551 matches
-
a păstrat cea mai multă originalitate dintre clădirile din centrul comunei. Clădirea este împărțită în mijloc simetric în două prin intrarea cu boltă. Picturile colorate de vrejuri și flori mai erau vizibile acum câțiva ani, însă de atunci au fost văruite. Pilaștrii din partea dreaptă dintre ușa de intrare și ferestre au închizătură cu arcuire în semicerc, iar ferestrele de stânga au închizătura dreaptă. Între ferestre și sprâncenele clădirii sunt ornamente în formă de romb. Palierul din partea de vest se află o
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
pământ bătut, ca mai apoi, pe măsura modernizării, să se extindă cu un „târnaț” (terasă în fața casei) sau „filigorie” (hol) și câte o cămară. Construcția era așezată pe un fundament de piatră, interiorul și exteriorul erau lipite cu lut și văruite într-o nuanță de alb-albastru. Acoperișul era confecționat din șindrilă. Cea mai veche casă de acest fel aparține familiei Sava, casă construită prin anii 1880-1890 de către Sava Luca. În 2006 casa era încă în picioare, deși la începutul anilor 1980
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
parte componentă a activității obișnuite a locuitorilor din Livadia, ca de altfel și a celor din alte zone ale Ardealului. În preajma Sărbătorilor de Crăciun și Paște casele erau zugrăvite în interior, după ce se goleau camerele de locuit de mobile se „văruiau" (se dădeau 2-3 straturi de var), aceasta era și o dezinfecție a camerelor, a locuinței. Tot de sărbători, mai ales copii dar și adulții primeau cadouri: haine, încălțăminte, căciuli, brâie, haine „de oraș"(în primele decenii ale secolului XX). În
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
orologiu, care suna sau cânta din oră în oră. Lenjeriile de pat și cuverturile cu care erau acoperite se confecționau toate în gospodărie, cum sunt de exemplu: cearșafuri (lepedeie), pături (pricoițe), perine, covoare frumos colorate, etc. Camera de locuit se ,văruia” de două ori pe an (la Paște și la Crăciun), care era în acelaș timp o curățenie și dezinsecție totală. Gospodăria individuală mai avea în plus construcțiile: șura cu două grajduri, iar în mijlocul curții locul unde erau parcate căruța sau
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
casei se află prispa potrivit de largă, cu stâlpi sau fără. Pe stâlpii prispei se sprijină cosoroaba și capetele grinzilor cu întreg acoperișul. La stâlpii din față este întotdeauna o culme, pe care se întind rufele la uscat. Pereții sunt văruiți și cu un brâu negru tras jos, înafară de peretele din dosul casei, care este totdeauna nevăruit. Are însă trei cruci albe trase cu bidineaua înmuiată în var. În bârnele pereților sunt înfipte niște penițe de lemn, numite „puricei”, pe
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
trece la denumirea de Lișna. Ctitori ai acestei biserici sunt menționați: Preot Nichiforescu, Elefterie cu soția sa Anghelina, Grigoraș și enoriașii parohiei. Arhitectura bisericii Biserica este în formă de treflă, cu dimensiunile 55,20/5,10 m. În exterior este văruit în culoare crem deschis, având patru contra forturi. Acoperișul este în formă de șarpantă cu o cruce de fier deasupra altarului, iar deasupra pridvorului se află o clopotniță în formă de prismă cu baza dreptunghiulară, fiind acoperită cu tablă și
Lișna, Botoșani () [Corola-website/Science/300914_a_302243]
-
s-a schimbat tabla de pe biserică, punându-se în stilul Mănăstirii Putna, adică în formă de rânduri, s-au reparat zidurile exterioare, care au fost tencuite în praf de piatră, s-au adăugat unele modele arhitecturale, în interior s-a văruit, s-au vopsit cupolele și au fost desenate steluțele. Tot în interior, s-a acoperit turla din naos printr-un capac aplicat deasupra naosului. S-au mărit, de asemenea, și streșinile turlelor și au fost adăugate încă două cruci, una
Comuna Bilca, Suceava () [Corola-website/Science/301930_a_303259]
-
mai multe cătune. Centrul administrativ al localității este tot în satul Boișora. Locuințele, până la primul război mondial, erau tipul vechi din bătrâni construite din bârne de brad, rotunde, necioplite, încheiate, care numai pe interior se tencuiau cu humă, care se văruia. Se compuneau din tindă, celar, cameră de locuit, prispă și chipeng sau magazie. După războaie, tipologia caselor s-a schimbat începând să apară casele construite din cărămidă, acoperite cu țiglă. Populația în marea majoritate este băștinașă, familiile venite în localitate
