4,529 matches
-
moștenite de la înaintașii ce le practicau cu autenticitate, spre a le transmite noii generații, pentru perpetuare și neuitare în moștenirea etnologică. Ritualurile se derulează într-o ordine cronologică a evenimentelor care încep din ajunul sărbătorii de Sfântul Andrei, prin paza usturoiului așezat la ușile și ferestrele caselor și grajdurilor, pe care le apără de influența malefică a moroilor și strigoilor ce bântuie în această noapte (potrivit mitologiei populare). Sărbătoarea Sfântului Andrei fiind în perioada postului, motiv de reflectare și priveghere, se
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
Băieții gospodarilor, La geam pun grâu de germinat. Să vadă-n anul viitor, Cât va fi rodul de bogat. Creangă de măr pusă-n apă, La Anul Nou de-nflorește, Rod în fructe se așteaptă; Ritualul prevestește. Mai vârstnicii pun usturoi La poartă, ușă sau ferestre, Să îi păzească de strigoi, De vrăji și făpturi perverse. Vârcolaci, strigoi, fantome, La răspântii se adună. Dar nu stau prea multă vreme, Că în zori fug de lumină. Vrăjitoarele descântă Să ia mana de la
MITURI, LEGENDE ȘI RITUALURI DE SFÂNTUL ANDREI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368706_a_370035]
-
a lăsat păcălit de iscusința mea. Nu era prea mult, însă suficient pentru un borș de capete și cozi de caras, cu mult leuștean verde, care îi dă o aromă plăcută, o saramură și un caras prăjit, cu mujdei de usturoi și mămăliguță - preferata mea. Așa am îmbinat utilul cu plăcutul. Am ratat o zi de pescuit pe mare, producătoare de un mic profit din vânzare, cu una de plăcere și o masă pescărească delicioasă. [i]Pătrățică = mămăligă aromatizată cu vanilie
POVESTE PESCAREASCA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349520_a_350849]
-
cât mai mulți ani. Fără doar și poate, eu nu mănânc din cămările altora, ci doar dintr-a mea. Pentru cei care preferă cu încăpățânare piețele clasice pline cu produse nostalgice, vă recomand ceapa de Pericei, împletită în cunună. Nici usturoiul, cățel mic, prins tot în cunună, nu este cu nimic mai prejos. Dar cu siguranță când te gândești la Allium Cepa, gândul îți zboară spre periceenii cultivatori seculari de ceapă. Măcar ceapa de Pericei să își găsească liniștea pe rafturile
MIGDALE DULCI-AMARE: „SECETA A UCIS ORICE BOARE DE VÂNT” (PAMFLET) de FLORICA BUD în ediţia nr. 2139 din 08 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349684_a_351013]
-
09 decembrie 2014 Toate Articolele Autorului BAGATELLE poezii În Piața Florescu Atunci m-ai strâns în brațe în labirintul cu biciclete la școala generală-n fantome cu frunze uscate la Ziua Recoltei M-ai sărutat lângă tractorul din câmpul cu usturoi eram ascunși în ceață între căminul cultural și școala primară Focuri de artificii pe cer, explozii, eroziuni astrale din strigătul profei la fereastra clasei noastre de la primul etaj Nu m-ai sărutat în Piața Florescu din Bacăul bacovian - furtuna se
POEZII de MARIANA ZAVATI GARDNER în ediţia nr. 1439 din 09 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/350291_a_351620]
-
intrat în casa ei - o căsuță mică și sărăcăcioasă, dar curată. În sufragerie pereții erau plini cu icoane ortodoxe, iar masa era aranjată, cu tacâmurile puse, cu pâine, vin, cozonac și plăcinte, iar din cuptor ieșea mirosul unei fripturi cu usturoi proaspăt făcută, de parcă tocmai aștepta pe cineva la masa de prânz. - Pe voi vă așteptam, dragii mei. Haideți intrați și luați loc - ne-a îndemnat ea. Cum vă cheamă băieți? - Ne-a întrebat apoi. După ce s-a prezentat primul dintre
