2,509 matches
-
antologie, a fost înmânat câte un exemplar tuturor membrilor prezenți în antologie și fiecare autor a recitat câte o poezie . A urmat un moment de destindere prin care interpretul de muzică populară Ion Lupu, acompaniat de formația ansamblului “Izvor de Vâlcea”, ne-a încântat cu melodiile sale interpretate atât vocal dar și la fluier și ocarina. În partea a doua a programului au fost făcute prezentări de carte, recitări de poezie din volumele prezentate dar și alocuțiuni ale scriitorilor din diaspora
ZIUA LIMBII ROMANE LA RAMNICU VALCEA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374669_a_375998]
-
din diaspora prezenți la acest eveniment deosebit pentru românii de pretutindeni. De la ora 16.30 “OSPĂȚ AL CUVÂNTULUI”, a continuat la Salon-Club SUPCA unde organizatorii au oferit o masă invitaților în prezența ansamblului de dansuri și interpretări folclorice “Izvor de Vâlcea”, dar și a domnului Gheorghe Cărbunescu și Ion Lupu. Scriitorii și-au oferit cărți unii altora, cărți de vizită, au rostit alocuțiuni, au fost acordate de către domnul director George Rotaru trofee și medalii O serie de oameni de cultură au
ZIUA LIMBII ROMANE LA RAMNICU VALCEA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374669_a_375998]
-
Prof. Antonia Bodea, conducătoarea Cenaclului „Artur Silvestriˮ, a rostit cuvântul de întâmpinare, salutând în mijlocul nostru prezența unor oaspeți aleși: Anca Șirghie (de la Sibiu), Puiu Răducan (din Olănești - Vâlcea), Ion Iancu Vale (din Târgoviște) și Ion I. Părăianu (din Roșiile de Vâlcea). A fost anunțat programul, unul bogat și divers. Emoționată, Antonia Bodea a rostit un scurt discurs în memoriam Doina Mărghitaș, membră a cenaclului de curand dispărută dintre noi, urmând un moment de reculegere. Al. Florin Țene, presedintele național al Ligii
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRI„ A VENIT PRIMĂVARA ! DE VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374698_a_376027]
-
Prof. Antonia Bodea, conducătoarea Cenaclului „Artur Silvestriˮ, a rostit cuvântul de întâmpinare, salutând în mijlocul nostru prezența unor oaspeți aleși: Anca Șirghie (de la Sibiu), Puiu Răducan (din Olănești - Vâlcea), Ion Iancu Vale (din Târgoviște) și Ion I. Părăianu (din Roșiile de Vâlcea). A fost anunțat programul, unul bogat și divers. Emoționată, Antonia Bodea a rostit un scurt discurs în memoriam Doina Mărghitaș, membră a cenaclului de curand dispărută dintre noi, urmând un moment de reculegere. Al. Florin Țene, presedintele național al Ligii
LA CENACLUL „ARTUR SILVESTRI„ A VENIT PRIMĂVARA ! DE VOICHIȚA PĂLĂCEAN-VEREȘ de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374698_a_376027]
-
în ramă. prin sat trec umbre grele de tăceri, unde s-au dus potecile de ieri? cine s-a răzbunat cu-atâta ură, unde e nucul meu din bătătură? și prispa mea cea plină de ulcele și nopțile dormite prin vâlcele? unde-i fântâna noastră cu izvoare, din care-au curs legende milenare? pe bolta naltă îmi ridic privirea, se cuibărește-n suflet iar uimirea, atâtea stele sunt pe cerul sfânt și-atâta dragoste e pe pământ. mătasea lunii-mi cade
AMINTIRI FUGARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374769_a_376098]
-
afirmați menirea ! Vă felicit pentru eforturi ! de timp sau chiar financiar Că ați venit de pretutindeni, călcând și "graniți" și radar ! Pentru cei ce n-au răspuns, opriți de "niscai" bariere Chemările se reportează...să nu rămână efemere ! ........................................... Să propășască Vâlcea prin Cultură ! Să ne Rugăm convinși că e nevoie, cum face un Creștin real Să propășască Vâlcea prin Cultură, și prin distinsul Forum Cultural ! Să ne Rugăm la Cel Atot Puternic Ca Să ne dea priceperi și putere Să re-creem în
ARTIȘTILOR DE LA RÂMNIC de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374765_a_376094]
-
și "graniți" și radar ! Pentru cei ce n-au răspuns, opriți de "niscai" bariere Chemările se reportează...să nu rămână efemere ! ........................................... Să propășască Vâlcea prin Cultură ! Să ne Rugăm convinși că e nevoie, cum face un Creștin real Să propășască Vâlcea prin Cultură, și prin distinsul Forum Cultural ! Să ne Rugăm la Cel Atot Puternic Ca Să ne dea priceperi și putere Să re-creem în Arte adevărul și să le dăm la semeni ca repere ! Să ne Rugăm să crească succesorii (și
ARTIȘTILOR DE LA RÂMNIC de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1712 din 08 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374765_a_376094]
-
