861 matches
-
în vreme ce bom presul se leagănă șovăitor în întuneric, ca antena unei dihănii blânde care își caută cuminte drumul, ținând locul omului de veghe picat în vrăjile sirenelor. Să vă spună corăbierii cum deapănă catargele fire aurii din stele și le urzesc pe velele învechite, prefăcându-le în țesături feerice... Să vă spună despre piuitul scripeților, ca țipătul întrebător al unor pescăruși de noapte, care însoțesc corabia bătând molcom din aripi albăstrite. Să vă spună... Și peste toate acestea, care n-au
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
act istoric de la Alba-Iulia, vă felicită călduros pentru inițiativa luată de ziarul Universul de-a întreprinde campania antirevizionistă - și vă asigură că mamele și soțiile românce sunt alături de dv. pentru a protesta contra acțiunii acelora care în contra oricăror drepturi istorice urzesc planuri de-a încălca drepturile noastre sfinte, dobândite prin atâtea jertfe de sânge asupra acestui pământ românesc, în care ne-a așezat marele nostru strămoș Împăratul Traian. Președinta Asoc. (ss), ELENA MEISSNER D-nei MARIA BAIULESCU În ziua de 1 Decembrie
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
din lumina lui de om îmbunătățit. Îmi voi nota cuminte toate țuțismele lui de operetă, voi considera că fibra poporului român e nuntită cu Duhul Sfânt, voi fi vigilent la conspirațiile pe care cei străini de neam și patrie le urzesc împotriva țărișoarei și, din simpatie subită, voi căuta în garderobă o cămașă verde. Dar voi fi democratic șimi voi depune admirația la picioarele tuturor primadonelor acestui popor. Așa că mă voi îndrăgosti pentru scurt timp, cât țin sărbătorile, de Mihai Gâdea
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
atentate contra capetelor încoronate, șefi de state, înalți magistrați însărcinați cu respectarea legii, erau comandate de centrele unor organizații secrete, pitite în umbră pe teritoriul Statelor Unite. Dar în 1894, opinia publică din Franța nu deslușea ce se petrecea și se urzea în spatele unor Ravachol, Henri, Vaillant și Cie; și prea mulți intelectuali diletanți primeau actele lor de violență cu ditirambe literare, de la Félix Fénéon la Laurent Taihalde, cel ce lăuda "frumusețea gestului"... În plus față de aceste "gesturi", se asista la noi
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
vecinătate cu Serbia (voi avea ocazia, mai departe, în această depănare de amintiri, să prezint cîteva informații din 1914, care arată cum, în ajunul asasinatului, arhiducele se zbătea în urzelile care urmau să-l coste viața și care nu erau urzite doar de Mîna Neagră sîrbească...). A fost foarte nemulțumit cînd, în urma instrucțiunilor date de Cancelar, s-au luat unele măsuri împotriva statului sîrb, vecin. Această țară, fără ieșire la mare, ale cărei resurse importante erau asigurate de exportul de cereale
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
reprezentant foarte autentic al leului britanic, căruia nu-i place să fie călcat pe coadă. Din clipa sosirii mele la Sofia, în noiembrie 1911, mi-am găsit colegii neliniștiți și stînd la pîndă pentru a încerca să descîlcească ce se urzea la Sofia împotriva Turciei. Timpul petrecut la Salonic și calitatea mea de reprezentant al unui stat angajat în Tripla Alianță îmi atrăgeau, din partea miniștrilor Austriei și Italiei, statutul celui care poate "decanta" informațiile culese în Macedonia sau referitoare la intrigile
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
par să nu fi ținut cont, deși erau revelatoare în privința anumitor acțiuni ale Berlinului. În acea lună martie 1914 un sincronism ce trădează o acțiune concertată organele de presă germane publicau informații identice asupra pregătirii unui complot, cu ramificații întinse, urzit în Bosnia-Herțegovina pentru suprimarea arhiducelui Franz Ferdinand care, în urma acestei descoperiri făcute de poliție, hotărîse să nu mai conducă marile manevre. La mai puțin de 48 de ore după aceea, Korrespondenz Buro publica, la rîndul său, pe un ton polemic
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
găsea chiar în axa Viei del Tritone, iar din șirul de imobile care o mărgineau, cîteva rafale bine țintite puteau mătura balconul palatului Chigi. (La puțin timp după sosirea mea, poliția secretă avea să descopere în ultimul moment un complot urzit de binecunoscutul general Cappello, învingătorul de la Bainsizza. Într-o cameră de la hotelul Dragon, s-a descoperit o pușcă cu lunetă folosită la vînătoarea de capre negre, gata să funcționeze la apariția lui Mussolini în balconul palatului Chigi... ). Mussolini arăta încă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