MĂICUŢA ANA de BRUNO ŞTEFAN în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350384_a_351713]
-
se mătură, nu se dă gunoiul sau cenușa afară din casă, nu se coase, nu se toarce, nu se împletește lînă, nu trebuie să ne pieptănăm, nu se lucrează în casă sau în curte. Făcîndu-se semnul crucii, se unge cu usturoi poarta, ferestrele, ușile și clanțele, hornurile, scările, boii și vacile la coarne, cleștele, mobila și toporul. La țară se astupă hornul sobei, fereastra și pragul ușilor, pentru a îndepărta strigoii. Se consumă usturoi, se unge cu el pe frunte, pe
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
curte. Făcîndu-se semnul crucii, se unge cu usturoi poarta, ferestrele, ușile și clanțele, hornurile, scările, boii și vacile la coarne, cleștele, mobila și toporul. La țară se astupă hornul sobei, fereastra și pragul ușilor, pentru a îndepărta strigoii. Se consumă usturoi, se unge cu el pe frunte, pe piept, pe spate, pe la încheieturile trupului. Pentru ca spiritele rele să nu se cuibărească în casă, toate oalele și cănile trebuie întoarse cu gura în jos. Sînt cunoscute de asemenea, din diferite zone ale
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
iubitului reflectată în oglinda din spate. Tot în ajunul Sfîntului Andrei, cei ai casei pun grîu la încolțit. Dacă pînă în seara Anului Nou grîul va crește înalt și frumos, anul viitor va fi îmbelșugat. Se pregătesc bucate cu mult usturoi, se pune un ram de măr în apă, iar dacă înflorește pană la Sfîntul Vasile, este semn că anul următor va fi un an rodnic. În plus, peste 150 000 de români poartă numele sfînt și sărbătoresc onomastica. Pe lîngă
LEGENDE, SUPERSTITII de MARIA DIANA POPESCU în ediţia nr. 92 din 02 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350463_a_351792]
-
era o fetișcană fâșneață ce putea să-i fie nepoată au coborât din clasa întâia și un hamal le-a adus bagajele în restaurantul gării, căci gara avea o sală de așteptare murdară și plină de mârlani ce duhneau a usturoi și sudoare, ca era august și o zi caldă fiind și pe la amiază. Nea Gheorghe a înlemnit și a strigat cât îl ținea bojogii: „Să trăiți coane Iorgule!”, țața Dumitra era să leșine de emoție, și eu am rămas cu
SLUGĂ LA NEA GHEORGHE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349054_a_350383]
-
vaccinului. Unele mortale pe timp scurt și deosebit de grave pe timp mediu și lung. Dar cum poporul este vestit pentru vigilența și înțelepciunea sa, își băga picioarele în tratament susținând sus și tare experiența sa milenară. Adică aia bazată pe usturoi, rachiu, lebăr, tobă, cârnați, și nădușeală la așternut cu nevasta, cu mândra, ibovnica, vecina, cuscra, fina, nașa, soacra, în fine, cu cine se nimerea, deoarece, noaptea, nu are importanță, că tot nu se vede nimic. Să nu uităm însă că
ERADICAREA GRIPEI PORCINE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1288 din 11 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349144_a_350473]
-
Îmi plăcea s-o ajut pe mama la caltaboș, la tobă, la tocat carne pentru trandafiri care se agățau deasupra sobei la uscat, la topitul unturii, la preparat șunca pe care o agrementa totdeauna cu boia iute și mujdei de usturoi, la scosul peciei, carnea slabă din care, mă furișam în pod să tai câte o bucată că-mi plăcea așa crudă. Apoi bucățile de carne slabă prăjite, erau puse la borcan, un borcan mare de pământ, peste care se turna
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
