1,059 matches
-
Ea ajunsese în faza în care era aproape în totalitate paralizat] și, periodic, avea nevoie un tub respirator pentru a o menține în viat]. Suferea foarte mult. Știind c] nu mai există nici o speranț] și c] lucrurile se vor înr]ut]ți, Mary F. își dorea s] moar]. I-a cerut medicului s]u s] îi administreze o injecție letal] care s] îi curme viața. Dup] ce s-a consultat cu familia sa și cu membri echipei de medici care o
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ajunsese în faza în care era aproape în totalitate paralizat] și, periodic, avea nevoie de un tub respirator pentru a o menține în viat]. Suferea foarte mult. Știind c] nu mai există nici o speranț] și c] lucrurile se vor înr]ut]ți, Mary F. își dorea s] moar]. I-a cerut medicului s]u s] nu mai fie conectat] la tubul respirator dată urm]toare când va avea nevoie de acesta. Medicul a fost de acord cu dorința lui Mary, a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
senzitive care nu este o persoan]. Dar este, de asemenea, posibil că lipsa fricii fâț] de viitor s] fac] viața ființelor senzitive mai pl]cut], măi valoroas] pentru ele însele decât sunt viețile noastre pentru noi. Astfel, trebuie s] c]ut]m altundeva o rațiune pentru statutul moral superior pe care majoritatea persoanelor (umane) îl acord] una alteia. Drepturile morale abordeaz] modul în care ar trebui s] ne comport]m. Faptul c], în mod evident, doar persoanele înțeleg ideea drepturilor morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi întotdeauna o amenințare pentru valorile tradiționale și în conflict cu controlul guvernamental, dar nu ne vom mai aventură s] conchidem c] piața este lipsit] de valori sau c] guvernele servesc mai eficient binele public decât piețele. iii. Mitul c]ut]rii profitului Etică afacerilor nu se mai ocup] doar de critică acestora. Profitul și „avariția” nu mai sunt condamnate în predici moralizatoare, iar corporațiile nu mai sunt v]zute că monoliți f]r] fâț], f]r] suflet și amorali. Preocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și al responsabilit]ții sociale și de felul în care corporațiile, în calitatea lor de comunit]ți complexe, își pot servi cel mai bine atât angajații, cât și societatea. Etică afacerilor a evoluat de la atacul continuu asupra capitalismului și c]ut]rii profitului la examinarea mai productiv] și mai constructiv] a regulilor de bâz] și a practicii afacerilor. Dar vechea paradigm] - denumit] de Richard DeGeorge „mitul afacerilor amorale” - persist] nu numai printre cei suspicioși sau printre filosofii de formație socialist], dar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nobili de „adev]r și cunoaștere”, dar își dedic] cea mai mare parte a timpului și a energiei luptelor de birou. În cazul afacerilor, vocabularul autoglorificator este cel mai adesea neflatant. De exemplu, directorii își descriu muncă în termenii „c]ut]rii de profit”, f]r] a realiza faptul c] aceast] fraz] a fost inventat] de socialiștii secolului trecut, ca un atac asupra afacerilor și acumul]rii de profit, în detrimentul oric]ror alte considerații și obligații. Într-adev]r, obiectivul unei afaceri
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neg]m astfel drepturile acționarilor la recuperarea profitului și nici responsabilit]țile „fiduciare” ale managerilor unei companii. Ceea ce susținem aici este c] aceste drepturi și responsabilit]ți au sens doar într-un context social mai larg și c] ideea „c]ut]rii de profit” ca scop în sine - opus] ideii de profit ca mijloc de încurajare și recompensare a muncii și a investiției, de construire a unei afaceri mai solide și de servire mai eficient] a societ]ții - este un obstacol
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sărmani oameni din toată lumea”: Habitatores terre illius viliores homines essent tocius mundi, quia essent Blasii et Sclavi, quia alia arma non haberent, nisi arcum et sagittas, et dux eorum Geleou minus esset tenax et non haberet circa se bonos milites ut auderent stare contra audatiam Hungarorum, quia a Cumanis et Picenatis multas iniurias paterentur; vezi ediția Die Gesta Hungarorum des anonymen Notars. Die älteste Darstellung der ungarischen Geschichte, hg. v. Gabriel Silagi, Sigmaringen, 1991, cap. 25, pp. 76-77. Szamosközy XE "Szamosközy
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
abuz de putere în scopul obținerii de avantaje materiale sau alte foloase (onoruri, titluri, publicitate sau exonerarea de răspundere). De cele mai multe ori, corupția nu este decât un „banal contract” - este drept ilicit, care acționează conform principiului din Dreptul roman „Do ut des” (îți dau, ca să-mi dai) și care se negociază și se desfășoară în condiții de clandestinitate și confidențialitate. Corupția poate fi privită ca fenomen social expresie a unor manifestări de descompunere morală, de degradare spirituală sau ca fenomen juridic
