrite, în veci fie afurisite. Mințind cu mare nerușinare că l-a pălit inspirația lui Iahwe în moalele tigvei, damblagitul a luat-o pe coclauri să împrăștie minuni și lauri dar ursita, afurisita, i-a stat în cale și munca lui de trei parale și acelea chioare s-a dus de izbeliște, fără opreliște cum îmbufnat a constat el la capăt de drum înfundat. Chiar în timpul apostolatului început pe la anii 34, vede
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
care s-a spălat prima oară copilul. 89 Majoritatea moașelor din Bucovina, imediat după ce au scăldat copilul și l-au înfășat, îl pun pe vatră. 90 Dacă femeia nu poate să nască, se crede că i-a făcut cineva "de ursită" și trebuie "descântată", atât ea, cât și "casa" pe care o ține: "Ho! Vacă roșă, / Poroșă, / Ho! Vacă neagră, / Poneagră, / Nu-ți amesteca / Blidele / Și lingurele / Și strachinile / Nu te asupri, / Nu te nărăvi, / Nu te năvăli, / Nu te năpăsti
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
grea urgie. / Tot se scaldă și se-ntreabă: Ce-i mai bun pe-acest pământ? Bună-i oaia săleaca, / Cât trăiește / Te-ndulcește / Și hrănește, / Dacă moare / Te-ncălzește."357 Un alt ceremonial nocturn, de aflare a norocului și a ursitei, specific Anului Nou, este Vergelul (întâlnit în Bihor). După ce s-a strâns toată mulțimea la o gazdă, stăpâna casei împodobește o masă cu o față curată , iar gospodarul pune pe masă un ciubăraș sau un vas cu apă neîncepută. O dată
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de bucurie / Din anul ce o să vie. Scoate-un semn și-mi spune drept / Mâne care an să-ncep?"358 În alte părți ale Transilvaniei, se desfășoară un obicei similar, vergelatul, la care participă fetele care vor să-și afle "ursita" și o femeie în vârstă, numită "ursitoare". Ursitoarea cu fetele ascund obiecte sub vasele de pe masă și se ghicește ursita, în funcție de obiectul pe care-l alege fiecare fată. Astfel, dacă sub vas se descoperă apă, ursitoarea proorocește în felul următor
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În alte părți ale Transilvaniei, se desfășoară un obicei similar, vergelatul, la care participă fetele care vor să-și afle "ursita" și o femeie în vârstă, numită "ursitoare". Ursitoarea cu fetele ascund obiecte sub vasele de pe masă și se ghicește ursita, în funcție de obiectul pe care-l alege fiecare fată. Astfel, dacă sub vas se descoperă apă, ursitoarea proorocește în felul următor: "Apa e foarte folositoare, dar și stricăcioasă, după cum adică o știm întrebuința. Bărbatul tău va fi om bun dacă tu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
acest ritual, aduc o oglindă pe care o pun pe cofă și, țînând o lumânare aprinsă în mână, își văd ursitul, în oglindă, dar și în apă.364 Potrivit unei alte credințe din Bucovina, fetele, îmbrăcate în alb, își caută ursita la o fântână sau la o apă curgătoare, ținând în mână niște lumânări aprinse care au ars la Înviere și rostind următoarea vrajă: "Eu scutur lacu, / Lacu scutură dracu. / Ieși drace, de unde ești, / Și iute să mi te pornești / După
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
vadă nimeni, pentru a se curăța de toate bolile și răutățile, de "aruncături" și "făcături" și pentru a fi feriți de boli tot anul și să fie "iuți, sprinteni, ușori, harnici, sănătoși și iubiți", iar fetele își fac și de ursită, rostind următorul descântec: "Duminică dimineață / M-am sculat, / Duminică dimineață / M-am suliminicat ( Și m-am dus la o apă / Mândră și curată, / Care curge din crierul munților, / C-am auzit / Că e bună de folos, / Și m-am plecat
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
