607 matches
-
în care boierul ordona să fie ucis. Supărați pe faptul că "boierii și-mpotriva ursitoarelor vor să se pună", schimbă textul scrisorii. Când boierul se întoarce acasă, își vede fata căsătorită cu Aflatul. El încearcă din nou să anuleze menirea ursitoarelor, însă cade în propria-i capcană, zicând: "împotriva ursitoarelor să nu se pună om pământean, fie chiar și boier; iată eu m-am pus, dar mi-am pus și capul." În basmul Bujor-Aflat [Șerb], boierul cere găzduire, omul îi spune
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
faptul că "boierii și-mpotriva ursitoarelor vor să se pună", schimbă textul scrisorii. Când boierul se întoarce acasă, își vede fata căsătorită cu Aflatul. El încearcă din nou să anuleze menirea ursitoarelor, însă cade în propria-i capcană, zicând: "împotriva ursitoarelor să nu se pună om pământean, fie chiar și boier; iată eu m-am pus, dar mi-am pus și capul." În basmul Bujor-Aflat [Șerb], boierul cere găzduire, omul îi spune că nevasta lui a născut și că acum așteaptă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
să nu se pună om pământean, fie chiar și boier; iată eu m-am pus, dar mi-am pus și capul." În basmul Bujor-Aflat [Șerb], boierul cere găzduire, omul îi spune că nevasta lui a născut și că acum așteaptă ursitorile "să deschidă copilului calea și norocul în lume, și nu e loc în casă, că-i casa mică, păcatele mele, că-s om sărac; dar din altă parte bucuros v-aș lăsa, că-s român creștin, bucuros de oaspeți, cum
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
loc în casă, că-i casa mică, păcatele mele, că-s om sărac; dar din altă parte bucuros v-aș lăsa, că-s român creștin, bucuros de oaspeți, cum poruncește și legea noastră românească." Se conturează o atmosferă propice venirii ursitoarelor: cântecul cocoșilor este urmat de "o vîjâietură ușoară ca un vântișor lin", ca niște "fâlfâituri de aripi moi de păsări" și zgomot, glasuri subțiri, "ca de clopoței de argint". Ursitoarele "vin de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul în lume
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
și legea noastră românească." Se conturează o atmosferă propice venirii ursitoarelor: cântecul cocoșilor este urmat de "o vîjâietură ușoară ca un vântișor lin", ca niște "fâlfâituri de aripi moi de păsări" și zgomot, glasuri subțiri, "ca de clopoței de argint". Ursitoarele "vin de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul în lume". Boierul aude cum cea dintâi ursitoare îi menește copilului să fie "voinic, frumos, tăcut, înțelept și cuminte", a doua, să fie "isteț, ager și norocul i se arată", iar a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a prăpădit pe urieși; el a fost împăratul urieșilor, căci toți oamenii erau atunci urieși." Povestea aceasta amintește de faptele lui Constantin cel Mare, incluzând elemente de folclor bizantin. Acționează în această narațiune, alături de divinitate, și îngerul care preia funcțiile ursitoarelor, intervenind în programul vieții lui Constantin, protagonistul narațiunii de mai sus. Următorul caz de ursire aduce în prim plan acțiunea stihiilor naturii. "Un unkiaș a făcut un copil la 80 ani. Cele trei ursitoare îl ursesc astfel: "să hie bogat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
divinitate, și îngerul care preia funcțiile ursitoarelor, intervenind în programul vieții lui Constantin, protagonistul narațiunii de mai sus. Următorul caz de ursire aduce în prim plan acțiunea stihiilor naturii. "Un unkiaș a făcut un copil la 80 ani. Cele trei ursitoare îl ursesc astfel: "să hie bogat și norocos"; "să fie hoț și criminal"; "lăsați să fie ca mine, că io sun cam șchioapă și nu pot să rânduiez mereu: când o fi dă noo ani, să vie un vânt turbat
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
sun cam șchioapă și nu pot să rânduiez mereu: când o fi dă noo ani, să vie un vânt turbat să-l ia să-l verse-n munții turbați!" [Bârlea, I]. Alte narațiuni prezintă consecințele nerespectării unor interdicții dictate de ursitoare la naștere. Astfel, ursitoarele previn părinții să nu lase fata afară din casă până la 18 ani. "Și n a si de aii de îmblat la școlă, să mărgă mvățătoriu acas s-o-mvețe câte-on ceaz două-n zi." Când fata împlinește 17
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu pot să rânduiez mereu: când o fi dă noo ani, să vie un vânt turbat să-l ia să-l verse-n munții turbați!" [Bârlea, I]. Alte narațiuni prezintă consecințele nerespectării unor interdicții dictate de ursitoare la naștere. Astfel, ursitoarele previn părinții să nu lase fata afară din casă până la 18 ani. "Și n a si de aii de îmblat la școlă, să mărgă mvățătoriu acas s-o-mvețe câte-on ceaz două-n zi." Când fata împlinește 17 ani, se duce la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