Comuna Boișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301989_a_303318]
-
din bârne de stejar cu doua săli de clasă fiecare mai mare de 4x4 m despărțite între ele prin scânduri. Pe jos era cu pământ. În partea din afara erau lemnele brute necioplite și fără var printre ele. În interior erau văruite. În fiecare sală erau câte 6-7 bănci lungi și se circula între ele pe o parte, pe lângă perete, unde erau un interval de 1/2 m. Catedra era dintr-un dulap construit de rudari si un scaun la fel. Aici
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
a beneficiat de reparații generale, ci numai de lucrări de întreținere, cum a fost și cea din anul 1913 când a fost înlocuită pardoseala cu mozaic și s-a schimbat catapeteasma. În anul 1941 s-a renovat pridvorul, s-a văruit biserica și s-a înlocuit mozaicul deteriorat cu dușumea de brad. În anul 1959, ca urmare a Decretului 410, viața monahală întreținută în permanență de călugări a fost întreruptă, de la acea dată schitul devenind biserică de mir. În urma cutremurului din
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
deasupra naosului și o turlă cu rol de clopotniță deasupra pronaosului. Interiorul bisericii este ornat cu arcaturi moldovenești obișnuite. Pridvorul este construit ulterior (în 1834), intrarea făcându-se prin ușa de vest. Biserica nu a fost pictată niciodată, ci numai văruită în culori de apă. Catapeteasma datează din anul 1913 din timpul starețului Nectarie Cotruță. Tot atunci a fost înlocuit pavajul de pe jos cu mozaic. Printre odoarele de preț ale bisericii se numără două evanghelii în limba slavonă din 1766, un
Mănăstirea Piatra Sfântă () [Corola-website/Science/307999_a_309328]
-
ruinate, după cum indică o dungă albă trasată pe cărămizile din zidul de incintă. În anul 1994 s-a început să se efectueze lucrări de stabilizare și restaurare a întregului monument. Lucrările au avansat lent din cauza lipsei banilor, biserica a fost văruită pe interior și exterior, iar în prezent s-a realizat acoperirea cu tablă a turnului-clopotniță. Cu câțiva ani în urmă, versantul Zamca a alunecat spre vest de lângă paraclisul mănăstirii și s-a prăbușit o bucată de deal, cu tot cu pădure, la
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
fost executate lucrări de consolidare și restaurare la biserică de către firma Restaco SRL, iar recepția la terminarea lucrărilor a fost efectuată în anul 2003. Recepția finală a avut loc în data de 30 noiembrie 2005. Printre altele, biserica a fost văruită atât pe interior, cât și pe exterior. În incinta complexului mănăstiresc se mai află un depozit de materiale și o fântână acoperită și înconjurată de ziduri, ambele de dată recentă. Chiliile înșirate pe lângă ziduri au dispărut. Fântâna are adâncimea de
Mănăstirea Zamca () [Corola-website/Science/308053_a_309382]
-
îndoială în primele decenii ale acestui secol, a fost reconstruită de Matei, urmașul „vornicului” Danciu. Devenind voievod și dorind să ridice Arnota la rangul de ctitorie voievodală, dar dispunând de mijloace modeste ale vremii, Matei Basarab a pus să se văruiască fațadele bisericii, iar turla, fiind încă în stare bună, a fost lăsată cu paramentul originar. Pridvorul a fost adăugat puțin timp după repararea și pictarea bisericii, căci arhitectura sa este caracteristică primei jumătăți a secolului al XVII-lea, reprezentând o
Mănăstirea Arnota () [Corola-website/Science/308463_a_309792]
-
de ocupație turcească, marea majoritate a comorilor sale bisericești au fost expediate la Pressburg (Bratislava de astăzi) și, după ocuparea Budei în 1541, biserica a devenit principala moschee a orașului. Frescele bogat ornamentate, care împodobeau anterior pereții clădirii, au fost văruite, iar mobilierul interior a fost scos afară. Biserica a fost locul unde a avut loc așa-numita Minune a Sfintei Fecioare Maria. Edificiul a suferit distrugeri în timpul luptelor pentru eliberarea Budei. În 1686 în timpul asedierii orașului de către Liga Sfântă un
Biserica Mátyás () [Corola-website/Science/302700_a_304029]
-