și atunci, aruncându-l într-o fântână se zice: "Așa să izvorească laptele din pulpa oii, ca apa din fântână"".381 Tot în ziua de Sfântul Gheorghe, fetele din Bucovina se uită în cofa cu apă pentru a-și vedea ursita, iar de li se arată vreun chip de fecior, acela le va fi ursitul.382 În unele părți din Bucovina este tradiția ca fetele "să se roureze", în dimineața de Sfântul Gheorghe, pe ochi, adică "să se spele cu rouă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nu poată dormi, / Să nu poată hodeni, / Până la noi n-a veni, / La părinți a mă peți!"422 În general în Ajunul marilor sărbători, mai ales în ajunul unui nou an, vatra focului devine locul în care se proorocește. Astfel, "ursita" poate fi citită într-o adevărată nuntire a apei cu focul care dezlănțuie puterile destinului, supunându-l dorințelor pământești. Fetele iau o oală cu apă neîncepută pe care o așază în vatra focului și descântă: Nu învârtesc oala, / Da-nvârtesc
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
umană: "Bună dimineața, tiniță. Mulțumesc (...) / Eu am venit la dumneata, cum mergi lină și haină, așa să-mi faci și mie o voie bună: să mă speli de toate urâturile și gurile răle."60 În unele descântece de "desfăcătură, de ursită", cuvântul vindecător poate dezlega numai dacă este împărtășit "unei ape curgătoare": "Bună dimineața, apă curgătoare. Mulțumesc dumitale (...) / Șezi la noi dac-ai venit. Eu n-am venit să șez, / Ci am auzit că ai trei fete: Una te spală, / Una
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
aș ruga dumitali, / Sfântă apă curată, / Să mă speli, să mă curățești / Și să mă limpezești, / Cum ai spălat malurile de tină / Și bolohanii de rugină, / Așa să mă speli și pe mine / De fapt, de dat..."62 Pentru "întoarcerea ursitei", de folos este "apa descântată" de puterea cuvântului: "N. nu te cânta, / Nu te căina, / Nu te văira! / Că eu de mâna dreaptă te-oi lua / De picioare te-oi despiedica / De mână te-oi dezlega / De gură te-oi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Nici peste cârduri de boi, / Ci peste ochișorii mei, / Și peste statul meu, / Și peste sfatul meu, / Și peste mersul meu, / Și peste viersul meu; / Cum îi soarele luminos și frumos / Așa să fiu și eu."69 În descântecele "de ursită", focul este "un slujitor" care ascultă de porunca stăpânei descântătoare: "Foc, focușor, eu m-oi culca ș-oi adormi, tu sî nu ti culci și să nu dormi; să ti faci laur, balaur, cu solzii di aur (...), sî ti duci
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
este "un slujitor" care ascultă de porunca stăpânei descântătoare: "Foc, focușor, eu m-oi culca ș-oi adormi, tu sî nu ti culci și să nu dormi; să ti faci laur, balaur, cu solzii di aur (...), sî ti duci la ursita lui..."70. Pe de altă parte, în descântecele "de deochi", focul cosmic, soarele, și "stăpâna apelor", luna, se află sub puterea blestemului de a fi transformat norocul în soartă rea: "De-o fi deochiat de Soare, să-i pice razele
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mișc lacul, / lacul mișcă racul, / racul mișcă dracul, / dracul mișcă norocul; / să mă ia băiat frumos, / harnic și sfătos; / pe unde va merge, / la mine va trece, / pe unde-a umbla, / pe mine m-a cata."76 "Căutarea" ritualică a ursitei, din orația de nuntă, are loc în prezența elementului cosmic ce devine "însemn" al destinului: "Noi pe cal am încălecat / Și-nspre dumneavoastră am plecat. / Și am venit pe brâul pământului, / Pe vârtejul vântului, / Pe cursul izvoarelor, / Pe mirosul florilor / Și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]