167,899 matches
-
antitetice. Cel definitoriu pentru volumul Tags este prezență vs. absență. Dilemele legate de propria existență, de locul său în lume, sunt pe deplin legitime în cazul unui scriitor de certă notorietate care, în urmă cu șaptesprezece ani, trecut binișor de vârsta juvenței atotbiruitoare, a ales calea unui exil (aurit?), departe de familie, de prieteni și de viața literară în care ocupa o poziție bine definită. De la Paris, unde trăiește în prezent, Dinu Flămând știe cel mai bine că "Partir c'est
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
tinerețe, percepută ca stare de normalitate, și inevitabilitatea bătrâneții (să nu uităm că, incredibil pentru cine îl cunoaște cât de cât pe Dinu Flămând, poetul este în pragul celebrării celor șaizeci de ani) eul liric trăiește din plin angoasele unei vârste incerte. Nesiguranța este maximă, certitudinile tinereții se relativizează, condiția omului se revelează ca fiind una slabă, de pascaliană trestie aflată în bătaia vântului. Pe măsura trecerii timpului, întrebările se înmulțesc, revelațiile devin tot mai dureroase pentru că - nu-i așa? - bătrânețea
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
existenței cotidiene zilele se scurg aparent identic, ai sentimentul că nimic nu s-a schimbat în viața ta, temperatura sufletească este aceeași, dar deteriorarea trupului sub acțiunea timpului este inevitabilă. Evoluția vieții unui om este contradictorie. Pe măsura înaintării în vârstă are tendința să se înalțe în plan spiritual, fiecare nouă experiență trăită și fiecare carte citită îi dau sentimentul îmbogățirii sufletești, iluzia că, prin voință și cunoaștere, poate deveni stăpânul absolut al propriului său destin. Pe de altă parte, drama
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
îmbogățirii sufletești, iluzia că, prin voință și cunoaștere, poate deveni stăpânul absolut al propriului său destin. Pe de altă parte, drama speciei umane este aceea că înălțarea spirituală este dublată de degradarea fizică, tot mai vizibilă pe măsura înaintării în vârstă. Urcând, de fapt coborâm, iar finalul este același pentru toți. Nu există alternativă. Timpul acționează fără cruțare, verdictul său este unul fără drept de recurs, viața se scurge la fel când ți-e bine și când ți-e greu, iar
Cartea neliniștirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10467_a_11792]
-
acolo și mă vedeam acolo. Eram făcută din două ființe, pentru că nu puteam trece prin acea ușă zăvorîtă și totuși puteam fi în altă parte (...) Corpul meu nu putea să fie decît aici. Eu puteam să fiu oriunde". Arestată la vîrsta de numai 16 ani, Oana Orlea e confruntată cu ideea punctului pînă la care un om își poate conserva conștiința: "Tortura poate transforma pe oricine, într-o fiară sau într-o zdreanță. Mai tîrziu sau mai devreme, în funcție de rezistența fizică
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
de solitudine, tocmai de aceea despre Dragomir ai fi putut crede orice, dar în nici un caz că scrie. De pildă, ai fi putut crede că citește din acea obișnuință pe care, dacă ai apucat s-o capeți pînă la o vîrstă, după aceea o vei exersa de la sine, în virtutea unei deprinderi ce nu mai are nevoie de imboldul impus al unei voințe culturale, sau ai fi putut crede că, în orele libere, se plimbă lăsîndu-se în voia unor asociații de idei
Caietele timpului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10475_a_11800]
-
pe care tocmai, confidențial, mi le-ai spus? întocmai ca în randevuurile deochiate, discreția era de rigoare. Noul venit primea un nume, care putea fi de cotoi sau de voievod, noua lui identitate rămânea învăluită în taină. Toată lumea era mulțumită. Vârsta de aur, când fiecare să toarne pe fiecare, toți contra unul și unul contra toți, n-a mai venit, în România comunismul s-a prăbușit mai înainte, lăsându-i nemângâiați pe cei ce realizaseră o tradiție, vorbeau în numele unei vechimi
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
Lenau bănățean, din ce în ce mai eroice în secolul care a trecut, vin din nevoia de mituri culturale de care Provincia a dus întotdeauna lipsă" (p. 227). Dacă Lenau s-a născut într-un sat din Banat pe care l-a părăsit la vârsta de un an, fără ca opera sa să păstreze vreo urmă, mult mai aproape de spritualitatea bănățeană este marele prozator sârb Milos Crnjanski, cel care și-a făcut studiile la Timișoara și își petrecea vacanțele la Buziaș. Cartea lui Cornel Ungureanu nu
Cartografia literaturii române by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10487_a_11812]
-