Ante Pavelici, care a dus în 1934 la asasinarea regelui Alexandru al Iugoslaviei ("nepotul meu preferat", îmi spunea regele Italiei 218...) și a cărei responsabilitate revine în primul rînd regimului fascist...219. Dar în culisele diplomatice se percepea un plan urzit între Budapesta și Roma, ducînd chiar pînă la un acord secret. Lăsînd în vigoare acea alianță militară cu România, în fapt moartă, dat fiind că nu funcționase, Mussolini se străduia să-și asigure poziții bune pentru un eventual conflict între
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
precauție, după plecarea sa, am atras atenția ministrului nostru de la Berlin, însărcinîndu-l să precizeze clar la Wilhelmstrasse că, în nici un caz, delegația germană nu putea sosi în România înainte de sfîrșitul sesiunii Micii Antante. Răspunsul Legației noastre dădea în vilag combinația urzită la Berlin: Wilhelmstrasse răspunse că era prea tîrziu și că pe baza informațiilor primite de la domnul Kirholtes, delegații, deja răspîndiți în provincie și fără posibilitatea de a fi contactați, erau în drum spre România înainte de 8 mai. După o oră
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
doar că agravată: Mussolini, devenit patronul titrat al revendicărilor ungare, nu mai considera Mica Antantă ca o formațiune jenantă pentru dezvoltarea politicii sale în Europa, ci o denunța ca pe o organizație răufăcătoare, dăunătoare păcii și vinovată de planuri întunecate, urzite în umbră și secret. România, fiindcă făcea parte din ea, nu mai era un pion folositor pe eșichierul Ducelui, iar calitatea ei de aliat printr-un tratat special nu mai era luată în seamă decît pentru a ne taxa de
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
umbra nefastă a „maestrului”, falsa afecțiune a familiei, la care se adaugă dezastrul financiar, toate sunt potențate de furia negatoare a celui deziluzionat, cuprins de un elan al distrugerii și autodistrugerii. Forța personajului, care refuză minciuna salvatoare și tot ceea ce urzea o existență fericit-mediocră, stă în a afirma adevărul, anticipând, măcar tipologic, naturile intransigente moral din teatrul lui Camil Petrescu. Metamorfoza interioară a personajelor este însă prea rapidă, aproape subită, inconsistentă dramaturgic, de unde un aer construit, demonstrativ al piesei și un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289688_a_291017]
-
limbii române constituirea pe fond tracic în urma cuceririlor romane și continuitatea europeană și euro-afro-asiatică a materialului lingvistic. Urdă face parte din seria cuvintelor care vizează sensul de coagulare, de strângere la un loc a mai multor elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ „roi sălbatic în scorbură” și uleĭ „stup”, sl. gruda „morman, maldăr” și glâba „bloc, stană de piatră”; rom. glugă și burtă, bârdan. Brânză
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
europeană și euro-afro-asiatică a materialului lingvistic. Urdă face parte din seria cuvintelor care vizează sensul de coagulare, de strângere la un loc a mai multor elemente: hurtă, hoardă, a urzi, a îngurzi, urdiniș, apoi holdă, glod. Cf. lat. ordio „a urzi” și coagulo „a coagula”; rs. bortĭ „roi sălbatic în scorbură” și uleĭ „stup”, sl. gruda „morman, maldăr” și glâba „bloc, stană de piatră”; rom. glugă și burtă, bârdan. Brânză este înrudit etimologic cu cuvântul precedent, având în plus sublinierea, prin
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
țurcă, 136 Ucea, 57 Ucuriș, 57 ugri, 66 Ugrovlahia, 64 Uiasca, 57 Uiești, 57 uiguri, 69 uliță, 100 un, 66 ungar, 64 Ungaria, 60 ungur, 57 ungurean, 64 uni, 66 Unia, 67 a urca, 69 urdă, 133 urdiniș, 134 a urzi, 134 uzi, 68 valah, 52 valet, 186 vasal, 74 Vasca, 57 Vaslui, 57 Vașcău, 57 vatră, 43 Văcăști, 57 Văculești, 57 a vărsa, 103 Văsoaia, 57 Văsui, 57 vânat, 97 vârcă, 69 a vârî, 136 vârf, 69 vâslă, 74 Veaca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
a văru-său” (Cudalbi - Galați). Darurile nupțiale sunt create în sălașul mitic al leagănului și constituie proba că fecioara este pregătită să devină mireasă. La nivel pragmatic, ea are zestrea pregătită și va îngriji straiele familiei; la nivel mitic, fata a urzit energiile fecunde ale lumii într-o formă socială, puternic încărcată magic. Cusătura, precum omul și lumea, se naște în suferință: „De (numele) cei frumoasă,/ Șede la gherghef și coase,/ Peșchiraș frăține-său;/ Guleraș tătâne-său;/ Nu știu, coase ori descoase
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