toporișca și fă-i de petrecanie la rața asta! Nu vezi că avem musafiri? - Gata, femeie. Și cum vrei să o gătești? - Supă din măruntaie, aripi, gât și restul la ceaun, ostropel. Sau vrei doar prăjită și cu mujdei de usturoi? Cum o vrei, mamă? - Lasă ostropel, așa este mai spornică, că are și ceva sos în care să înmoi un dumicat de pâine. La ceaun fac mai des la mine la gazdă, că nu prea am timp să gătesc feluri
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349299_a_350628]
-
farfurioară. Sosi, rapid, platoul cu pescărie fină și fructe de mare. Smintit de foame ministrul băgă în gură la întâmplare: icre de somon cu rondeluri de calmar, batog de morun cu file de anchoa, iar midiile marinate în sos de usturoi i se păreau mai bune amestecate cu pasta de somon afumat și cu ficatul de cod. Plescăia de plăcere și, din când în când, mai ardea câte o dușcă de techilla. Pe figura sommelier-ului se lăbărța un rânjet de satisfacție
DEJUNUL.PROTOCOL ZERO de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1264 din 17 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349768_a_351097]
-
În credința populară a românilor, noaptea de pe 29 spre 30 noiembrie, este o noapte a celor morți, cunoscută sub denumirea de Noaptea Sfântului Andrei, când cei vii încearcă să se apere de strigoi prin ungerea ușilor și a ferestrelor cu usturoi. Cu toate că există mai multe versiuni privind rădăcinile și tradițiile culturale ale nopții strigoilor, cea mai credibilă este aceea că provine dintr-o veche festivitate tracică pe nume Dionisiacele Câmpenești sau saturnaliile romanilor. Cu timpul, prin amestecul culturilor, credințelor, obiceiurilor și
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344523_a_345852]
-
morți și cei care sunt în viață. proverbul popular “despre morți, numai de bine” se respectă cu sfințenie, cel puțin la cimitir. Interesant este faptul că indiferent de religie, credincioșii își iau măsuri de protecție împotriva strigoilor prin ungerea cu usturoi a tocurilor casei. Ajunul Sfântului Andrei este considerat momentul ridicării barierei dintre lumea văzută și cea nevăzută, oferind posibilitatea obținerii de previziuni pentru anul care vine. În satele din unele zone ale țării, în ziua Sfântului Andrei oamenii nu mătură
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344523_a_345852]
-
oamenilor unde încearcă să sugă sângele celor ce au nenorocul să le cadă în mâini". Acesta este motivul pentru care oamenii, în noaptea Sfântului Andrei, încercau să se apere de strigoi prin ungerea ușilor, ferestrelor casei și ale grajdului cu usturoi. Femeile întorceau în această noapte oalele și cănile cu gura în jos, pe motiv ca strigoii să nu sălășluiască în ele. Cenușa era scoasă din sobă, ca aceste spirite să nu-și găsească adăpost la căldură. Exista obiceiul de a
NOAPTEA SFÂNTULUI ANDREI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1064 din 29 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344523_a_345852]
-
au arătat și priceperea culinară și pentru acest festival au pregătit: coce cu ceapă, coce cu prune, coce cu brânză, sarmale cu păsat, colacul de staroste, cina porcului, o mâncare tradițională făcută din carne de porc mai grasă, tăiată cubulețe, usturoi, șir din mămăligă (un amestec de apă cu făină de porumb înainte de a fi mestecat). De obicei, se consumă cu mămăliguță, varză murată tăiată mărunt peste care se pune ulei de sămânță de dovleac. Și cum orice mâncare merge bine
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
Și cu veselie mare.” Căsuța din Solovăstru este alcătuită din: tindă, casa dinainte și casa dinapoi. În tindă (hol, prispă) se țineau produse pentru a fi ferite de ploaie și se agățau la uscat: cucuruzi, cununi de ceapă și de usturoi. Tot aici se afla o laiță pe care se putea dormi la aer curat și pe care ședeau feciorii și fetele. De grindă este agățată cununa de grâu care se făcea după ce se termina seceratul, din spice lăsate pe câmp
