5,030 matches
-
la ore, a precizat Melanie pe un ton cât se poate de nostim (i se dezvelise un sân aproape În Întregime, dar nu luă În seamă faptul acesta). Dar de spioni ce știi? - mă Întrebă dintr-o dată, cu o curiozitate vădită În glas. Sau, de fapt, voiam să te Întreb de spioance. Chiar erau atâta de frumoase pe cât ne spunea nouă la istorie?... Noi am avut spioance? (pronunțase ultimul cuvânt foarte răspicat, ca și cum s-ar fi temut să nu-l Înțeleg
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
cercetează tocai ceea ce trebuie sau ceea ce ar trebui să fie În drept, În opoziție cu ceea ce este, opunând un adevăr ideal unei realități empirice”. Del Vecchio explică faptul că deontologia este tocmai știința a ceea ce trebuie să fie. Optica este vădit kantiană, menționând opoziția dintre Sein și Sollen. Filosofia dreptului cuprinde, așadar, trei ordine de cercetare: 1. Logică, 2. Fenomenologică și 3. Deontologică. Din această triplă perspectivă, domeniul ei poate fi definit: Filosofia dreptului este disciplina care definește dreptul În universalitatea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
și Kant. Imperfecțiunile acesteia, În comparație cu acel Înalt Ideal, s-au dovedit tot mai grave și mai evidente. Numeroasele probleme ivite În interpretarea Pactului, și necesitatea deseori respectată a modificării sale, erau indiciile unei stări de criză, cu alte cuvinte se vădea că „organul nu era Încă adaptat funcției sale”. Giorgio del Vecchio nădăjduia profetizând: „Fără Îndoială deci - scria filosoful - o organizație nouă și mai adecvată trebuie să se formeze În viitor care să urmeze acestui prim și defectuos experiment. Greșeala cea
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
un comandament interior, o îndemnă totuși să bată la ușă. Îi ieși în întâmpinare tatăl Inei, care o invită cu o politețe reținută să treacă peste prag. De cum intră, Olga roti ochii în căutarea prietenei sale, dar cum aceasta se vădi a nu fi acolo, găsi să spună: - Credeam că Ina se află la dumneavoastră, de asta am îndrăznit...! - Cum se vede, nu e! Există și un motiv foarte serios: s-ar putea ca În noaptea asta să devin bunic. Ții
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
putea readuce pe făgașul normalului viața lor de familie. Nefiind străină de mânuirea armelor iubirii, ea făcea fel de fel de încercări: iscodea artificii, îi dădea dovezi de dragoste, îi rememora trecutele scene de tandrețe; peste toate acestea însă se vădea că se așezase praful gros al uitării. Efectul scontat întârzia să se arate. Olga își spunea adesea: Am fost o proastă! Fetele din ziua de azi, cum se mărită iau în mâna lor hățurile și își asumă în mod serios
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
alungi, dar el nu manifestă nici un semn că intenționează să părăsească locul unde s-a aciuat. După scurgerea unui timp relativ scurt, cam un an și ceva, misivele Olgăi, optimiste, exuberante, înflăcărate de plinătatea unei vieți nevisate, se încețoșară. Era vădit faptul că bunele relații dintre soți începuseră să se erodeze. Inei i se părea că acestea se alteraseră prea devreme. În noile scrisori, nota dominantă era de pesimism, patinat de o deprimare ce probabil ajunsese de nesuportat. Gândurilor țintuite în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
mei. Însă aveam statutul de aiurit într-un asemenea hal încât nimeni nu se agitase cine știe ce pe chestia asta. Nicio îngrijorare, nicio nedumerire. Rezultat: niciun apel telefonic, nicio căutare, nimic. Asta putea să mă lovească nițeluș în orgoliu, dar se vădea, în condițiile date, o stare de fapt destul de mulțumitoare. Pe de altă parte, deși invidiam gândăceii pentru lipsa lor de probleme, dinaintea mea se ridica un mare semn de întrebare. De fapt vălurea un noian de asemenea semne și n-
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
spune că nu-ți place!", am făcut zeflemitor. "Ba da, Șefu'", zice ea zglobioasă și începe să repete ritmat, încropind de un cântecel simplu: "Țonți-Țonți-Țonți, Țonți-Țonți-Țonți..." Era de-a dreptul încântată. Era mai isteață decât Dorinel, fără îndoială, ba pe deasupra vădea și anumite înclinații artistice. Cam rudimentare, ce-i drept. Dar Dorinel, în simplitatea lui, degaja un anume tip de onestitate. Acum stătea și o privea, dând senzația că s-ar gândi foarte preocupat la ceva, așa cum lasă impresia și o
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
