4,223 matches
-
și (2) privind munca și protecția socială a muncii, art. 42 alin. (1) privind interzicerea muncii forțate, art. 44 alin. (1)-(4) privind dreptul de proprietate privată, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 alin. (1) privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, art. 56 alin. (2) și (3) privind contribuțiile financiare, art. 126 alin. (6) privind controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităților publice, art. 135 alin.
DECIZIA nr. 201 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287720]
-
criteriile egalității în drepturi înscrise în art. 4 din Constituție, fiind aplicabile în mod egal tuturor destinatarilor normei juridice. Totodată, la paragraful 17, Curtea a reținut că, potrivit prevederilor art. 52 din Constituție, condițiile și limitele exercitării dreptului recunoscut persoanei vătămate de o autoritate publică se stabilesc prin lege organică, iar art. 73 alin. (3) lit. k) din Constituție prevede ca lege organică legea contenciosului administrativ. În același timp, Curtea a reținut că dispozițiile art. 126 alin. (6) din Constituție garantează
DECIZIA nr. 201 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287720]
-
arătate mai sus se aplică mutatis mutandis și în privința persoanei vătămate, subiect pasiv al infracțiunii, precum și a denunțătorilor, care au obținut avantaje procesuale ori substanțiale. ... 12. Omisiunea includerii mijloacelor de probă reprezentate de declarațiile suspecților, inculpaților sau persoanelor vătămate în categoria celor care nu pot întemeia în măsură determinantă o hotărâre de condamnare conduce la o protecție insuficientă a drepturilor celui acuzat, ceea ce impune interpretarea și aplicarea lor în concordanță cu perspectiva oferită de prevederile Convenției pentru apărarea
DECIZIA nr. 211 din 9 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287784]
-
paragrafele 18-24, a constatat că norma cuprinde o regulă cu caracter general în ceea ce privește plângerea împotriva actelor de urmărire penală, fie ele ale organului de cercetare penală, fie ale procurorului, instituind dreptul persoanei ale cărei interese legitime sunt vătămate printr-un act de urmărire penală să se plângă cu privire la acesta. Dreptul de a face plângere aparține oricărei persoane, nu doar subiecților procesuali. ... 16. În ceea ce privește plângerea împotriva actelor de urmărire penală, Curtea a reținut că
DECIZIA nr. 147 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287834]
-
lege neputând îngrădi exercitarea acestui drept (Decizia nr. 569 din 15 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 537 din 16 iulie 2008). Or, astfel cum s-a arătat anterior, persoana ale cărei interese legitime sunt vătămate printr-un act de urmărire penală are posibilitatea de a se adresa cu o plângere instanței de judecată în scopul obținerii unui remediu. ... 21. Pe de altă parte, dispozițiile art. 549^1 din Codul de procedură penală reglementează procedura de confiscare
DECIZIA nr. 147 din 19 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/287834]
-
al României, Partea I, nr. 912 din 12 noiembrie 2019, paragrafele 23 și 28, Curtea a constatat că nu pot fi reținute criticile de neconstituționalitate raportate la normele fundamentale privind accesul liber la justiție, dreptul la apărare și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. ... 25. Referitor la pretinsa încălcare a principiului justei așezări a sarcinilor fiscale, prevăzut de art. 56 alin. (2) din Constituție, prin Decizia nr. 92 din 25 februarie 2020, precitată, paragrafele 17-19, Curtea a reținut că taxa
DECIZIA nr. 277 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288226]
-
prilejul urmăririi silite sau de a explicita titlul executoriu ce urmează să fie valorificat. În temeiul art. 712 din Codul de procedură civilă, care prevede că împotriva oricărui act de executare se poate face contestație de către cei interesați sau vătămați prin executare, debitorul beneficiază de toate garanțiile procesuale pentru realizarea deplină a acestor drepturi, supunând cenzurii instanței măsura dispusă, în cadrul unei proceduri contradictorii. ... 28. Cu privire la susținerile întemeiate pe dispozițiile art. 148 din Constituție, referitoare la posibilitatea ca
DECIZIA nr. 125 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289295]
-
Drept civil. Persoanele, Editura Hamangiu, București, ed. 2, p. 79, nota 1). Toți cei care erau lezați printr-un fapt prejudiciabil puteau exercita acțiunea în daune-interese. De altfel, el includea și prejudiciile cauzate prin ricoșeu, cu singura condiție ca interesul vătămat să fie licit și moral (Liviu Pop, Ionuț-Florin Popa, Stelian Ioan Vidu, Tratat elementar de drept civil. Obligațiile, Editura Universul Juridic, București, 2012, pp. 575-577). ... 20. Curtea reține că încă înainte de adoptarea noului Cod civil problema despăgubirii daunelor morale
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
prejudiciu moral suferit în fiecare zi în care îngrijesc o persoană inconștientă pe care, în absența faptului cauzator de prejudicii, ar fi putut să o aibă ca un membru deplin al familiei. Abia în cazul în care victima directă este vătămată grav și iremediabil se poate considera că rudele apropiate suferă un prejudiciu moral propriu, căci nu numai că suferă din pricina morții unui membru apropiat al familiei, ci suferă și pentru că au pierdut ele șansa de a duce o
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
ale primelor sale două alineate sunt diferite și că ține de domeniul evidenței faptul că durerea resimțită la dispariția unui membru al familiei (doliu) nu este același lucru cu limitarea interacțiunilor sociale sau familiale cu o victimă ce a fost vătămată corporal în mod grav, dar este încă în viață. Alin. (2) al art. 1.391 din Codul civil vizează un caz particular, respectiv cel în care victima directă a decedat - interpretul poate ajunge la concluzia că decesul este o urmare a
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