poți planta, poți construi ce vrei la suprafață, dar ea va continua să aibă florile si fructele sale. Victor Hugo Toamna se culegeau viile. Părinții mei nu aveau vie, dar avea tetea. Era așezată pe un teren în pantă, în „vâlcea”, iar la capul viei străjuiau trei nuci falnici, de a căror umbră se bucurau nu numai oamenii, ci și păsările, chiar și micile animăluțe. Via lui tetea era un punct de reper. Când cineva voia să localizeze propriul loc spunea
LA CULES DE STRUGURI-PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/375741_a_377070]
-
să nu fie triști pentru trecerea sa, ci să se bucure pentru că se afla la odihna veșnică. (Cf. Nicușor Viorel Popescu - http://ziarullumina.ro/sfantul-antonie-de-la-schitul-iezer-valcea-89880.html - 23.03.2014/22.11.2016). Troparul și Acatistul Sfântului Cuvios Antonie de la Iezerul - Vâlcea Purtătorule de dumnezeiescul dor al rugăciunii neîncetate, Sfinte Părinte Noule Antonie, povățuitorule al călugărilor, ajutătorule al celor din nevoi și făcătorule de minuni, locuitorul raiului celui de sus, dar nedespărțit de cei de jos, roagă pe Milostivul Dumnezeu să ne
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
dramă (doi ciobani complotează pentru a-1 asasina pe al treilea), o organizare a dramei (o oiță clarvăzătoare anunță tînărului cioban, ales de ucigași drept victimă, amenințarea care apasă asupra lui) și o victimă (ciobanul acceptă să moară în fundul unei vîlcele înflorite). Alecsandri insistă asupra frumuseții peisajului evocat în poem și a caracterului tragic și vrednic de milă al hotărîrii: punerea la cale a unei morți acceptate. Într-o scrisoare din 1861, Alecsandri arată că poporul român crede în fatalitate și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de sarcine pe partizanii d-lor, încărcînd, pentru echilibrarea paragrafului respectiv, pe oamenii cunoscuți independenți, cari nu se închină "regimului virtuții". Adevărate scandaluri, lucruri de necrezut s-au petrecut cu noul recensimînt. În zilele trecute am dat o corespondență din Vâlcea prin care ni se arătau monstruozitățile comise de noua stabilire a impozitelor. În acea corespondență era rezumată foarte clar sistema domnilor de la putere în privința aceasta. Rolurile de recensimînt, ne spunea corespondentul nostru, s-au făcut după voința atotputernicilor guvernanți. S-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Dumitru Popescu, șeful Direcției Cadre din D.G.S.P., a replicat: „Unii tovarăși cred că poate fi încadrat un om care s-a înscris în Partid, n-a fost legionar și atâta tot. În această categorie au intrat o serie întreagă. La Vâlcea, un tovarăș bun, tânăr, care vindea pe stradă dovleac, sau altul, la Constanța, hamal în port, la gară, se mai duce prin cafenele. N-au fost legați de producție. Acești oameni ar putea face față muncii de securitate ? Tovarășul colonel
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
pentru ce lupta, avea două brazde de pământ și știa că este al lui, știa că are ce apăra. Astăzi să meargă să lupte cei care sunt la putere, pentru că le convine, au mașini la scară, au salarii mari. TOMA VÂLCEA, fost legionar, care era prezent la discuție, intervine și spune: „vor pune oameni politici cu pistolul în mână la spatele soldaților și în acest fel vor fi forțați să lupte pentru că de bună voie nici comuniștii nu vor să lupte
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Joc de chiciuri de Tudor Arghezi; Stupul lor de Tudor Arghezi; Iarna pe uliță de George Coșbuc. „Țarina ca de hârtie E-nvelită cu dimie Peste casă, o broboadă A căzut chiciuri grămadă.” (Tudor Arghezi, Joc de chiciuri) „Stupul lor de pe vâlcea Stă păzit într-o broboadă... A căzut și peste ele Iarna grea ca un plocat.” (Tudor Arghezi, Stupul lor) b. Lirica portretistică se remarcă prin folosirea însușirilor fizice și morale despre un obiect, pe care poetul dorește să-l scoată
METODE INTERACTIVE LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ - clasa a III-a by MARGARETA TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/1588_a_2961]
-
picioare, înaintînd anevoios ori înotînd, zburînd cu furie, căzînd, Sau bubuind că un Cutremur de Pămînt într-ai pămîntului rărunchi, 265 Ori că un nour dedesubt, si ca o flacără-n înalturi vîlvîind, Umblînd în desfătare peste dealuri sau prin vîlcele murmurînd Că un torent care țîșnește dedesubt, iară deasupra piatră care cade, Nor de furtună-n miazăzi și glas alinător în miazănoapte auzit. Și ea merse nainte și văzu chipurile vieții și ale încîntării 270 Umblînd pe Munți, ori în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
, Vasile (10.X.1936, Sinești, j. Vâlcea), poet. Fiu al Mariei (n. Popescu) și al lui Ion Andronache, A. urmează cursurile Facultății de Chimie Industrială (1968-1971), practicând diverse meserii pentru a se întreține. Din 1971, se consacră în exclusivitate poeziei. În 1993 se stabilește cu întreaga familie
ANDRONACHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285360_a_286689]
-
, Gheorghe (12.IV.1944, Ruda-Budești, j. Vâlcea), poet, prozator, dramaturg și traducător. Este fiul Elisabetei (n. Grigorescu) și al lui Ion Anca, funcționari. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din București (1966). A fost, pe rând, redactor la Radiodifuziunea Română, redactor la revista „Colocvii”, metodist și
ANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285345_a_286674]
-
, Valeriu (18.III.1921, Glăvile, j. Vâlcea) poet, dramaturg, prozator, memorialist și traducător. Este fiul ardeleanului Vasile Anania, mic negustor de țară, apoi muncitor în București, și al Anei (n. Mărgăritărescu), fiica unui preot din Vâlcea. Urmează primele cinci clase în comuna natală, apoi cursurile Seminarului Central din București (1933-1941), unde îi are profesori pe Anton Holban și Petru Caraman; își ia bacalaureatul la Liceul „Mihai Viteazul”. Urmează între 1941 și 1948 cursuri de teologie la
ANANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
, Mioara (12.V.1944, Stoenești, j. Vâlcea), istoric literar și prozatoare. Este fiica Elvirei (n. Petrescu) și a lui Vespasian Popescu, contabil. Petrece copilăria și anii de școală primară și secundară la Sibiu, absolvind Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1967). Între 1967 și 1986 a
APOLZAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285405_a_286734]
-
teritorial în patru formațiuni politice distincte. Stăpânirea lui Litovoi, situată dincolo de Olt, se afla în legătură teritorială, organică, cu teritoriile de dincolo de munți, cu Țara Hațegului, menționată expres în document. În ceea ce privește cele două cnezate, cnezatul lui Farcaș se afla în Vâlcea, iar cel al lui Ioan spre sudul regiunii, în zona Motru. Se pare că diploma din 1247 nu consemna toate formațiunile politice aflate la sud de Carpați. Cumania era situată la răsărit de Olt, în Muntenia. "Țara" lui Seneslau, amintită
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a dobândit notorietatea prin activitatea de folclorist, pe care a desfășurat-o totuși accidental, fără veleități, în primul rând din motive de ordin moral. Îngrijorat de posibilitatea dispariției creației populare din Transilvania, el culege câțiva ani la rând folclor din Vâlcele (județul Covasna). Realizează, în felul acesta, monografia folclorică a unei localități. La data apariției volumului Poezii populare din Transilvania (1893), textele erau deja cunoscute din ziare și din manuscris, astfel că prezentarea colecției fusese făcută din 1884 de G. I.
BIBICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285722_a_287051]
-
, Gheorghe (29.X.1897, Bărbătești, j. Vâlcea - 8.XII.1973, Bărbătești, j. Vâlcea), poet și folclorist. Este fiul Ioanei și al lui Ion Bobei. B. a făcut primele clase la Bărbătești. În 1911 intră, ca bursier, la Școala Normală din Constanța. Începe între timp să scrie, trimițând primele încercări, în versuri și în
BOBEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285770_a_287099]
-
viață. Iată tabloul pe care nu noi, ci un prefect al guvernului actual [î]l face despre populațiunile noastre. Acesta e un tablou care se potrivește cu toată Moldova și cu multe județe de munte din Țara Românească. Gorjul, Râmnicul - vâlcea, Argeșul, Muscelul, Oltul sunt în aceeași stare de decreștere în care se află Tutova, Putna, Romanul, c-un cuvânt douăzeci de județe, două din trei părți ale României. Ce ajută dar întîmpinarea că producțiunea și esportul au crescut când toate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
cosmomorfe, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe sau sociale -, dar este în același timp și de o mare originalitate și unicitate (Dunăre, 1979). Ornamentele țesăturilor din Tălmăcel sunt în mare parte specifice Mărginimii, dar satul prezintă însă și elemente nespecifice, prin contactul cu Vâlcea elemente negeometrice cu tematică fitomorfă și figurativă (Focșa, Wiener, 1985). Portul popular al zonei se caracterizează printr-o bogăție deosebită și prin originalitate, portul Mărginimii fiind recunoscut ca unic în țară (Bănescu, 1985). Din păcate, astăzi tot mai puțini localnici
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
, Costea (16.VII.1937, Valea Răii, azi Copăcelu, j. Vâlcea), istoric literar și folclorist. Este fiul Paulinei (n. Grigore) și al lui Constantin Marinoiu, țărani. Termină Liceul „N. Bălcescu” din Râmnicu Vâlcea în 1955 și Facultatea de Filologie a Universității „Al. I. Cuza” din Iași în 1963. Funcționează ca profesor
MARINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288041_a_289370]