în care Dan Voiculescu s-a repezit în gardul cu ghimpi otrăviți care, din punct de vedere politic, îl va ucide, cu siguranță. Ce nevoie avea un om care stă pe un munte de bani, care a ajuns la o vârstă destul de înaintată, care, se spune, și-a găsit liniștea și în viața de cuplu, care a reușit o trecere plină de succes a afacerii în mâinile urmașei de tot acest scandal? Cu puțină înțelepciune, poate c-ar fi făcut uitate
Lamentabila amnezie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10486_a_11811]
-
oferă pelicula lui Gilliam, mai dementă decît orice alt lungmetraj pe care l-a făcut pînă acum, este titlul, un fel de antonim la Wonderland. Complet fals, menit să te inducă în eroare, deoarece Jeliza-Rose (o extraordinară Jodelle Ferland, în vîrstă de 10 anișori), echivalentul american al lui Alice, parcurge aceeași rută inițiatică: normalitate, anormalitate, normalitate, treceri marcate la Carroll de gaura de iepure (nu, la sfîrșit, fetița nu se trezește în patul ei cu amintirea tulbure a unui vis răutăcios
TIFF-ul dulce și te duce by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10501_a_11826]
-
schimbat atitudinea... Știre de senzație la Jurnalele tv - prezicătoarea Sunita: - Am fost prădată de hoți... Corul dracilor dirijat de Belzebut: Hau-hau-hau și hi-hi-hi, Cum de asta n-o ghicí? Și, apropo de texte-versuri, la Etno Tv, un interpret la o vârstă de om cu nepoți, se tânguie (23 iunie): Strugurel bătut de brumă Greu îi, Doamne, fără mumă, Fără mumă, fără tată, Parc-aș fi rupt dintr-o piatră... Ce să mai... comment ? Domnul președinte Traian Băsescu, abia ținându-se să
"Amice, ești... idiot!" (I.L. Caragiale) by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10504_a_11829]
-
Simona Vasilache Anticariatele țin, la odihnă, cărți obosite. De obicei, sfîrșeala asta a lor e unul din neajunsurile vîrstei. Se poate, însă, întîmpla ca un volum să tragă a repaus din chiar anul apariției lui. Așa e Interior, romanul lui Constantin Fântâneru din 1932, de la Cultura Națională, de găsit în micul magazin de antichități literare de pe Academiei. Despre el
Un om obosit by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10512_a_11837]
-
când poeții, se știe, fac mult tapaj pe chestia asta, și dacă nu au - talent, vreau să zic. Nici criticul Mircea Scarlat, regretatul, amicul său cel mai bun din junețe, fiindu-i ca un frate, nu-i dezvăluise taina... La vârsta aceea tânără, în studenție, Valeriu admirator al lui Ștefan Augustin Doinaș, decide cu luciditatea viitorului liberal,... mai liberal și decât Tăriceanu și decât prietenul acestuia, Patriciu... decide, prin urmare, să fie numai avocat, - poeți rămânând în continuare Rimbaud... Rilke... Nichita
Un ministru poet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10516_a_11841]
-
ceața (titlu cam romanțios pentru gustul cititorului actual), experimentul se prelungește spre zona literaturii epistolare din epoca luminilor. O convenție literară devenită loc comun (găsirea unui pachet de scrisori) este pretextul devoalării unei "iubiri imposibile" între un profesor român, în vârstă de cincizeci și șase de ani, relativ sărac, al cărui vis este să trăiască în Portugalia, și o portugheză bogată, cu unsprezece ani mai tânără, stabilită în Australia. Cei doi s-au cunoscut în anul 1975 și tind să se
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
anii falnici treizeci (am citat aproximativ dintr-un poet român), șoseaua anilor, lunilor și săptămânilor pare nesfîrșită; nici nu știu când am parcurs-o, și iată că am ajuns foarte aproape de capătul ei - dacă îmi va fi dat să ating vârsta medie din România pentru ieșirea mea din scenă. Cum au zburat anii mei între treizeci și unu și cincizeci și șase, între prima Lisabonă și Lisabona de acum? Probabil că la fel cum au zburat zilele din septembrie până azi
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
cu ea. E directă și știe să șfichiuiască la nivel verbal (credeți-mă, mi-am luat-o). Iar la final mi-a spus senină: "poate că unele dintre lucrurile pe care ți le-am spus pot părea grosolane, dar la vîrsta mea trebuie să fixezi niște parametri". În fine, iată ce vă pot oferi în schimbul ordaliei. - Care credeți că este cea mai dificilă situație în teatru/film, din punct de vedere thespian? - Cred că orice actor îți va da acest răspuns
O artistă veterană by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10524_a_11849]
-
Pavel Șușară George Apostu Brâncușian în esență, dar stopat în orizontul arhaic și idolatru al lui Brâncuși, el a perpetuat, în plină contemporaneitate, vîrsta eroică, prometeică și stihilă a sculpturii. Fascinat în primul rînd de materialele ingenue, neprelucrate, prelevate nemijlocit din natură, în special de lemn și de piatră, asupra cărora se poate interveni aproape organic, prin tehnici care au rămas, practic, neschimbate de la
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