cu numele tău un agent patogen devenise cea mai bună metodă de publicitate. Într-o zi de vineri, paisprezece cetățeni din Napoli s-au infectat din cauza unei bacterii necunoscute. Nimeni nu știa de unde apăruse aceasta și cum acționa (În afara efectului vădit că persoanei suferinde i se umfla capul de vreo trei-patru ori), dar era extrem de promițătoare În ceea ce privește rezistența la tratament și potențialul de extindere. Ca urmare, În paralel cu efortul generos al laboratoarelor de-a găsi leacuri, În multe companii weekendul
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
între ordine și libertate, între strictețea vieții citadine și neîncătușarea hălăduirii. Iar pentru cine a trăit în România până în 1989, ridicolul controlului de către autorități e și mai evident... Într-adevăr, compararea situației "țiganilor" în literaturile Germaniei, Elveției, Austriei și României vădește unele puncte comune, dar diferențele sunt cele care te pot pune pe gânduri. Dacă în primele trei țări contează contrastul față de burghezie, în Principatele române, unde societatea era preponderent agrară, accentele erau în secolul al 19-lea cu totul altele
Prezicători, aurari, lăutari...- "țiganii" în literaturile Europei Centrale și de Est by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/9187_a_10512]
-
l-a donat sau vândut, ci doar că acesta cuprinde niște "Note de călătorie - incomplet". E, de fapt, vorba de unsprezece pagini de blocnotes sau, poate, de caiet de școală, cu hârtia îngălbenită, degradată de trecerea vremii, iar textul e vădit scris în fugă și de aceea uneori greu de descifrat. Despre celelalte "două personaje", mă mir că domnul Roatiș n-a fost edificat de scurta introducere din Manuscriptum, care preceda textul publicat acolo acum 14 ani, rămas necunoscut mie și
Primim by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/9212_a_10537]
-
un loc bine definit și greu de uzurpat. în afară de Mircea Roman, nici un altul nu și-a identificat atît de rapid și de exact universul și stilistica, după cum nici unul nu și-a urmărit proiectul cu atîta rigoare. Deși este în mod vădit un cioplitor, cu o specială sensibilitate pentru lemn, el nu a ocolit nici metalul, nici bronzul și nici variantele lor industriale, un fel de semipreparate, cum ar fi tabla de exemplu. Și paradoxul lui începe tocmai aici, pentru că, deși este
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
păru să-l fi Învins pe omul tulburat, care lăsă Încet privirea În pămînt. Fusese doar un scurt episod jenant, acum depășit, ca gafa unui spectator care Începe să aplaude În scurta pauză dintre două părți ale aceluiași concert. Se vădi abia acum că toată agitația lui nu exprimase altceva decît o mare Îndoială de sine. — Urmează-mă și fă Întocmai ce-ți voi cere! porunci Joanna-Jeni, apoi se Întoarse și porni către punctul de la unsprezece metri, fiind sigură că Pablo
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
biliard. Părea un pic Îngrijorat. Trecură totuși În Încăperea unde se afla masa de biliard. Deși maiorul Îi explicase regulile jocului, Pablo lovea bilele cam la Întîmplare, de parcă ar fi vrut dinadins să piardă. Raportul de forțe era atît de vădit dezechilibrat, Încît maiorul, jenat de superioritatea lui, se străduia să joace și el cît mai prost. La un moment dat, Pablo se opri din joc, lăsă tacul din mînă, și spuse: — Prietene Smith, dă-mi voie să te consider prietenul
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
-nseamnă cuvântul, doar ți l-am spus de mult.,, -Scoate-ți-l dracului de acolo, mai repede! Mascatul, un uriaș de aproape doi metri, slujitor neînduplecat al legii, cu pistolul la cingătoare, clipește amenințător din ochi Ăde fapt singurii care i se vădă, de sub cagula neagră trasă pe cap. Are o respirație șuierătoare care se aude de la câțiva metri și bate din picior cu furie. Cotrobăie cartierul de câteva zile și nopți, căutând un evadat periculos, și au dat peste un mort, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
de tot. Îl cântam și eu cu ei. Ikey, Mikey, Jack și Sam, Băieți ce nu mănâncă salam, Jucăm fotbal, jucăm miuță - Și-avem mațes 2 la cutiuță, Ole, ole, Liceul Weequahic, ole! Ei, și ce dacă am pierdut? Se vădea, până la urmă, că avem și noi motivele noastre de mândrie. Nu mâncam salam. Aveam mațes în vestiar. Nu chiar pe bune, desigur, dar dacă am fi vrut, am fi putut avea și nu ne-ar fi fost rușine să spunem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
să admiți așa ceva? Câte au făcut ei pentru mine, câte sacrificii, și cât se laudă cu mine, și sunt cea mai bună firmă (zic ei) de relații publice pe care putea s-o aibă vreodată un copil și, când-colo, se vădește că tot nu vreau să fiu perfect. Ai mai auzit una ca asta la viața ta? Pur și simplu refuz să fiu perfect. Ce plod dat naibii. Vin la mine în vizită: — De unde ți-ai mai cumpărat și covorul ăsta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
