1,106 matches
-
după mai multe criterii, respectiv: specia de animale de la care provine laptele-materie primă (vacă, oaie, capră, bivoliță sau lapte de amestec); conținutul de grăsime (între 0,1% și 7,5% grăsime); aspectul produsului finit (coagul mai mult sau mai puțin vâscos, coagul ușor filant sau sub formă de gel) etc. Principalul criteriu de clasificare este cel după tipul de fermentație aplicat: produse care se obțin printr-o fermentație lactică (iaurtul, laptele bătut și laptele acidofil) și produse bazate pe o dublă
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
Acest tip de smântână este utilizat ca adaos la cafea sau pentru obținerea unor preparate culinare. Smântâna fermentată de consum. Poate fi livrată cu conținuturi diferite de grăsime (12%; 20%; 22%, 25%; 26% sau 30%). Produsul trebuie să fie omogen, vâscos și fără aglomerări de grăsime sau de substanțe proteice și cu o aciditate de max. 90°T. Gustul trebuie să fie plăcut, slab acrișor, iar mirosul de fermentație lactică. Smântâna plastică. Se obține din smântână dulce cu 41-48% grăsime și
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
cu consistență fluidă, fără aglomerări de grăsime sau substanțe proteice. Culoarea trebuie să fie albă-gălbuie, distribuită uniform în toată masa, iar gustul și mirosul să fie plăcute, ușor dulceag și slab aromat. Smântâna fermentată apare ca o masă omogenă și vâscoasă, dar fără aglomerări de grăsime sau de substanțe proteice. Culoarea trebuie să fie alb-gălbuie uniformă, iar gustul și mirosul plăcute și aromate, caracteristice fermentației lactice; nu se admit nuanțe străine. În situația în care smântâna este achiziționată direct de la ferme
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
reconstituit, se procedează în felul următor: 12,5 g lapte praf (provenit din lapte normalizat) sau 8,5 g lapte (obținut din lapte smântânit) se dizolvă într-o cantitate mică de apă (încălzită la +40°C), până la obținerea unei paste vâscoase și omogene. În continuare, se adaugă treptat și sub amestecare continuă, apă adusă la temperatura de +65....+70 °C; după răcirea amestecului la +20°C, se completează cu apă până la 100 cm3. 8.4.2. Metode de control a parametrilor
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
corecte, bază pentru analiza științifică a realității. Reamintim că senzația este reflectarea în conștiință a unor însușiri izolate ale lumii exterioare, așa cum sunt cele sesizate de organele de simț; exemple de senzații: alb, roșu, mat, dur, dulce, amar, cald, elastic, vâscos, aromat. Percepția este reflectarea în conștiință a unui lucru sau fenomen, împreună cu toate însușirile sale, fiind deci o sinteză a tuturor senzațiilor pe care le produc, inclusiv relațiile dintre aceste senzații. Percepem un lucru în momentul în care el este
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Pavel, deja surd, deja simțind un gust de sânge ars în fundul gâtului, se retrase în mijlocul unei duzini de soldați, spre un șanț mare, din spatele taberei. Unul din ei se aplecă să bea, dar se ridică imediat: mâinile scoaseră un terci vâscos, gălbui la culoare. Era un râu mort, îngust, astupat de rămășițe omenești. Tropăiră pe loc câteva clipe, fără a se putea hotărî să traverseze mâzga aceea stătută, unde pluteau la suprafață câteva cadavre. Chiar atunci apăru Marelst și Pavel îi
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
înmuierea treptată a solidului amorf. - D.p.d.v.termodinamic au o stare stabilă de echilibru caracterizată printr-un minim absolut al energiei libere de configurație - Este considerată o stare de echilibru metastabil a unui solid ;Sunt considerate uneori ca fiinf lichide foarte vâscoase,subrăcite. Solidele cristaline au drept specific structura atomică reticulară . Această structură demonstrată experimental cu ajutorul radiațiilor X, constă în aceea că particulele care compun substanța se aranjează ordonat în spațiu, alcătuind o rețea cristalină (fig c). Elementele unei rețele cristaline sunt
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
din topituri - din vapori - din soluții Cristalizarea din topituri: la încălzirea treptată a unei sticle, care la temperatură uzuală este un corp solid amorf, se constată că, pe măsură ce crește temperatura, sticla se înmoaie transformându-se într-o pastă din ce în ce mai puțin vâscoasă, până ce devine complet lichidă. Nu se poate stabili un punct de topire. Procesul este continuu. La răcirea treptată a topiturii, fenomenul decurge în sens invers, până la solidificarea completă a sticlei care își păstrează omogenitatea confuză, pe care o avea și
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
mai mari și mai puține, trebuie provocată o subrăcire slabă , iar pentru a obține cristale multe și mici trebuie provocată o subrăcire mai pronunțată, care însă să nu depășească anumite limite. Dacă subrăcirea este prea puternică atunci masa substanței devine vâscoasă . Această stare nu mai permite aranjarea ordonată a particulelor sub formă de rețea cristalină și solidificarea se face în stare amorfă. Exemple de corpuri puternic subrăcite sunt sticlele și caramelul, care au un caracter solid amorf. Cu greu și doar
