533 matches
-
de vreo datorie, nou-înființatei Mitropolii a Craiovei. Refuză să meargă la Craiova, fiind îndurerat de desființarea de la 7 noiembrie 1939 a Episcopiei Râmnicului. Ca o recunoaștere a meritelor sale, depuse în timp de douăzeci de ani de preoție, autoritățile eparhiale vâlcene l-au cinstit cu toate rangurile bisericești (sachelar, iconom și iconom stavrofor cu drept de a purta brâu roșu), fiind ales în paralel ca membru în Consiliul Central al Asociației Generale a Clerului din România. Ministerul Cultelor, la propunerea Mitropoliei
Justinian Marina () [Corola-website/Science/310822_a_312151]
-
media 9,95 ; urmează, în paralel, cursurile școlii Populare de Artă din București (pe care o absolvă în 1977), clasa de canto condusă de profesoară Nina Bercaru. În 1975 câștiga Trofeul "Steaua litoralului", Constantă, obține premiul I la Festivalul "Constelații vâlcene", Râmnicu Vâlcea și debuteză la Radio cu o piesă, în primă audiție, a compozitorului George Grigoriu. În februarie 1976, trece cu 10 pe linie prima etapă la concursul TV "Steaua fără nume". În 1976, Obține Premiul I la Festivalul "Lotca
Mihaela Runceanu () [Corola-website/Science/306020_a_307349]
-
Generale a Inginerilor din România (AGIR) din 1996 până în 2007. Între anii 1992 și 1995 este membru în Alianța Civică. În 1998 cofondează, împreună cu soția sa, Droseta Frâncu, Fundația “Vâlcea 1″ care acordă anual premii de excelență în domeniul culturii vâlcene; prin fundație s-au efectuat donații numeroase de cărți, aparatură electronică, calculatoare, materiale de construcție la diverse instituții, biserici etc. Din 2002 este membru fondator al Forumului Cultural al Râmnicului, până în 2006. A înființat secțiile audiovizuale (premieră națională pentru centre
Emilian Valentin Frâncu () [Corola-website/Science/305572_a_306901]
-
investițiile bugetate de stat. Emilian Frâncu a promovat în Parlamentul României LEGEA ZONELOR METROPOLITANE prin care se poate sprijini dezvoltarea în viitor a municipiului Râmnicu Vâlcea și a inițiat LEGEA PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT, care va permite investiții importante. A sprijinit școala vâlceană prin atragerea de fonduri în vederea dezvoltării infrastructurii și promovarea valorilor tinerei generații. A sprijinit de asemenea și modernizarea și dotarea cu aparatură a spitalelor vâlcene, convingând Guvernul României să aloce sumele necesare. Ca deputat și apoi ca senator a devenit
Emilian Valentin Frâncu () [Corola-website/Science/305572_a_306901]
-
Vâlcea și a inițiat LEGEA PARTENERIATULUI PUBLIC-PRIVAT, care va permite investiții importante. A sprijinit școala vâlceană prin atragerea de fonduri în vederea dezvoltării infrastructurii și promovarea valorilor tinerei generații. A sprijinit de asemenea și modernizarea și dotarea cu aparatură a spitalelor vâlcene, convingând Guvernul României să aloce sumele necesare. Ca deputat și apoi ca senator a devenit liderul parlamentarilor din punct de vedere al numărului de întrebări și interpelări adresate guvernelor României din ultimii 8 ani. Are cele mai multe luări de cuvânt în
Emilian Valentin Frâncu () [Corola-website/Science/305572_a_306901]
-
strada Știrbei Vodă (azi Muzeul memorial „Anton Pann”), aflat pe acea vreme la marginea orașului, pe drumul Cheii și al Olăneștilor. Este cea mai veche clădire din Râmnicu-Vâlcea, care mai păstrează stilul acestă de construcție curat românesc, cu specificul zonei vâlcene. În activitatea sa de la Episcopie, Anton Pann a avut ca scop principal românizarea și modernizarea muzicii bisericești, dovadă fiind manuscrisele redactate, constând în cântări specifice cultului ortodox: polieleuri, axioane, doxologii. În același timp, preda lecții de muzică maicilor de la mănăstirile