uciși și se va râde / suntem destul de bătrâni și de vicleni / să nu ne pese / totul e adevăr, chiar și minciuna / totul e minciună, chiar și adevărul - / întunericul se face singur.” Privirea amar-retrospectivă, ajunsă la capătul lumii, devine viziune întoarsă, urzind peisaje postapocaliptice, prin care poetul rătăcește ca un strigoi: „Noapte cu bube. Stătută ca o baltă. / Mă-ntorc de pe lumea cealaltă. Dracul mână caii. Surugiul doarme. Luna atârnă de pe cer ca o tenie. / Orb și fără părinți, ca o mută
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286096_a_287425]
-
Mi se clarifică situația. Mi se dă o catedră la Școala din Munteni și la Școala Pedagogică, mult prea departe de locuința ce avem acum în sudul orașului. Găsisem o cameră mai sănătoasă și o mică bucătărie. Simțeam că se urzește ceva pe seama mea și iau măsuri să fiu încadrat la Constructorul, unde se aflau și alți colegi indezirabili pentru regim. Un binevoitor de la cadre îmi face propunerea de a fi trimis lângă părinții bătrâni și bolnavi care aveau mare nevoie
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
Când grofii cei mari și neguțătorii au zidit o fabrică de sticlă, ne au istovit cu un adaos de munci grele. Și cu cât roboteam mai trudnic, cu atât eram mai muritori de foame. Am cercat să nempotrivim și-am urzit o răzmeriță. Atunci, no au înhățat un jude bătrân, l-au legat cu picioarele de grindă, au tras izmenele de pe el și l-au bătut cu biciul. Și pe-o bătrână de aproape șaptezeci de ani , au dezgolit-o, au
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
Sas voievod, prin bună înțelegere. Trimișii regali au venit la curtea din Hârlău, probabil, și-i vor fi cerut învingătorului polonilor, voievodului Petru și lui Bogdan, să devină vasali Coroanei ungare. Aceștia, în conflict cu polonii și neștiind ce poate urzi Cazimir, au încredințat pe emisarul regal, Dragoș, fiul lui Giula, și i-au făcut promisiuni în acest sens. Un jurământ nu a fost depus și nici nu-și avea rostul, cât timp Moldova reunită cu Valahia Minoră sub un singur
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
După ce ne-am sfătuit cu hanul (Mengli-Ghirai) ce ne este prieten - scrie massarul Caffei, Oberto Souarzafico, în 10 februarie 1475, - am trimis sol la Hoarda Mare după Zeitah, fiul fostului han Mamak, sperând să-l înlăturăm astfel pe Eminek”. Planul urzit de genovezi s-a realizat. Un pact de colaborare a fost încheiat între Zeitah, consulii Caffei și Mengli-Ghirai, îndreptat în contra lui Eminek, care a și fost răsturnat, fără să fie reținut și închis. Acesta și-a găsit salvarea la turci
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
alegorice, aranjamente cabalistice și mitologice. Totul se termină, ca într-un happening, cu o orgie pe cinste. Opera Princepelui e și mai bizară: ctitorește o biserică în care toate personajele picturii murale canonice au chipul amantului său Ottaviano. Asta după ce urzise planurile unei cetăți mărețe construite după criterii astrologice, lucru absolut imposibil în Valahia. Personajele lui Marin Preda ratează în general opera lor. Petrini scrie un eseu filosofic de sertar care e găsit de securitate. Din fericire scapă, cu ajutorul unor referenți
[Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]
-
Monte. A fost o zi memorabilă: era primul preot format în casă, și cu siguranță nu era o casă lipsită de importanță. Faptul împlinit a stârnit câteva murmurări din partea Curiei veroneze, care a considerat acea sfințire de «contrabandă» o strategiei urzită de îndârjitul don Calabria. Cardinalul Bacilieri a ignorat faptul oficial, spunând expres că el «nu o să-l încardineze niciodată pe acel preot în Dieceza de Verona». La san Zeno in Monte a rămas pentru toată viața, totdeauna supus simplelor dorințe
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
Traversăm ani grei cu crize, Leul iar a decăzut, Cresc într-una taxe-accize! Dar cu asta ce-am făcut? Totul este ca-nainte, De belele n-am trecut, Se trag sforile, se minte! Și cu asta ce-am făcut? Se urzesc pe-ascuns vendete, Cum nici când nu s-a văzut, Țara-i plină de vedete! Și cu asta ce-am făcut? Pleacă-ai noștri, vin ai noștri! E sloganul cunoscut; Iarăși am votat ca proștii! Și cu asta ce-am
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
pentru toți ai casei era lucrată de dânsa, pornind de la semănatul inului și a cânepei, la tors, împletit, sau cusut la mașină. În lungile nopți de iarnă țesea pânză. Cumpăra bumbac fire, pachete, pe care-l opărea, îl depăna, îl urzea, îl țesea, îl ghilea, îl croia și făcea cămăși, izmene, ciorapi. Țesea sute de „coți” de pânză. Mai lucra și covoare și scoarțe cu modele românești stilizate. Creștea viermi de mătase pe care-i hrănea cu frunze verzi de dud
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]