Băncile şi corupţia by Costel Drumea () [Corola-publishinghouse/Science/353_a_573]
-
dacă să mă fi făcut astfel încât eu să mă înșel întotdeauna, aceasta îi stârnește repulsie bunătății sale, se pare că nu este străin naturii sale să îngăduie să mă inșel uneori.”“ Sed si hoc ejus bonitati repugnaret, talem me creasse ut semper fallar, ab eadem etiam videretur esse alienum permittere ut interdum fallar.”) 3) Ipoteza înșelătoriei divine este susținută, la Suarez, prin exemplul înșelătoriei naturale vis-à-vis de aparența evidenței. Înșelătoria divină va fi de aceeași calitate ca și cazul erorilor persistente
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
întotdeauna, aceasta îi stârnește repulsie bunătății sale, se pare că nu este străin naturii sale să îngăduie să mă inșel uneori.”“ Sed si hoc ejus bonitati repugnaret, talem me creasse ut semper fallar, ab eadem etiam videretur esse alienum permittere ut interdum fallar.”) 3) Ipoteza înșelătoriei divine este susținută, la Suarez, prin exemplul înșelătoriei naturale vis-à-vis de aparența evidenței. Înșelătoria divină va fi de aceeași calitate ca și cazul erorilor persistente în fața falsului, unde aparența evidenței obține asentimentul ca și cum am fi
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
alții se înșeală, se poate întâmpla ca el să fi vrut ca eu să mă înșel de fiecare dată cînd fac adunarea lui doi cu trei.” “Quemadmodum judico interdum alios errare circa ea quae se perfectissime scire arbitrantur, ita ego ut fallar quoties duo et tria simul addo.”) 4) Finalmente, înșelătoria divină este o veritabilă înșelătorie ca și minciuna sau ficțiunea și nu un exercițiu de putere fără conotație morală. Textul lui Descartes subliniază în mai multe rînduri faptul că este
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
vieții lui, ceea ce românul spune plastic " Ce ți-e scris, în frunte ți-e pus", ci a luat drept mărturie însăși Biblia pentru a afirma că în mâinile sale este arătat destinul (Iov XXXVII, 7: "Qui in manu omnium signat, ut noverint singuli opera sua" - Dumnezeu este cel care apus o pecete în mâna tuturor, astfel ca ei să recunoască opera lui. Proverbe III, 16: "Longitudo dierum in dextra ejus et in sinistra ilius divitia et gloria", ceea ce dă chiar reguli
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
și cel plastic" (p. 52). Ea schițează o panoramă cuprinzătoare a acestor cercetări, pe care le prezintă critic și observă că există trei centre de interes ale acestor articole: "ilustrarea textului, similitudinea dintre literatură și arta vizuală, în linia doctrinei ut pictura poesis și - cel mai slab reprezentată - problema descrierii ekphrastice" (p. 52). De altfel, din cauza lipsei de interes a criticilor români, cel puțin până în 1995, pentru ekphrasis Cristina Sărăcuț comentează un singur articol care privește acest subiect, al Ameliei Pavel
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
reală, fixă24. De altfel, nici studiile mai recente, cum este cel apărut în 2008 și semnat de Stephen Cheeke, nu neglijează această esență a ekphrasis-ului ca "luptă" între arta cuvântului și arta imaginii, rădăcinile termenului legându-se de apariția doctrinei ut pictura poesis 25. b. Ekphrasis-ul - o varietate a descrierii Teoria ekphrastică se dezvoltă simultan cu interesul teoreticienilor occidentali pentru descriere. Perioada culturală care descoperă ekphrasis-ul arată deopotrivă și un interes pentru teoretizarea descrierii. Studiile despre descriere ce apar în această
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și 1995 inexistente în biblioteci. În esență, am identificat trei teme majore recurente în studiile românești preocupate să examineze și să teoretizeze metamorfozele relației dintre literatură și arta vizuală: ilustrarea textului, similitudinea dintre literatură și arta vizuală, în linia doctrinei ut pictura poesis și - cel mai slab reprezentată - problema descrierii ekphrastice. 1. Ilustrarea textului literar O primă categorie de articole publicate în revista Arta privesc relația dintre imagine și textul literar din perspectiva raportului de complementaritate în care se află. Astfel
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de convenții independente de existența unei anumite opere vizuale 30. Pentru autorul studiului The Sister Arts într-o descriere pictorialistă ceea ce prevalează în comparație cu referentul vizual (fie că este vorba de pictură sau sculptură) este expresia verbală. Astfel, doctrina pictorialistă sau ut pictura poiesis prezintă câteva particularități: ca să fie numită pictorialistă o descriere trebuie să poată fi imaginată ca o pictură sau o sculptură; detaliul pictorialist este necesar, dar nu suficient; calitatea textului de a fi "pictorialist" nu e una istorică, dependentă
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