evreiesc! Mi se mai dă o șansă. Ciudat. Pe dată o și asociez în sinea mea cu Dovlecelul de altădată, deși, ca fizic, e bine-nțeles, genul maică-mii. Aceeași culoare, aceeași statură, chiar și același temperament, după cum s-a vădit ulterior - veritabilă cusurgioaică, critic profesionist al persoanei mele. Bărbații ei trebuie să fie perfecți. Eu, însă, sunt orb la toate astea: nici măcar nu observ asemănarea dintre puștoaica asta și fotografia maică-mii din albumul promoției. De-aici reiese clar cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1907_a_3232]
-
pustiu al vieții moderne. Doamna Sara a fost o moralistă nobilă și neabătută, care nu accepta decât o comportare virtuoasă și strictă. A fost un bastion al standardelor celor mai înalte, o torță care-și arunca lumina călăuzitoare pentru a vădi relele acestei lumi. Doamna Sara, zice bărbatul, va trăi de-a pururi în inima și în sufletul nostru, fiindcă sufletui ei era atât de puternic și de ne... Vocea amuțește. Și Mona izbește în scaunul din față, izbește chiar în dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
jeg. E cald. Și-i zic că Dumnezeu este un moralist nobil și neabătut, care nu acceptă decât o comportare virtuoasă și strictă. Este un bastion al standardelor celor mai înalte, o torță care-și aruncă lumina călăuzitoare pentru a vădi relele acestei lumi. Dumnezeu va trăi de-a pururi în inima și în sufletul nostru, fiindcă sufletul Lui este atât de puternic și de ne... — Căcat, zice bărbatul. Se întoarce cu spatele și se duce să se uite pe glasvandul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
catehismul marxist în mână, trâmbițând sofismele materialismului dialectic. Dar, dat fiind nivelul la care ajusese Dave 2, alcoolismul său cronic îi servise pe post de pașaport pentru intrarea în Alcoolicii Anonimi. Crezul AA pornea de la principiile creștine, cu o înclinație vădită spre liturghie și tipic, înclinație care, sub influența unora ca Dave 2, se transformase într-o pasiune asemănătoare celei a vânătorilor de vrăjitoare. Asta pentru că, așa cum remarca William James, singurul leac pentru patima alcoolului este patima religioasă. Ajuns în acest
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1919_a_3244]
-
Ming. Beijingul era compus din trei părți: palatul imperial, orașul interior și cel exterior. În dinastia Ming a continuat construcția Marelui Zid Chinezesc o grandioasă construcție de apărare. Peretele zidului și forturile din multe porțiuni importante sunt zidite cu piatră, vădind ajungerea la apogeu a nivelului arhitectural. Marele Zid Chinezesc din perioada Ming începe la est de fluviul Yalu și se termină la vest, la Trecătoarea Jiayu, provincia Gansu, cu o lungime totală de 5.660 km. Trecătoarea Muntelui și Mării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1478_a_2776]
-
piept avea prinse un creion și un stilou. CÎnd Îl priveai mai atent, Îți dădeai seama că e un tip cu experiență: ochii mici, șireți și parcă speriați, buzele subțiri, cu o expresie prudentă, fruntea Încrețită de prea multă Încordare vădeau o mare experiență dobîndită pe nenumărate coridoare de hotel, unde stătuse la pîndă, mituind o sumedenie de cameriste și Înfruntînd sute de directori de hotel furibunzi. Experiența unor insulte ce nu trebuie să-ți trezească indignarea, a unor amenințări pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
cozonac. Nu prea Înțeleg despre ce este vorba. Se pare că l-a cîștigat la tombola noastră. — Să vedem, cine putea să fie? TÎnărul vorbea perfect englezește; doar excesiva corectitudine a frazei și grija de a nu face vreo greșeală vădeau un străin. Ai fi zis că face parte dintr-o familie de viță veche, care ținea ca membrii ei să vorbească limpede și corect; grija lui nu părea deloc pedantă, ci avea chiar un anumit farmec. Stătea În picioare, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
locatarii sanatoriului era conștient de vecinătatea acestei aripi prea liniștite a clădirii. Crizele de isterie ale celor doi jucători, atitudinea maiorului obsedat de trădare sau accesele de plîns ale unuia ca Davis - toate aceste simptome, la fel ca și violența, vădeau boala. Pacienții Îi cedaseră, sub semnătură, doctorului Forester propria lor libertate, În speranța că vor scăpa de „mai rău“. Dar În cazul cînd acest „mai rău“ se producea, „Pavilionul special“ era pregătit pentru a-i primi: nu era nevoie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]