FESTIVALUL VAII GURGHIULUI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1174 din 19 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347906_a_349235]
-
după anul cînd s-o făcut poamă.” Sau: „Cînd o fost cutremurul cel mare, dom'le?” „A, cu vreo cinci ani după se s-o făcut poamă.” Sau: „Uite, Lențo, am ș-acu cuptiorul ista făcut de Gică a lu Usturoi cu doi ani înainte de a se face poama.” Firește, poamă se face în fiecare an, c-așa-i rînduită lumea: nu se poate fără poamă și mai cu samă fără vin. Așa ceva nu se există. Dar în anul cela s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348224_a_349553]
-
după anul cînd s-o făcut poamă.” Sau: „Cînd o fost cutremurul cel mare, dom'le?” „A, cu vreo cinci ani după se s-o făcut poamă.” Sau: „Uite, Lențo, am ș-acu cuptiorul ista făcut de Gică a lu Usturoi cu doi ani înainte de a se face poama.” Firește, poamă se face în fiecare an, c-așa-i rînduită lumea: nu se poate fără poamă și mai cu samă fără vin. Așa ceva nu se există. Dar în anul cela s-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/348224_a_349553]
-
Voinești 4,5 lei), salam cu dioxină adus(ă) din Irlanda, murături bulgărești murate direct la Kozlodui. În bucătărie tot așa: drojdie turcească, Delikat importat și distribuit de o firmă din Rep. Moldova, fasole albă cu bobul mic din China, usturoi tot din China, melcișori fusilli (Italia), o cutie de Whiskas, pe care scrie în românește, în sîrbește, în bulgărește, în polonă, în turcește, în slovenă, în macedoneană, probabil produs fabricat pentru amărăștenii din Est. De cînd mănîncă Whiskas, motanul meu
O DIMINEAŢĂ COSMOPOLITĂ de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348217_a_349546]
-
după anul cînd s-o făcut poamă.” Sau: „Cînd o fost cutremurul cel mare, dom'le?” „A, cu vreo cinci ani după se s-o făcut poamă.” Sau: „Uite, Lențo, am ș-acu cuptiorul ista făcut de Gică a lu Usturoi cu doi ani înainte de a se face poama.” Firește, poamă se face în fiecare an, c-așa-i rînduită lumea: nu se poate fără poamă și mai cu samă fără vin. Așa ceva nu se există. Dar în anul cela s-
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
Ariciu”. Ospătarii vorbeau destul de bine românește, iar meniul era redactat în bulgară, română și engleză. Și-a ales fiecare ce și-a dorit de pe listă, friptură de purcel la tavă, berbecuț la proțap, hamsie prăjită, sau calcan cu mujdei de usturoi și mămăliguță. Prețurile nu erau mai mari decât cele practicate în restaurantul lui Ștefan din Neptun, unele chiar mai mici. După recuperarea Jeep-ului și achitarea unui ciubuc sub- stanțial polițiștilor bulgari care supravegheau zona și-au continuat plimbarea spre
ROMAN PREMIAT DE LIGA SCRIITORILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1190 din 04 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347442_a_348771]
-
a lăsat păcălit de iscusința mea. Nu era prea mult, însă suficient pentru un borș de capete și cozi de caras, cu mult leuștean verde, care îi dă o aromă plăcută, o saramură și un caras prăjit, cu mujdei de usturoi și mămăliguță - preferata mea. Așa am îmbinat utilul cu plăcutul. Am ratat o zi de pescuit pe mare, producătoare de un mic profit din vânzare, cu una de plăcere și o masă pescărească delicioasă. [i]Pătrățică = mămăligă aromatizată cu vanilie
MONSTRUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1095 din 30 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347692_a_349021]