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
este mai mare .La o răcire sau suprasaturare bruscă nici nu se vor mai forma cristale ci, mase amorfe sau coloidale de substanță. Ca o dovadă a rolului vâscozității în împiedicarea cristalizării este faptul că substanțe a căror topitură este vâscoasă, cum este cazul silicei care se solidifică în formă amorfă sticloasă și care prin adăugare de substanțe ce măresc fluiditatea topiturii, cristalizează la răcire. Cristalizarea ei trebuie, în mod teoretic, să înceapă la concentrația de saturație a soluției sau la
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93217]
-
caracteristică, este așezat la marginea patului, în șezut și nu poate respira eficient, toracele este destins, iar auscultația pulmonară decelează raluri sibilante. Administrarea medicației de criză va avea ca efect atenuarea dispneei și diminuarea sibilantelor, dar și eliminarea unei expectorații vîscoase, uneori perlate, specifice. Un element esențial pentru diagnostic este faptul că între crize, examenul clinic al pacientului poate fi perfect normal. Examene complementare * Gazele sanguine în criză, se observă hipoxie și hipocapnie, iar între crize valorile sînt normale. * Radiografia toracică
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
traheobronhomegalie, plămîn polichistic, sechestrația pulmonară, agenezia arterei pulmonare, sd.Williams-Campbell cu deficit al cartilajului bronșic, ceea ce duce la alterarea dinamicii bronșice cu apariția unor dilatații bronșice difuze); mucoviscidoza, anomalie caracterizată prin perturbarea tuturor secrețiilor glandulare exocrine. Se produce o expectorație vîscoasă, o infecție cronică la nivelul arborelui bronșic, complicate în timp cu o insuficiență respiratorie severă; sd.Kartagener caracterizat prin situs inversus, bronșiectazii și sinuzită; sd. MouhnierKuhn în care bronșiectaziile se asociază cu etmoido-antrită. Există și bronșiectazii dobîndite, mai ales în urma
Curs de pneumoftiziologie by Antigona Trofor [Corola-publishinghouse/Science/940_a_2448]
-
începând cu apariția cotiledoanelor pe care se observă pete circulare sau neregulate ca formă, brunegălbui, cu aspect apos pe vreme umedă. Pe frunze apar pete mici, de 2-3 mm, colțuroase, delimitate de nervuri, translucide, verzi-gălbui, acoperite cu exudat bacterian galben vâscos, vizibil pe fața inferioară a limbului. În condiții optime de temperatură (26-28oC) și umiditate atmosferică ridicată, numărul și suprafața petelor crește, ele confluează și halourile clorotice ajung la 2-5 mm lățime. Dacă umiditatea atmosferică scade, țesuturile se necrozează iar exudatul
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
dar cele calitative sunt deosebite, deoarece boala este prezentă și pe gramineele din flora spontană și depreciază calitativ furajele. Simptome. Boala apare pe spice în perioada înfloritului și maturității spicelor. Din florile infectate ale spicului se scurg picături de lichid vâscos și dulceag. În aceste picături se găsesc sporii asexuați ai ciupercii. În locul cariopselor, agentul patogen formează scleroți de 2-4 cm lungime și 3-6 mm grosime, care au o structură densă fiind alcătuiți din plectenchime. La exteriorul lor există paraplectenchimul foarte
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
cazuri fiind insuficientă pentru analizele biochimice și citologice [30]. Riscul de pancreatita acută după FNA este de 2- 3%, mai mare decât în cazul leziunilor pancreatice solide, de asemenea există risc de hemoragie sau infectare [31]. Lichidul de puncție este vâscos, asemănător cu cel al chist adenoamelor mucinoase, cu cantitate crescută de amilaze. Citologia în lichidul intrachistic poate fi pozitivă în 20-30% dintre cazuri, iar prelevarea de biopsie de la nivelul peretelui crește nivelul citologiei pozitive la 80% [32,33]. Utilizarea echobrush
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
acordului interobservatori foarte variabil (între 40 și 83%) [78]. La fel ca și în cazul diagnosticului de IPMN, folosirea examinării citologice și a markerilor tumorali a lichidului intrachistic a crescut acuratețea diagnosticului EUS la 80% [40]. Lichidul intrachistic este gros, vâscos, discret tulbure, fiind necesar un ac mai gros pentru recoltare, cu amilaze reduse și este paucisau acelular. Cand celulele sunt prezente, acestea sunt cilindrice, secretante sau caliciforme cu nucleu regulat. Prezenta atipiilor nucleare sugerează diagnosticul unei tumori mucinoase borderline sau
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
