607 matches
-
distinctă. Astfel, Ivan Evseev, în Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale și în Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, aprofundează și îmbogățește latura folclorică și mitologică a simbolurilor fundamentale din cultura populară românească, acordând larg spațiu articolelor despre noroc, ursitoare, deochi, descântec, Ceasul Rău, Dragostele, iarba fiarelor, magia, mana, moroiul, Numerele, șarpele casei etc. La fel, Germina Comănici, în Cercul vieții. Roluri și performanță în obiceiurile populare, abordează întreaga societate țărănească, obiceiurile din ciclul familial, cele calendaristice (în care esențială
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și ursitoare nu capătă, în substanța întruchipării simbolice, anvergură, dar este "implicat în strădania omului de a influența în bine destinul noului născut prin cuvânt și acțiune magică". Zeitățile feminine, mesagere ale destinului, au purtat dintotdeauna la români denumirea de Ursitoare, românii fiind singurii neolatini care n-au mai păstrat pentru aceste reprezentări mitologice apelative derivate din vocabulele latine Fatae sau Fatum. Importanța acțiunii pe care o împlineau a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede în evitarea unor denumiri
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe care o împlineau a creat un tabu lingvistic, fapt ce se vede în evitarea unor denumiri care desemnau ființe sau puteri supranaturale, potențial nocive. Simpla lor pronunțare implica, în acord cu logica mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate în parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea în sine a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mentalității arhaice, posibile consecințe nefaste. Denumirile de Ursitoare, Ursitori și Fete Ursitoare, fiecare luate în parte, exprimau indirect starea lor, printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea în sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele - zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia în parte. Așteptarea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
printr-un apelativ neutru, mai puțin angajant, ferit de acel rău posibil revărsat de stihiile dezlănțuite. În cultura tradițională românească, Ursitoarele se contopesc cu reprezentarea în sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele - zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia în parte. Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se contopesc cu reprezentarea în sine a destinului. Despre hierofaniile celor trei ursitoare stau moștenire unele texte de invocare; ursitoarele, zânele - zori sunt mediatoare ale celor două lumi, fie că însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia în parte. Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mediatoare ale celor două lumi, fie că însoțesc nașterea, fie că mediază moartea fiecăruia în parte. Așteptarea ursitoarelor și credința în implacabilul ursitei, ocupă un loc aparte în literatura despre naștere. B.P. Hasdeu înregistrează diferite cazuri în care apare acțiunea ursitoarelor: Fata ursită să se căsătorească cu călătorul (cu varianta Fata ursită să se mărite cu ciobanul), Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Copilul ursit să se căsătorească cu mama lui, Copilul ursit să se înece, Copilul sortit să fie trăsnit, Băiatul ursit să fure semnifică blândețea și puritatea, fiind alt simbol fundamental al lui Hristos. . Lazăr Șăineanu arătă că, în basmele noastre, ursitoarele figurează ca simplu episod. El subliniază rolul important jucat de acestea: "[...] a treia zi după naștere, vin în casă și menesc copilului soarta-i viitoare, bună sau rea, fericită sau nefericită. Ele sunt trei la număr, și adică; cea mare
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
figurează ca simplu episod. El subliniază rolul important jucat de acestea: "[...] a treia zi după naștere, vin în casă și menesc copilului soarta-i viitoare, bună sau rea, fericită sau nefericită. Ele sunt trei la număr, și adică; cea mare, Ursitoarea, toarce firul vieței; cea mijlocie, Soarta, rostește pățirile noului-născut; iar cea de-a treia, Moartea, rupe ața, și acolo va muri noul născut. Rostirile lor uneori se completează sau se contrazic rămânând în vigoare menirea celei din urmă. Aceea se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în cartea vieței și scrisa ei (anticul fatum) rămâne neclintită. Nici sfinții, ba uneori nici chiar Dumnezeu nu poate schimba hotărârea fatală." În afara prezențelor umane care sunt implicate în conturarea devenirii omului la momentul nașterii lui, există bine marcat rolul ursitoarelor. Dacă divinitatea are o omniprezență în relație cu omul în gândirea tradițională, ursitoarea funcționează numai în legătură cu evenimentul nașterii ca punct de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric nu transcrie credința în ursitoare nu notează ca basmul, de pildă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
uneori nici chiar Dumnezeu nu poate schimba hotărârea fatală." În afara prezențelor umane care sunt implicate în conturarea devenirii omului la momentul nașterii lui, există bine marcat rolul ursitoarelor. Dacă divinitatea are o omniprezență în relație cu omul în gândirea tradițională, ursitoarea funcționează numai în legătură cu evenimentul nașterii ca punct de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric nu transcrie credința în ursitoare nu notează ca basmul, de pildă - practica ceremonială dedicată instanței judecătorești a ursitoarelor. EI se oprește pe momentul ursirii
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nașterii lui, există bine marcat rolul ursitoarelor. Dacă divinitatea are o omniprezență în relație cu omul în gândirea tradițională, ursitoarea funcționează numai în legătură cu evenimentul nașterii ca punct de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric nu transcrie credința în ursitoare nu notează ca basmul, de pildă - practica ceremonială dedicată instanței judecătorești a ursitoarelor. EI se oprește pe momentul ursirii. De aceea, credința și practica legate de ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