pur defensiv, fără nicio preocupare pentru lux sau cel puțin de confort, pentru a servi ca loc de refugiu domnitorilor. Alecu Russo afirmă că încăperile palatului au fost pictate în frescă, dar ca urmare a faptului că pereții au fost văruiți de mai multe ori de-a lungul timpului, astăzi nu se mai observă nici o urmă de pictură. În clădire se intră printr-o scară lipită de perete care duce la un balcon mic cu foișor de lemn, care se află
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
trebuie confundat cu Biserica Albă ce se afla până în secolul al XVIII-lea pe locul unde se află acum Catedrala Mitropolitană. În acea perioadă, cele mai multe lăcașuri de cult erau din lemn sau din piatră și cărămidă, dar fără a fi văruite. N.A. Bogdan presupune că denumirea de Biserica Albă provine de la faptul că acest lăcaș de cult ar fi fost văruit în totalitate, spre deosebire de celelalte biserici. Tot el presupune că schimbarea hramului din Nașterea Domnului (25 decembrie) în Schimbarea la Față (6 august
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
Mitropolitană. În acea perioadă, cele mai multe lăcașuri de cult erau din lemn sau din piatră și cărămidă, dar fără a fi văruite. N.A. Bogdan presupune că denumirea de Biserica Albă provine de la faptul că acest lăcaș de cult ar fi fost văruit în totalitate, spre deosebire de celelalte biserici. Tot el presupune că schimbarea hramului din Nașterea Domnului (25 decembrie) în Schimbarea la Față (6 august) s-ar fi făcut în cursul unor reparații sau refaceri. Biserica a fost avariată de cutremurele din secolul al XIX
Biserica Albă din Iași () [Corola-website/Science/312083_a_313412]
-
din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, rotunde sau fasonate la două fețe îmbinate la colțuri (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și un hogeag pe tabla din spate. Pardoseala este din lut stabilizat. În fața casei se
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
bolovani de râu, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, încheiate la colțuri în căței (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ferestrelor, în rest fiind spoiți cu un strat subțire de humă de culoare gri. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și două fumărițe (tip specific
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, rotunde sau fasonate la două fețe îmbinate la colțuri (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Casa de la Cacica are ca element decorativ motivul antropomorf („capul de om”) la stâlpii de la portița gangului și motivul zoomorf („capul de cal”) la capetele căpriorilor. În epoca medievală, oamenii au început să înlocuiască munca
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad cioplite în profil dreptunghiular, rotunde sau fasonate la două fețe îmbinate la colțuri (conform tehnicii de construcție „nemțești”). Pereții sunt lutuiți și văruiți în jurul ancadramentelor (uși și ferestre). Casa de la Cacica are ca element decorativ motivul antropomorf („capul de om”) la stâlpii de la portița gangului și motivul zoomorf („capul de cal”) la capetele căpriorilor. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
-lea. Ea are două camere și o tindă pe mijloc de unde se pătrunde în ambele camere. Locuința este construită din cununi orizontale de bârne de brad despicate, îmbinate în sistem cheutoare (tehnică de construcție). Pereții sunt lutuiți pe șipci și văruiți în jurul ancadramentelor. Temelia este din zidărie de piatră de râu cu liant de mortar, iar fundația este din beton și din zidărie de piatră. Pardoseala construcției este din lut stabilizat. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad despicate, îmbinate la colțuri în cheutori rotunde (tehnică de construcție), fiind specifică zonei de munte. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și îmbinate în cheotori rotunde și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
masivi de piatră de râu prinsă cu liant de mortar, având o fundație din beton ciclopian și zidărie din bolovani de râu. Locuința este construită din cununi de bârne de brad rotunde îmbinate în sistem cheutoare. Pereții sunt tencuiți și văruiți de mai multe ori. Acoperișul este construit în patru ape, având învelitoare din draniță de brad bătută în rânduri suprapuse pe fiecare dintre acestea și o lucarnă pe tabla din față. Acoperișul este înalt, realizând un raport de 2/3
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]