istorică, dependentă de vreun curent sau școală de pictură; nu în ultimul rând, detaliul pictorialist al unei descrieri implică o trecere de la mișcare la static și permite conceptualizarea 31. La fel de important pentru doctrina pictorialistă este și studiul lui Lee Rensslaer, Ut Pictura Poesis: The Humanistic Theory of Painting, publicat în 1967. Profesorul de istoria artei analizează aici componentele doctrinei pictorialiste în perioada cuprinsă între secolele XVI-XVIII. Astfel, teoriile subsumate crezului horațian al îngemănării artelor surori - poezia și pictura - conturează existența a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Theory of Painting, publicat în 1967. Profesorul de istoria artei analizează aici componentele doctrinei pictorialiste în perioada cuprinsă între secolele XVI-XVIII. Astfel, teoriile subsumate crezului horațian al îngemănării artelor surori - poezia și pictura - conturează existența a patru accepțiuni ale conceptului ut pictura poesis. Un prim element care face posibilă compararea celor două arte este imitația. Criticii acestei perioade reiterează principiul aristotelian al imitației: pictura și poezia imită natura umană, dar nu în sensul unei întregistrări fidele, ci în sensul unei reprezentări
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
personajelor dintr-o compoziție plastică trebuie să fie în concordanță cu vârsta lor diferită 37. Doctrina pictorialistă a produs câteva ecouri în critica literară și în critica de artă din România din a doua jumătate a secolului XX. Astfel, tema ut pictura poesis este subiectul unui prim studiu consistent semnat de Tudor Vianu și publicat în 196138. Tudor Vianu trasează în paginile acestui articol din volumul omagial dedicat profesorului George Oprescu o istorie a acestei teme horațiene în estetica secolului XX
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
comună. Căci limba, culoarea, piatra comunică între ele ca și cum s-ar cunoaște, s-ar căuta, s-ar uni. Cu adevărat formele par numai niște vehicule transportând o formă străină lor și esențială, creația însăși 52. Florin Berindeanu investighează în articolul Ut pictura poesis temele descrierilor din opera lui Ion Creangă și constată că profilul scrisului său se apropie de cel al unui pictor meridional: Creangă are o predilecție constantă pentru natura metamorfozată prin semnul creației. Nebulozitatea îl deprimă și o respinge
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
occidentale. Există, astfel o categorie de studii care dezvoltă comparația între literatură și pictură în backgroundul teoriei lui Lessing: articolul lui Dan Hăulică, Dialog între arte, și studiul lui Eugen Sperantia, Papillons de Schuman. A doua teorie celebră, teoria horațiană ut pictura poesis, este subiectul articolului lui Tudor Vianu și al celui semnat de George Călinescu (Probleme de pictură), în timp ce ideile susținute de Dan Grigorescu (Sistem al artelor și sistem al judecăților critice) și Călin Dan (O posibilitate de cercetare a
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
imaginii prin text) reiau teoria lui Hatzfeld despre importanța contextului cultural în analiza corespondențelor literatură/artă vizuală. În esență, pozițiile românești care susțin asemănarea dintre literatură și arta vizuală perpetuează eroarea pe care a sesizat-o Murray Krieger, analizând teoria ut pictura poesis în textul horațian 68: toate ancorează asemănarea dintre literatură și pictură pe structura lor, și nu pe receptarea acestora. Importante, din perspectiva originalității demersului și a fineții filiațiilor stabilite între universul literar și cel plastic, sunt studiile dedicate
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
sălbatică, Editura Eminescu, București, 1976 și ediția 1979. Țoiu, Contantin, Căderea în lume, Editura Cartea Românească, București, 1987. Ward, Katie, Girl Reading, Virago Press, Londra, 2012. A.1. Corpusul de texte teoretice și articole din colecția revistei Arta: Berindeanu, Florin, Ut pictura poesis, în revista Arta, nr. 12/1989. Brătescu, Geta, Ilustratorul și cartea, revista Arta, nr. 9/1968. Cârneci, Magda, Desen-poezie, în revista Arta, nr. 5/1984. Dan, Călin, O posibilitate de cercetare a imaginii prin text, în revista Arta
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
și cultură, Editura pentru Literatură, București, 1967. Pavel, Amelia, Traiectorii ale privirii, Editura Meridiane, București, 1990. Sperantia, Eugen, "Papillons" de Schuman, Editura Minerva, București, 1971. Vianu, Tudor, "Ilustrațiile lui Demian", în volumul Jurnal, Editura pentru Literatură, București, 1961. Vianu, Tudor, "Ut pictura poesis", în volumul Omagiu lui George Oprescu, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1961. Bibliografie generală Alkholy, Inas, "A Re-Reading of Western Narrative Art in the Context of Middle East Today", în Third Text, volumul 22, Issue 4/2008
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]