relație cu omul în gândirea tradițională, ursitoarea funcționează numai în legătură cu evenimentul nașterii ca punct de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric nu transcrie credința în ursitoare nu notează ca basmul, de pildă - practica ceremonială dedicată instanței judecătorești a ursitoarelor. EI se oprește pe momentul ursirii. De aceea, credința și practica legate de ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială. Personajul justițiar are putința dirijării sorții. Constatarea ursitoarei ca prezență nefavorabilă duce la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de pornire cu consecințe ulterioare. În schimb, cântecul liric nu transcrie credința în ursitoare nu notează ca basmul, de pildă - practica ceremonială dedicată instanței judecătorești a ursitoarelor. EI se oprește pe momentul ursirii. De aceea, credința și practica legate de ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială. Personajul justițiar are putința dirijării sorții. Constatarea ursitoarei ca prezență nefavorabilă duce la dorința de cunoaștere a ursitei și la contactul cu ea. O primă piedică constă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ceremonială dedicată instanței judecătorești a ursitoarelor. EI se oprește pe momentul ursirii. De aceea, credința și practica legate de ursitoare devin motive lirice, expresii de gând și sentiment ale individului, indiferente realitatea ceremonială. Personajul justițiar are putința dirijării sorții. Constatarea ursitoarei ca prezență nefavorabilă duce la dorința de cunoaștere a ursitei și la contactul cu ea. O primă piedică constă în imaterialitatea ei, imposibilitatea comunicării. Personajul liric solicită protecția mitică, protecția divinității solare și stelare, ca singure oponente posibile ale implacabilei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
doar atitudinea personală, blândă (limitarea acțiunii el răuvoitoare) sau violentă de abordare a ursitei nefavorabile (o desființare violentă într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia îi atribuie vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de întâlnire conflictuală a individului "cu ursitoarea lui". Tot în Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă în care Ursitoarele trăiesc "laolaltă într-o casă" se îngrijesc de "candelele vieții omenești
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
o desființare violentă într-un imaginat conflict deschis cu personajul căruia îi atribuie vina devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de întâlnire conflictuală a individului "cu ursitoarea lui". Tot în Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă în care Ursitoarele trăiesc "laolaltă într-o casă" se îngrijesc de "candelele vieții omenești" ("sufletele celor ce se nasc și mor") și se hrănesc "cu carne de furat". Ursitoarele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
devenirii lui nefericite). Expresia certă a incapacității de acțiune propriu-zisă față de ursitoare este blestemul proliferat de subiectul liric, singura posibilitate de întâlnire conflictuală a individului "cu ursitoarea lui". Tot în Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă în care Ursitoarele trăiesc "laolaltă într-o casă" se îngrijesc de "candelele vieții omenești" ("sufletele celor ce se nasc și mor") și se hrănesc "cu carne de furat". Ursitoarele, numite de români "ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ursitoarea lui". Tot în Mitologie românească, T. Pamfile relatează și o legendă în care Ursitoarele trăiesc "laolaltă într-o casă" se îngrijesc de "candelele vieții omenești" ("sufletele celor ce se nasc și mor") și se hrănesc "cu carne de furat". Ursitoarele, numite de români "ursitori, ursători, ursite, ursoi, ursoaice sau ursoni, iar de macedoromâni Mire, - ca și la neogreci și bulgari -, albe, nărăsite, casmete sau narioase, sunt, după unele credințe, trei fecioare sau zâne, după altele șapte muieri, iar după altele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cele trei dintâi nopți de-a rândul: după altele, în noaptea a treia numai sau în cele trei nopți: a treia, a cincea și a șaptea sau tocmai în a opta." Identificarea mai multor tipuri de narațiuni în care apar ursitoarele constituie o etapă importantă în tabloul reprezentărilor destinului în proza populară românească. a. Ursitoarele - voci ale destinului Un prim tip include situațiile în care ursitoarele se constituie în voci ale destinului. Un cioban sau un boier (împărat) aude spusa ursitoarelor
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sau în cele trei nopți: a treia, a cincea și a șaptea sau tocmai în a opta." Identificarea mai multor tipuri de narațiuni în care apar ursitoarele constituie o etapă importantă în tabloul reprezentărilor destinului în proza populară românească. a. Ursitoarele - voci ale destinului Un prim tip include situațiile în care ursitoarele se constituie în voci ale destinului. Un cioban sau un boier (împărat) aude spusa ursitoarelor și întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
șaptea sau tocmai în a opta." Identificarea mai multor tipuri de narațiuni în care apar ursitoarele constituie o etapă importantă în tabloul reprezentărilor destinului în proza populară românească. a. Ursitoarele - voci ale destinului Un prim tip include situațiile în care ursitoarele se constituie în voci ale destinului. Un cioban sau un boier (împărat) aude spusa ursitoarelor și întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ursitoarele constituie o etapă importantă în tabloul reprezentărilor destinului în proza populară românească. a. Ursitoarele - voci ale destinului Un prim tip include situațiile în care ursitoarele se constituie în voci ale destinului. Un cioban sau un boier (împărat) aude spusa ursitoarelor și întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar ursitoarele îi menesc astfel copilului: "prima: ani mulți, în sănătate și cu pace să trăiască
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
se constituie în voci ale destinului. Un cioban sau un boier (împărat) aude spusa ursitoarelor și întreprinde o serie de tentative pentru a o modifica. Basmul Împăratu cu Cărbunarașu [Teodorescu] prezintă un caz special; mama copilului moare la naștere, iar ursitoarele îi menesc astfel copilului: "prima: ani mulți, în sănătate și cu pace să trăiască; a doua îi rânduiește să ia fata împăratului Răsăritului, că fata aceasta s-a născut odată cu el; iar a treia sune că-l va feri de
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care poruncea să fie omorât. Baba, care-l salvase la naștere, îi iese din nou în cale și schimbă scrisoarea împăratului; astfel, împărăteasa îi dă de soție pe fiica sa. Soarta se află în centrul scenariului evenimențial din Basmul cu ursitorile [G. Dem. Teoderescu]. Ciobanul care este sortit să ia de soție p copila nou născută, o fură și o înfige într-un par. Fata scapă fiind rănită doar la un șold. Când devine mare, e pețită de ciobanul care a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]