el se trezește, o mângâie și o ia cu el. În momentul când prințesa își deplângea soarta rea, prințul și credinciosul său o aud, iar șiretlicul plănuit de Spin Lung împreună cu mama sa iese la iveală. În toate aceste narațiuni, ursitoarele (dar și îngerii) capătă identitatea unor voci ale destinului, pentru că ele prezic ceea ce destinul a fixat pentru un anume individ. b. Ursitorul - creator de destin Basmul Ursătoru prezintă o situație deosebită. Ursitorile, a treia noapte, se duc la Ursător pentru
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
a treia noapte, se duc la Ursător pentru a afla cum să ursească nou-născutul. Răspunsul dat ("Viața lui va fi cum sânt eu în seara asta" [Oprișan, IV]) atestă faptul că Ursătorul este acela care coordonează acțiunea de ursire. Rolul ursitoarelor rămâne acela de a reprezenta adevărate voci ale destinului. "Față de el, Dumnezeul creștin - care îl îndrumă pe personajul din basm plecat să afle de ce nu are noroc - se află în ipostaza unui simplu figurant, care nu poate hotărî nimic. În
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
care îl îndrumă pe personajul din basm plecat să afle de ce nu are noroc - se află în ipostaza unui simplu figurant, care nu poate hotărî nimic. În schimb, Ursătoriu - perpetuare evidentă a unei divinități centrale arhaice - e anunțat continuu de Ursitoare despre noii născuți spre a dispune asupra destinului lor. Doar el îi poate schimba soarta omului nemulțumit." Intr-un alt basm [Puterea destinului] [Oprișan, IV], Dumnezeu creștin preia funcțiile Ursătoriului, iar îngerii pe cele ale ursitoarelor, marcând asimilarea zonală a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
e anunțat continuu de Ursitoare despre noii născuți spre a dispune asupra destinului lor. Doar el îi poate schimba soarta omului nemulțumit." Intr-un alt basm [Puterea destinului] [Oprișan, IV], Dumnezeu creștin preia funcțiile Ursătoriului, iar îngerii pe cele ale ursitoarelor, marcând asimilarea zonală a divinităților străvechi de către noua religie. Tudor Pamfile scrie în Mitologie românească: "O singură dată, pe lângă ursitoarele femei, întâlnim și ursitorii bărbați, și anume în povestea Sfântului Petru. După cât se pare, ei ajută să se îndeplinească scrisul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
românească: "O singură dată, pe lângă ursitoarele femei, întâlnim și ursitorii bărbați, și anume în povestea Sfântului Petru. După cât se pare, ei ajută să se îndeplinească scrisul fiecărui om." Povestirea culminează cu secvența în care dascălul își aduce aminte de scrisa ursitoarelor și se hotărăște să dea drumul sicriului pe apa Iordanului. Sicriul ajunge la "castelul cel mare și luminat al celor trei ursitori, trei mocani, care "s-au bucurat mult c-au găsit un suflet adus de peste ape". Când Petre a
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pe Zâna făr de tată, "să ți-o faci dragă și să ți-o iei de nevastă"; altul i-a zis să ceară de la tatăl 1ui "Cartea vieții"; ultimul l-a avertizat să nu-l omoare pe dascăl. Întâlniri cu ursitoarele se întâmplă adesea în narațiunile populare. Un împărat merge în "grădina publică", unde ține "o conferință", oferind fata de soție celui care i-o va aduce înapoi de unde fusese furată [Oprișan, I]. Simon pleacă în căutarea fetei; după 9 am
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
furată [Oprișan, I]. Simon pleacă în căutarea fetei; după 9 am ajunge într-o pădure frumoasă, în care vede trei fete în jurul focului. Acestea îi știau numele. După ce le spune pe cine caută ("Margareta cu ochii de marmură", fata împăratului), Ursitoarele-l îndrumă spre un bordei, unde se află Ursoiul. Acesta îl asigură că Margareta îl va recunoaște, deoarece l-a visat, și-l sfătuiește cum să procedeze pentru a scăpa de zmeu. La un moment dat, lui Simon i se
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
această situație, generalizând-o și făcând din ea tipul relațiilor dintre părinți și copii: fixația amoroasă pentru părintele de sex opus, agresivitatea ostilă față de părintele de același sex, care trebuie distrus pentru atingerea propriei maturități. Există narațiuni populare în care ursitoarele sortesc noului născut să se-nsoare cu mama lui. Moașa dezvăluie mamei taina și aceasta, pentru a dejuca destinul, îl trimite pe copil în țări cât mai îndepărtate de casă. Mama lui are mulți pețitori, dar îl acceptă numai pe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