Anton Pann () [Corola-website/Science/301488_a_302817]
-
a fost un club de fotbal din România, înființat după Al Doilea Război Mondial, a cărui cea mai mare performanță este câștigarea Cupei României. Echipa s-a constituit în orașul Râmnicu Vâlcea în anul 1946, sub denumirea Vâlceana și a evoluat în Divizia C. După o perioadă fără rezultate notabile, dar cu mai multe schimbări ale denumirii (Unirea din 1962, Oltul din 1966) echipa preia în 1967 numele Chimia, al combinatului din localitate. Din 1960, formația a evoluat
Chimia Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/318900_a_320229]
-
al treilea eșalon. A revenit după un singur an în Divizia B. În 1973, echipa a realizat cea mai mare performanță din istorie, câștigând Cupa României, după o finală împotriva formației Constructorul Galați. După o remiză în primul meci, 1-1, vâlcenii s-au impus la rejucare cu 3-0. În sezonul următor, 1973-74, Chimia reușește a doua mare realizare, promovarea în Divizia A. În toamna anului 1973, echipa vâlceană a jucat în Cupa Cupelor, fiind însă eliminată în primul tur de formația
Chimia Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/318900_a_320229]
-
o finală împotriva formației Constructorul Galați. După o remiză în primul meci, 1-1, vâlcenii s-au impus la rejucare cu 3-0. În sezonul următor, 1973-74, Chimia reușește a doua mare realizare, promovarea în Divizia A. În toamna anului 1973, echipa vâlceană a jucat în Cupa Cupelor, fiind însă eliminată în primul tur de formația irlandeză Glentoran Belfast. S-a menținut un singur an în prima divizie, urmând o perioadă de declin, cu rezultate dezamăgitoare și în Divizia B. A doua promovare
Chimia Râmnicu Vâlcea () [Corola-website/Science/318900_a_320229]
-
a fost anul când armatele romane trimise să cucerească Dacia suferă o înfrângere amară, conducătorul lor Cornelius Fuscus fiind ucis în luptă. Această luptă se dă pe teritoriul județului undeva în Loviștea. Istoricul român Vasile Pârvan confirmă existența, pe meleagurile vâlcene, a unui număr de fortificații pe râul Olt, cunoscute sub denumirea de "Limens Alutanus", construite în perioada 106-271 d.Hr. a dominației romane a Daciei. Acestea, de la nord la sud sunt: "Pons Vetus" (Câineni), "Proaetorius" (Racovița), "Arutela" (Călimănești|Bivolari]]), "Castra
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
Între anii 1717-1722, în timpul stăpânirii austriece, a fost construit sectorul de drum pe "Valea Oltului" dintre Cozia și Câineni, cunoscut ca ""Via Carolina"", sub conducerea inginerului austriac "Franz Schwartz", drum care a avut ca suport vechiul drum roman. Pe meleagurile vâlcene vatră cu bogate tradiții istorice și culturale, documentele atestă "existența școlilor" încă din secolele XIV-XV. La Mănăstirea Cozia funcționa încă din anul 1415 o școală mănăstirească, atestată documentar la 28 martie 1415. Atestarea ei se face și prin hristoavele domnești
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
se află din toamna anului 2009 în Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni, unde a fost transferată din cătunul Cărpiniș, în fostul sat Anghelești, azi înglobat în localitatea Pietrari, județul Vâlcea. Biserica este datată din anul 1655 de o pisanie păstrată integral, excepțională prin vechimea ei la bisericile de lemn din
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
