14,859 matches
-
o vreme, pățesc la fel, vărs, ieri am vărsat un sertar cu/ făină, alaltăieri unul cu cafea, mâine voi/ vărsa sigur un sertar cu ceai, răspoimâine unul cu zahăr... Sunt morți/ care cer de pomană? Acum a rămas să-mi vărs/ mațele... Sunt confuz. Îți simt prezența în casă. Deși sunt atât de singur...// Aud un huruit. Tu erai așa neîndemânatică! Vino/ înapoi, dragostea/ mea. De ce nu mai apari în carne și oase? Alerg de la birou la/ geam, poate m-ai
Fiți pe aproape by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7704_a_9029]
-
în care s-a terminat operațiunea de valorificare, și vor fi utilizate că surse de finanțare a investițiilor. Sumele rezultate din valorificarea animalelor de muncă scoase din inventar în condițiile art. 7 vor fi evidențiate în contul amortizării rămase de vărsat. Eventuală diferența rămasă de amortizat urmează regimul prevăzut la art. 9 din Legea nr. 62/1968 privind amortizarea fondurilor fixe. Articolul 10 Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, întreprinderile și celelalte unități
DECRET nr. 478 din 26 decembrie 1983 privind scoaterea din inventar a animalelor de muncă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106633_a_107962]
-
dar mai este și, vorba lui Shakespeare, o stofă care nu durează ori, cum spunea Goethe, un nărav de care te debarasezi atât de curând. Hotărât lucru, lui Voicu Enăchescu nu-i plac torentele care treptat devin fluvii ce se varsă în liniștita mare, preferând virtutea izvorului de a primeni și a crea stăruitor: creație plină de bucurie chiar și atunci când pare chinuitoare. În definitiv, tinerii coriști din Preludiu sunt aidoma fructelor ce se consumă înainte de a se coace, alcătuind o
La o aniversare by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8172_a_9497]
-
prost, S-a dus să se spovedească la un duhovnic în post..." Frazarea, ritmul, rima, impecabile. Păcătuiește, biata eroină a povestei, în plin post, mâncând de dulce carnea unei găini furate, mă rog, dar bagă deștile-n gură și-o varsă pă loc. Dar păcatul cu văduvița ce stă alături, lângă ea, și care nu face nimic toată ziulica și o trimite să-i aducă bărbați, și stă de pază când vine unul, să nu dea peste el al doilea, și
Anton Pann by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9656_a_10981]
-
adus acasă trupul sfîrtecat și batjocorit al tînărului ei bărbat, Micheddu. Scena peregrinării consătenilor prin fața defunctului cu manifestări mai mult sau mai puțin zgomotoase, dar nu echivoce, ne pun în fața unor oameni pentru care e sfîntă tăria de a nu vărsa o lacrimă și îndărătnicia de a nu lăsa nerăzbunate ofensele. Analepsa ne pregătește pentru legea talionului ce face ca un omor să atragă după sine altul, altele. Capitolul următor, al doilea, și cel concluziv oferă reperele spațio-temporale, așadar rama acțiunii
Premiul Campiello 2006 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/9693_a_11018]
-
pot contraria, îndurera. Printr-o prismă îndrăzneț naturalistă, ajunge a se spovedi astfel: Am furat păsări. Am vorbit urît. Am preacurvit în pușcărie,/ într-o electricitate sordidă, locuind într-un așternut/ cu o fată nebună. Am umblat prin locurile/ unde varsă bețivanii./ Am batjocorit sufletul, Doamne./ Eu și neamul meu nu reușim să ieșim din trecut. Ne/ cufundăm tot mai mult în gramatică și în matematică,/ în etimologii, în astronomie, în bălegarul filosofiei" (Psalmul 4). Și, pe deasupra, e conștient că "cineva
O poezie religioasă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9705_a_11030]
-
Vasile Nicolescu și Adrian Marino într-un volum masiv, aceste "deschideri" au apărut, în 1967, la Editura pentru Literatură Universală. Cu titlul Scriitori străini. Scriitori, iar nu scrieri, pentru că a face cunoștința unor firi diferite, care au absorbit și au vărsat în pagină un anume specific e ceea ce-l interesează pe Călinescu. Din prefața lui Marino, memorialistică tandră și încercare de înțelegere a motivului din spatele acestei infidelități făcute din cîte-o căsnicie în fiecare literatură, iese un program al criticului-publicist, și șef
Ieșirea în lume by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9714_a_11039]
-
de gelozie și de mândrie care-i îndepărtase unul de celălalt; când s-au reîntâlnit, se simțeau de-a dreptul dușmani. Nu mai luptau cu aceleași arme: forța lui fizică se confrunta cu limba ascuțită a băiatului mutilat care-și vărsa acum în cuvinte toate durerile adunate în zile lungi de suferință. Charlot făcu un pas într-o parte, în șanțul drumului, când căruța trecu pe lângă el și-și acoperi fața cu mâna, dar Roche nu-i dădu nici o atenție; ochii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