1000 - 1500 ml de suc pancreatic. Pancreasul are funcție endocrină și exocrină. Secreția endocrină a pancreasului este reprezentată de insulină și glucagon, iar cea exocrină de sucul pancreatic. Compoziția chimică a sucului pancreatic Sucul pancreatic este un lichid clar, ușor vâscos, cu pH alcalin; conține 98,5% apă și 1,5 % reziduu uscat alcătuit din substanțe anorganice și substanțe organice. Substanțele anorganice sunt reprezentate de cationi de Na+, K+, Ca++, Mg++ în concentrații egale cu cele din plasmă și ioni de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
lobul frontal [12]. Histopatologie Chistul coloid, al cărui nume provine din termenul grecesc kollodes, cu semnificație de clei, este o tumoră de mici dimensiuni (0,3-3 cm), sferică, încapsulată (strat fibros, extern si un altul intern, epitelial), cu un conținut vâscos, gelatinos, cu proporții variate de proteine și colesterol, intens PAS+. Ocazional putem regăsi o reacție granulomatoasă în pereții chistului ca urmare a iritației chimice datorate hemoragiei, granulațiilor de colesterol sau materialului coloid. Prezentarea clinică Chistul coloid poate evolua adeseori asimptomatic
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
crânguri de aluni și, apărând peștera de vânturile aspre ale mării, o perdea de tei. Pe jos se află ghindă, și ciuperci, și mușchi, iar pentru dreptele pedepse, înțepătoare și usturătoare, spini, scaieți, ciulini, urzici și vreun smârc acoperit cu vâscoasa mătase a broaștei. Plantele dușmănoase își găsesc, cu aceleași rosturi mustrătoare, un corespondent în fauna, himerică sau nu, a insulei vrăjite, vipere cu limba despicată și șuierătoare, broaște râioase, viespi, arici, gândaci și lilieci, cârtițe în stare să audă pasul
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
cu fiecare atom de hidrogen transformat în heliu. Din înaltul cerului, soarele se fixează deasupra noastră, învăluindu-ne cu lumina lui fierbinte. Razele incandescente ne pătrund prin ochi și încep a ne topi prin interior, transformându-ne într-un material vâscos. Ne scurgem spre genune, prelingându-ne spre povârnișuri. Cu o ultimă sforțare, reușim totuși să ne salvăm. Ne răsfirăm mâinile pe pereții muntelui de care căutăm să ne agățăm cu palmele. Cu degetele, înșfăcăm niște colțuri tăioase pe care le
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Percy (Relicve de poezie veche) . În aceasă operă, fantasticul, nota demonică existentă în structura personajului, în peisajul exotic și în mecanismul supranatural (corabia cu spectre care înaintează fără vânt, moartea echipajului, ruperea vrăjii, în clipa în care marinarul binecuvântează animalele vâscoase de pe punte etc.), toate au un scop moralizator. În literatura germană a secolului al XIX-lea s-a remarcat Ernst Theodor Wilhelm Hoffmann. În operele sale magia coexistă cu ironia, apare întreaga gamă a fantasticului. La el apar feericul, mirificul
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
se cântărește. Se usucă din nou timp de 30 minute și se răcește în exicator, repetându-se această operație până la masa constantă (masa se consideră constantă când diferența dintre două cântăriri succesive nu depășește 0.1%). În cazul produselor mai vâscoase, care nu se pot amesteca bine cu nisipul, se adaugă peste proba cântărită în fiolă 10 cm3 apă, se amestecă, se evaporă pe o baie de apă, după care se usucă în etuvă. Metoda prin uscare în vid Determinara umidității
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
vid Determinara umidității prin uscare în vid este indicată pentru produsele care conțin levuloză sau alte substanțe destructibile.Uscarea se face la o presiune de max. 20 mm Hg și o temperatură de max. 70°C. În cazul produselor mai vâscoase, proba se diluează cu o cantitate de apă astfel încât să conțină 20...30% substanță uscată. Din proba diluată, în fiola pregătită se cântărește, cu precizie de 0,0002 g, o cantitate care să conțină circa 1 g substanță uscată. După ce
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
uscare, fiola se închide cu capacul, se ține în exsicator timp de 30 minute și se cântăresc. Pentru unele produse zaharoase, în special cele făinoase, uscarea se face fără nisip, luându-se pentru analiză circa 5 g. În cazul produselor vâscoase, care nu se pot amesteca bine cu nisipul, se adaugă 0,5...0,7cm3 apă, se amestecă cu bagheta, fiola fiind așezată pe o baie de apă, până ce produsul capătă un aspect uscat, după care se introduce în etuvă, procedându
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]
-
un aspect uscat, după care se introduce în etuvă, procedându-se mai departe ca mai sus. în care: m - masa produsului luat pentru determinare, în g. m1 - masa produsului după uscare, în g. OBSERVAȚIE - În cazul folosirii metodei la produsele vâscoase, trebuie să se țină seama de cantitatea de apă folosită pentru diluție. Diferența între rezultatele a două determinări paralele trebuie să fie de max. 0,1% la un conținut de umiditate până la 5% și max. 0,2% la un conținut
Caiet de lucrări practice: tehnologia prelucrării produselor vegetale II : tehnologii extractive by Radu Steluţa () [Corola-publishinghouse/Science/568_a_1171]