codul de clasificare . Biserica este datată de o pisanie excepțională prin vechimea sa la bisericile de lemn din Oltenia, păstrată integral, scrisă parțial în slavonă, parțial în română, și descoperită în anul 2009, cu ocazia mutări construcției în Muzeul Satului Vâlcean. Pisania începe prin a fixa actul ctitoricesc în epocă cu datarea precisă și principalii actori: "„† Să se știe că s-au făcut în zilele lui Io Constantin voievod, s-au săvârșit [în] luna decembrie 8 zile și a o făcu
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
de specialiști muzeografi, conservatori, restauratori și muncitori, însoțiți de colaboratorii Fundației Habitat și Artă în România, dar și de către cadre didactice de la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București. Lăcașul de cult a fost adus în Muzeul Satului Vâlcean din Bujoreni, unde a fost reparat și pus în valoare în anul următor.. este construită din grinzi masive de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și fixate cu ajutorul cuielor de lemn. Edificiul este așezat pe tălpi mari de stejar, îmbinate
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
Han a câștigat Cupa Cupelor EHF și Trofeul Campionilor în 2007, a jucat două semifinale și o finală a Ligii Campionilor EHF, și a câștigat numeroase trofee pe plan intern. Han nu a fost ferită de evenimente negative la formația vâlceană: în 2006 a fost suspendată șase luni de EHF pentru că a semnat atât cu Oltchim, cât și cu FC Nürnberg, apoi a suferit două accidentări grave: ruptură de ligamente, respectiv fractura mâinii drepte. În ianuarie 2012, deoarece evolua puțin la
Roxana Han Gatzel () [Corola-website/Science/316146_a_317475]
-
-i plătească sportivei un salariu de 200.000 de euro pe an. În final, în urma negocierilor conduse de Ioan Gavrilescu, președintele clubului Oltchim, Cristina Neagu a semnat pentru campioana României, antrenată la acea dată de Radu Voina. Odată cu ea, clubul vâlcean a transferat-o și pe Patricia Vizitiu. Neagu și Vizitiu au semnat pentru clubul Oltchim pe 28 februarie 2009. Cristina a declarat: În perioada 7 decembrie - 19 decembrie 2010, Cristina Neagu a fost elementul de bază al echipei naționale a
Cristina Neagu () [Corola-website/Science/316167_a_317496]
-
contractul cu Oltchim Râmnicu Vâlcea, pentru un salariu anual de 150.000 de euro. Handbalista a declarat că nu regretă că nu a plecat la Viborg și că a semnat „cu sufletul”. Ea a explicat: Odată cu prelungirea contractului Cristinei, clubul vâlcean a numit și un nou vicepreședinte, Raluca Covaci, fiica antrenoarei Maria Covaci, impresarul Cristinei Neagu. Pe data de 14 ianuarie 2011, cu ocazia conferinței de presă oficiale a Campionatului Mondial masculin din Suedia, de la Göteborg, Cristina Neagu a fost desemnată
Cristina Neagu () [Corola-website/Science/316167_a_317496]
-
precum și de la cluburi din străinătate. În final, Gabriella a acceptat oferta campioanei României, Oltchim, din partea căreia au negociat managerul Constantin Roibu și antrenorul Gheorghe Tadici, fiind instalată la Râmnicu Vâlcea chiar în apartamentul acestuia din urmă, după ce a părăsit formația vâlceană. O perioadă de timp, Szűcs a fost colegă de echipă la Oltchim cu o altă jucătoare de origine maghiară, Rita Borbás. Ca membră a echipei românești, Gabriella Szűcs a prins la acest club finala Ligii Campionilor EHF, pierdută de Oltchim
Gabriella Szűcs () [Corola-website/Science/316166_a_317495]
-
un contract cu CS Oltchim Râmnicu Vâlcea, alături de care a ajuns până în finala Ligii Campionilor EHF. Vizitiu a devenit una dintre cele mai prolifice marcatoare ale echipei, figurând și în ierarhia totală a golgheterelor. În toamna anului 2012 părăsește gruparea vâlceană în urma unei accidentări la genunchi și evoluează timp de un sezon pentru echipa Üsküdar BSK din Turcia. În prezent face parte din lotul formației slovene RK Krim Ljubljana. este cunoscută pentru „execuțiile sale în forță”, dar și pentru aruncările atipice