nu a scris de asta de mai demult) o parte din stimulentele respective merg înapoi, la șeful care le-a aprobat; acesta reține o parte, dă o parte mai sus, la șeful/pila care l-a pus în funcție, restul varsă la partid. De aceea niciun partid nu a avut vreun interes să strice acest sistem, de aceea la fiecare schimbare de putere se schimbă toți oamenii din ierarhii: pentru pârghii de control și pentru absorbția de bani pentru partid. Frânarii
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
un scuipat trimis într-o singură direcție: Traian Băsescu. Azi, Realitatea, Antenele și corul apărătorilor lui Vântu ne spun că poporul trebuie uitat momentan. Ne spun că tot ce vedem azi este exclusiv răzbunarea lui Băsescu. Urletele, lacrimile de crocodil vărsate în capul păgubiților de jurnaliștii populiști au fost, cum zic ei, circ mediatic. Cei care introduc false teme în dezbaterea publică caută să obțină efecte artistice, nu adevărul. Caută să-l umanizeze pe Vântu, să reducă totul la conflictul său
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
pline de inele de aur, care te „treceau“ în niște caiete dictando la fel de slinoase ca și ele că ți-ai „ridicat“ rația de ulei, zahăr și mălai, la „berea“ otrăvitoare pe care vecinul Moiceanu, cazangiu la Grivița, și-o cumpăra „vărsată“ în fiecare duminică de la „restaurant“ cu găleata de plastic de 5 litri, atunci când țiganii nu se mai atingeau de ea pentru că li se părea prea mizerabilă, la bananele de care aflam că s-au „băgat“ atunci când le vedeam cojile aruncate
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
ninsorii câte un copac...Săniile cărăușilor țineau aproape una de alta dintr-un instinct de siguranță. Glasurile cărăușilor sunau moi... nefirești parcă. Dumitre, de mult nu am avut așa o iarnă bogată. Dumnezeu și-o fi pus în gând să verse tot omătul din cer peste noi - a vorbit Pâcu, mai mult strigând. Mulțămește-i lui Dumnezeu că nu o trimis și un vânt de să te îndoaie. Atunci să vezi!...Intri în troiene cu tot cu boi și te scoate tocmai la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
karateka experimentat, după care, cu o lovitură precisă, sparge cele două cărămizi din pungă. Punga cade pe pernă, fără să facă vreun zgomot sau mizerie pe jos. Duce punga la ușă, se întoarce, ia paharul cu aspirina dizolvată și-l varsă la rădăcina lămâiului. Tot ce face, face în ritmul muzicii de la radio. Mângâie duios singura lămâie, scofâlcită, rămasă în pomișor, care se ambiționează să nu moară. Acum Lionel e în baie. A terminat cu bărbieritul. E într-un maiou gri
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de respirație, ca un karateka experimentat, după care simulează o lovitură fulgerătoare. Dosul palmei se oprește la fix un milimetru de pungă. Ia punga și o duce în debara, după care se întoarce, ia paharul cu aspirina dizolvată și-l varsă la rădăcina lămâiului. Tot ce face, face în ritmul muzicii de la radio. Mângâie duios singura lămâie scofâlcită, care se ambiționează să nu moară. Acum Lionel e în baie. A terminat cu bărbieritul. E în alt maiou gri și poartă aceiași
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
citit undeva că cinefilii înrăiți au speranța de viață mai redusă. Sau era vorba de fumători... întotdeauna i-am încurcat, spune Liliane, care între timp și-a luat propria sticlă de Drambouille. — S-a ales praful de toate eforturile mele, varsă iar lacrimi Lionel. Nu fi copil: luni o să fii francez. Te-ai gândit care-o să fie primul lucru pe care o să l faci după ce-o să primești cetățenia? — Primul lucru o să fie c-o să încep să înjur în românește
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
care s-a abțiguit bine, îi ia cravata și și-o leagă în jurul frunții, ca la petrecerile din nebunii ani ’30. Lionel se descalță. Își scoate ciorapii și își suflecă pantalonii până la genunchi. Ia frapiera, o pune sub masă și varsă în ea restul din sticla de șampanie. I se adresează lui Robert: — Să ne mai aducă o sticlă de șampanie, dar să fie tot Moet, că nu-mi place să le amestec. Jean, chelner cu o îndelungată experiență, desface o
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
la pensie: le-a văzut pe toate. Încă în stare de șoc, îl întreabă pe Lionel: — Cum să vi-l decupăm? — În formă de creastă de cocoș. Să fie de sufletul lui Kiril, spune Lionel cu tristețe în glas și varsă niște Château Pétrus pe mocheta restaurantului, după care își șterge o lacrimă și își linge dosul palmei. — Kiril bulgarul? întreabă Robert. Am auzit că s-a retras din afaceri. — S-a retras de tot, confirmă Lionel. — Mare păcat. Livra cele