din trupul meu! Tot s-a împlinit, dară, ceea ce-a fost scris în stele și păcatul de care te-am ferit noi, tu n-ai scăpat." Tot Elena Niculiță-Voronca în povestea Alexandru consemnează că "în vremea de demult, umbla ursitoarele pe la fereastră, când se trudea femeia de copil. O femeie năștea, și ursitoarele au venit la fereastră și au spus că copilul acesta are să trăiască cu mă-sa." Reacția mamei: îl botează, apoi îl pune într-un sălășel, înfundat, să
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
în stele și păcatul de care te-am ferit noi, tu n-ai scăpat." Tot Elena Niculiță-Voronca în povestea Alexandru consemnează că "în vremea de demult, umbla ursitoarele pe la fereastră, când se trudea femeia de copil. O femeie năștea, și ursitoarele au venit la fereastră și au spus că copilul acesta are să trăiască cu mă-sa." Reacția mamei: îl botează, apoi îl pune într-un sălășel, înfundat, să nu intre nici un fir de apă, înfigându-i un ac sub piele, la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cu mama lui, rămasă văduvă. Într-o zi îl cută femeia în cap și găsește acul înfipt demult sub piele, la ureche. Atunci și-a dat seama că e feciorul ei, care și-a omorât tatăl, întocmai cum "au prorocit ursitoarele". Sim. Fl. Marian amintește faptul că, înainte vreme, mulți oameni puteau vedea și auzi cum ursesc, "cu deosebire însă moașele, care privegheau pe copiii nou născuți, precum și pe mamele acestora"; acum nimeni nu știe și nici nu vede când sosesc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Sim. Fl. Marian amintește faptul că, înainte vreme, mulți oameni puteau vedea și auzi cum ursesc, "cu deosebire însă moașele, care privegheau pe copiii nou născuți, precum și pe mamele acestora"; acum nimeni nu știe și nici nu vede când sosesc ursitoarele și "nici nu e bine ca omul să-și știe înainte ursita sa, căci după cum spune un cântec din Bucovina: "De-ar ști omul ce-ar păți / De-nainte s-ar feri" sau "De-ar ști omul ce-ar păți
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
cântec din Bucovina: "De-ar ști omul ce-ar păți / De-nainte s-ar feri" sau "De-ar ști omul ce-ar păți / Nici din casă n-ar ieși"." Povestea potrivit căreia "nimănui nu-i este îngăduit să asculte ursirea ursitoarelor", este însoțită de enunțarea unor interdicții: "cel ce se uită pe ferești în cele dintâi trei nopți ale nașterii unui copil, va fi osândit" și "cel ce ascultă vitele care vorbesc în noaptea de Sf. Vasile, când ele prorocesc viitorul
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
despre Sf. Petru copil, care nu voia să se nască. Vrăjitoarea adusă la căpătâiul lăuzii de tatăl Sfântului Petru, care era dascăl, îi spune: "cine ascultă ursirea, moare de moarte năprasnică". Tatăl nu se poate abține să nu asculte vorbele ursitoarei: copilul nu se va naște până ce nu i-ar făgădui de nevastă pe "Zâna făr-de-tată", apoi pruncul "va deveni sfânt"; "Cartea vieții lui stă pe o masă, în chilia de piatră de la Izvorul Iordanului; Cine ne-a ascultat pe furiș
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
ca fiind supus unui traseu implacabil, manifestat prin împrejurări care impun alegeri tragice. d. Conjugarea destinului Tipul conjugarea destinului reunește narațiunile despre încercările întreprinse de om pentru modificarea destinului: mai întâi, identificăm tentative de îmbunare a destinului prin practica "masa ursitoarelor", după care înregistrăm zbateri nereușite pentru schimbarea acestuia, apoi ajungem la un destin rectificat (întrucât destinul capătă un sens pozitiv, favorabil). Dincolo de ursitoarele din basme fantastice, basme nuvelistice și legende, există și povestirile cu ursitoare în care sunt redate practici
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
întreprinse de om pentru modificarea destinului: mai întâi, identificăm tentative de îmbunare a destinului prin practica "masa ursitoarelor", după care înregistrăm zbateri nereușite pentru schimbarea acestuia, apoi ajungem la un destin rectificat (întrucât destinul capătă un sens pozitiv, favorabil). Dincolo de ursitoarele din basme fantastice, basme nuvelistice și legende, există și povestirile cu ursitoare în care sunt redate practici magice de îmbunare a ursitoarelor. La întrebarea [ Când năștea o femeie, ce obiceiuri erau înainte?], informatoarea răspunde astfel: "[...] uite ierea obicei te țâneai
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]