Patricia Vizitiu () [Corola-website/Science/316159_a_317488]
-
scurt timp ambele jucătoare au fost declarate libere de contract; concomitent ele purtau discuții cu gruparea CS Oltchim Râmnicu Vâlcea, în vederea semnării unor noi contracte. Începând cu finele lunii februarie 2009 Vizitiu și Neagu au început să joace pentru gruparea vâlceană, echipă alături de care au câștigat campionatul național în același an. Vizitiu a continuat să evolueze pentru echipa CS Oltchim Râmnicu Vâlcea și pe parcursul sezonului 2009 — 2010, când colectivul a ajuns până în finala Ligii Campionilor EHF. Handbalista a devenit una dintre
Patricia Vizitiu () [Corola-website/Science/316159_a_317488]
-
(n. 1810 Costești, județul Vâlcea - d. 1887 Brăila) a fost un violonist vâlcean stabilit ulterior în Brăila, înzestrat purtător de folclor, împlinind (prin numărul mare de cântece dictate în sec. XIX) un mare gol documentar al repertoriului vocal-lăutăresc din acea perioadă. Este străbunicul jazzmanului Johnny Răducanu. S-a născut ca rob pe domeniul
Petrea „Crețul” Șolcan () [Corola-website/Science/324301_a_325630]
-
Chirică apar relativ devreme, în această zonă, cel mai probabil numele satului a fost dat după fiul lui Balaure Măldărescu, Chirică , ce avea, în iulie 1734, moșie „ spre apus de Cerna” ( C. Tamâș,I. Soare și C, Manea-Andreescu- Comori arhivistice vâlcene. Buc.1985 nr 326) De menționat că, până în anul 1962, în acest sat a locuit boierul Chiricel, în al carui conac a fost amplasat sediul CAP-ului!!! Satul POPEȘTI -Apare documentar abia în anul 1900 că un cătun al satului
Lădești, Vâlcea () [Corola-website/Science/325243_a_326572]
-
Bistreț, lângă Calafat) ciobanii cu turmele lor, spre Dunăre pentru iernat. Grădiștea este atestată documentar în 3 august 1489, în timpul voievodului Vlad Călugărul. ((Documenta Romaniae Historica, B, Țara Românească, vol I, Editura Academiei RSR, București, 1966,pag. 350); (Comori Arhivistice vâlcene, Catalogul documentelor de la Arhivele Statului din Râmnicu Vâlcea ( 1467-1800), Vol. II, București, 1985, pag.15 ). În același document este menționat și satul Runtea, langă Grădiștea, sat dispărut. ( Ibidem ). O atestare documentară mai veche o are satul Băești, actualul sat Dobricea
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
dispărut, rămas în toponimia locală. (ibidem). Satul Turburea este atestat în anul 1502, satul Obislavul în anul 1722, satul Dobrina, lângă Turburea în anul 1576 - sat dispărut -iar în anul 1514 este atestat satul Straja, lângă Grădiștea, sat dispărut . ( Studii Vâlcene, Serie nouă, Nr. I(VIII), Editura Almarom, Râmnicu Vâlcea, 2003, pag. 25-35.) Etimologie: GRĂDIȘTE, grădiști, s. f. Ridicătură (alungită) de teren formată în lunca unui râu, datorită schimbării către vărsare a meandrelor lui. - Din sl. gradište „castru”. ( DEX). Iorgu Iordan
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]
-
Valea Grădiștii este un toponim geomorfologic care indică o așezare întemeiată pe o vale în apropierea cetății; Obislavul de la hidronimul ”Obislavul”- cuvânt de origine slavă. ( Eugen Petrescu, Vâlcea - Țara lupilor getici sau Ținutul Vâlcilor. Călător prin istoria milenară a plaiurilor vâlcene, vol I, II, Râmnicu - Vâlcea, Editura Conphys, 2007, pag. 403). Pentru Obislavul propun și următoarea formă: Obi + Slavu = slavii de la Obi ( fluviu in vestul Siberiei, Federația Rusă). Contribuția grădiștenilor pentru Războiul de independență din 1877 a constat în jertfe umane
Grădiștea, Vâlcea () [Corola-website/Science/325299_a_326628]