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
goală pușcă. La fel și restul garsonierei: parcă prin casă au trecut portăreii sau, și mai rău, țiganii - pardon de expresie. Se uită cu tristețe la lămâi: e clar c-o să-și dea duhul odată cu el. Face o ultimă tentativă: varsă în ghiveci toată cenușa care i a mai rămas și-l inundă cu Evian de la frigider. Reintră în cameră. Se dezmeticește cu greu: șampania Moet lasă urme adânci asupra memoriei recente, fapt constatat clinic. Își amintește ce s-a întâmplat
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
de intrare în diplomație. Un an de zile, a fost manechin la o casă de mode. Ca să învețe să meargă pe cat-walk, fetele erau antrenate să ducă pe cap o tăviță cu un pahar de apă. Până reușeau să nu verse nici o picătură. Anghel preferă, pentru moment, să se descarce altfel. Urlă cât îl țin plămânii: — Afară! Ieși afară! — Am înțeles, ciucuraș, nu trebuie să țipi. Vin mai târziu. Ana deschide ușa și iese. Între timp, Papa a ajuns cu apelul
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
trist. Ana Briceag se conformează. Tăvița atinge starea de echilibru stabil. Situația e de-a dreptul promiscuă, dar cine crede că se rezistă ușor în diplomație se înșală. Anghel răsuflă ușurat. Tăvița se ridică și iese din cameră, fără să verse vreo picătură de whisky. E ora 20.30. Afară s-a întunecat de-a binelea. Mitingul sit-in s-a cam spart. Au rămas numai masochiștii și cei plătiți pentru a sta acolo: polițiștii, jandarmii, armata, agenții secreți și echipele de
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
astfel de scene. Scandalurile Începeau cu o serie de invective pe care soții și le adresau reciproc, apoi conflictul, „catalizat” de excesele etilice, lua forma agrsivității fizice de o brutalitate greu de imaginat: „... iar când se Întorcea la noi, Își vărsa nervii pe mama, lăsând-o, de cele mai multe ori, desfigurată...”. Chiar dacă subiectul susține că nu a fost victima directă a acestor agresiuni, urmele lăsate În psihicul și așa destul de fragil al copilei de atunci se pot observa și acum În atitudinea
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
furioasă, bolborosea ceva și adormea până seara târziu, când Își relua viața de noapte de pe străzi. Despre tatăl meu pot să spun că era un om violent. Era mai mereu plecat de acasă, iar când se Întorcea la noi, Își vărsa nervii pe mama, lăsând-o, de cele mai multe ori, desfigurată. Măcar de noi nu s-a atins niciodată... Am venit pe lume Într-o zi de toamnă. Părinții mei nu m-au vrut. Eram al treilea copil. Singurul lucru pe care
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
singură și peste 8 lei pe lună pentru o femeie care locuiește Într-o casă de prostituție. Taxele condicuțelor de case de prostituție și condicuțele de sănătate, precum și plata pentru vizitele medicale făcute femeilor prostituate la domiciliul lor se vor vărsa la casa comunală ca venit, cum și orice amendă la care vor fi condamnate, pentru contravențiuni la regulamentul de față, femeile care dirijează case de prostituție. Art. 40. Comisarul sanitar sau un agent Însărcinat cu scriptele administrative și financiare ale
Fetele nopţii : povestiri de viaţă by Daniela Mirela David () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1167_a_1953]
-
alesul inimii tale. nouă deasupra: reverență, respect, sinceritate, emoții, senzația că într-adevăr se întâmplă o minune: unirea ta cu iubitul tău, cel care te-a lăsat să seceri grânele de pe pământul lui, cel care ți-a zărit lacrimile amare vărsate de-a lungul zilelor de muncă, cel care ți-a dat din apa lui bună să bei, ți-a dat bucățele din sufletul lui bun să mănânci, cel care ți-a descoperit frumusețea și tăria, cel care te-a iubit
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
perfect, ascuns într-un buzunar de absență. ești un paradis, luo na, pe care lupii l-au devorat peste care luna a apucat să strălucească unde s-au savurat cine copioase, de către cuceritori ești un paradis peste care eu am vărsat cerneală luo na nouă în primul loc: trebuie să te împopoțonezi, să îți legi cu fundițe colorate fiecare deget de la picioare, fiecare deget de la mână, gleznele, urechile, nasul, gambele, sânii, coapsele, coastele, să îți legi cu fundițe colorate fiecare obiect
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]