neschimbate de la începuturile lor, cum ar fi cioplirea directă, sculptorul nu a adăugat realului forme noi, nu a civilizat amorful, ci doar a eliberat ceea ce materia însăși ascunde misterios în sine, ceea ce este înscris fatalmente în codul ei genetic. Prin vîrsta viziunilor sale și prin firescul desăvîrșit cu care se așază în lumea elementară, Apostu este contemporan cu dinozaurii, este parte din evoluția materiei, în timp ce prin natura sensibilității lui, prin vocația sa de arhitect și de constructor, dar și printr-un
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
formelor abia întrezărite, pe a căror fundație urmează să se ridice angulozitățile și broderiile gotice. Deși, în ordine cronologică, cel mai tînăr din marea noastră galerie de sculptori, în perspectiva cronologiei formelor Apostu este cel mai bătrîn, este de o vîrstă cu materia însăși. Paciurea îi este nepot, Anghel strănepot, iar Brâncuși duce, în special prin Pasărea în văzduh, pînă la ultimile consecințe, marele lui gest fecundator. Intocmai ca în reprezentarea simbolică a șarpelui care își înghite coada, brâncușianul Apostu este
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
înghite coada, brâncușianul Apostu este în același timp marele precursor al lui Brâncuși. Pînă și Ion Georgescu și Ionescu-Valbudea îi sunt urmași mai tineri. Ion Irimescu Patriarh al sculpturii românești contemporane, pînă mai ieri, cînd s-a stins la o vîrstă matusalemică, Irimescu a știut, într-un mod aproape miraculos, să împace contrariile, să anuleze riscurile și să conserve o imagine reconfortantă a artistului în istoria brută și în istoria artei. Străbătînd vremuri opace și agresive, pe care le-a cunoscut
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
care grația și transparența sunt dominantele sale mari, arta lui Ion Irimescu este elogiul adus unei lumi care nu trăiește în realitatea brută, semnul unui umanism care, prin reprezentare, a curățit viața de toate asprimile ei trecătoare. Ajuns acum la vîrstă centenară, înconjurat cu multă grijă pînă și de aceia care nu și-au făcut din estetică o preocupare specială, artistul s-a sustras și coroziunii timpului, continuînd să înfrumusețeze lumea și să transmită același mesaj plin de puritate și de
Sculptori români contemporani by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10525_a_11850]
-
că am făcut ceva "nebunesc". Mă aflu, însă, printre purtătorii de "donquijotism" care se strecoară cum pot în lumea noastră pragmatică, unde unica valoare certă e banul. O dovedesc și prin seriozitatea cu care "conferențiez" moliilor, deși am depășit demult vârsta lui Don Quijote; cea la care bătrânii pot fi ridicoli cu riscuri mai mici.
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
fizice întârzie mult procesul de îmbătrânire, în special exercițiile chinezești de menținere a formei, care sunt ușoare și împiedică extenuarea. De fapt, cea mai mare parte a declinului fizic de care suferă persoanele mai vârstnice își are rădăcinile nu în vârstă, ci în simplă folosire inadecvată a minții și trupului. Nu mai există nicio îndoială că exercițiile fizice regulate reprezintă una dintre cele mai bune căi de a preveni și de a trata aproape toate tipurile de boli. Exercițiile pot energiza
Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani! [Corola-blog/BlogPost/94280_a_95572]
-
par. Pieptănarea frecvență a părului cu degetele goale poate stimula circulația sângelui, dezvoltă capacitatea mentală și memoria și păstrează culoarea naturală a părului. * Să strângem ușor din dinți de mai multe ori pe zi. Dinții sunt alt semn important al vârstei. Pierderea dinților este asociată adesea cu bătrânețea. Pentru a-i păstra, chinezii din vechime recomandau să încleștam ușor dinții. Aceasta nu numai că îi întărește și îi împiedică să de deterioreze prematur, ci stimulează și sexualitatea și forță mentală. Mișcările
Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani! [Corola-blog/BlogPost/94280_a_95572]
-
îngrijire naturală a sănătății sub numele shui huo ji („apă și focul se echilibrează între ele”). * Să contractam și să relaxam des mușchii anali și degetele picioarelor. Această stimulează sexualitatea, qi-ul rinichilor, funcția urinară și alte funcții asociate adesea cu vârsta. Dacă vitalitatea sexuală scăzută și incontinenta sunt simboluri ale îmbătrânirii premature, contractarea și relaxarea ritmica a mușchilor anali și a degetelor picioarelor, efectuate frecvent, pot întârzia procesul de îmbătrânire, împiedicând apariția acestor dereglări. * Să nu lăsăm stomacul să se umple
Incredibile sfaturi ale medicinei traditionale chineze, cu ajutorul carora putem trai peste 100 de ani! [Corola-blog/BlogPost/94280_a_95572]