măsură să aprecieze asupra prejudiciilor provocate prin fapte ilicite sunt instanțele de judecată, care au competența de a analiza circumstanțele concrete ale cauzelor deduse judecății; acesta este un alt motiv pentru care asemenea daune sunt prevăzute numai în favoarea persoanelor vătămate în mod direct, iar ele pot fi acordate doar proporțional cu natura valorilor lezate, evitând îmbogățirea fără justă cauză. Judecător, Gheorghe Stan -------
DECIZIA nr. 342 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289190]
-
În motivarea excepției de neconstituționalitate, invocând aspecte referitoare la situația de fapt din speță, autorul apreciază că dispozițiile art. 1 și 2 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 sunt neconstituționale, întrucât, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, persoana vătămată în drepturile sau în interesele sale legitime prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe de urgență ale Guvernului se poate adresa instanțelor de contencios administrativ și fiscal. ... 6. Tribunalul Dolj - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția de neconstituționalitate este
DECIZIA nr. 332 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289801]
-
de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin normelor constituționale cuprinse în art. 51 alin. (4), potrivit cărora „Autoritățile publice au obligația să răspundă la petiții în termenele și în condițiile stabilite potrivit legii“, și celor ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, atât în ansamblul său, cât și individual, pe articole, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 52/2017 a mai constituit obiect al controlului de constituționalitate, în acest sens fiind
DECIZIA nr. 332 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289801]
-
referă la nemulțumirea față de conduita autorităților în ceea ce privește soluționarea cererilor sale de restituire a taxei de mediu, depuse în anul 2017 și, respectiv, în anul 2019, învederând totodată faptul că, potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, persoana vătămată în drepturile sau în interesele sale legitime prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe de urgență ale Guvernului se poate adresa instanțelor de contencios administrativ și fiscal. ... 15. Prin urmare, în contextul unor asemenea susțineri, Curtea nu poate reține, în mod
DECIZIA nr. 332 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289801]
-
ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, ale art. 16 - Egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaționale privind drepturile omului, ale art. 40 alin. (1) privind dreptul de asociere, ale art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți, ale art. 56 alin. (3) referitor la interzicerea oricăror prestații, în afara celor stabilite prin lege în situații excepționale, ale art. 135 - Economia și ale
DECIZIA nr. 559 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289740]
-
oricăror prestații pecuniare, în afara celor stabilite de lege. ... 22. În ceea ce privește invocarea, în susținerea excepției de neconstituționalitate, a dispozițiilor art. 52 din Constituție, Curtea observă că aceste norme constituționale stabilesc limitele și condițiile exercitării dreptului recunoscut persoanei vătămate de o autoritate publică în dreptul său ori într-un interes legitim de a se adresa justiției sau autorităților administrative, care se stabilesc prin lege organică. Atât jurisprudența Curții Constituționale, cât și cea a Curții Europene a Drepturilor Omului au
DECIZIA nr. 559 din 31 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/289740]
-
nici pe calea procedurii speciale. ... 6. Curtea de Apel Cluj - Secția a III-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, întrucât prevederile legale contestate răspund exigențelor dispozițiilor constituționale menționate în susținerea acesteia, care conferă persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim de o autoritate publică dreptul de a se adresa instanței, însă cu respectarea condițiilor prevăzute de lege. Prin textele de lege criticate, legiuitorul a reglementat condițiile în care poate fi
DECIZIA nr. 358 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288942]
-
din activitatea Curții de Conturi se soluționează de instanțele judecătorești specializate. Totodată, Curtea a observat că în acest spirit sunt și reglementările cuprinse în alte texte constituționale, respectiv art. 52 alin. (1) și (2) din Constituție, care prevede îndreptățirea persoanei vătămate într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, de a obține recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului și repararea pagubei, text care
DECIZIA nr. 358 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288942]
-
a Guvernului nr. 93/2012]. ... 19. De asemenea, Curtea învederează că, potrivit art. 7 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 93/2012, orice persoană fizică sau juridică are dreptul de a se adresa instanțelor judecătorești competente dacă se consideră vătămată de aplicarea necorespunzătoare sau de neaplicarea de către Autoritatea de Supraveghere Financiară a dispozițiilor acestei ordonanțe de urgență, iar, în virtutea art. 21^3 din același act normativ, deciziile și orice alte acte administrative emise de Autoritatea de Supraveghere Financiară se
DECIZIA nr. 641 din 21 noiembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288892]
-
a unui studiu de impact cu privire la adoptarea acestui act administrativ. Lipsa parcurgerii procedurii în ceea ce privește etapa dezbaterii publice este sancționată cu nulitatea actului, reclamanta având evidentul interes de a o invoca, atât timp cât a fost vătămată prin imposibilitatea de a lansa un punct de vedere față de normele legislative adoptate. Evaluarea preliminară a impactului proiectelor de acte normative este necesară și obligatorie pentru a putea fundamenta soluțiile legislative propuse, pentru a identifica și analiza efectele economice
SENTINȚA nr. 127 din 9 octombrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288881]
-
privind drepturile omului, art. 21 privind accesul liber la justiție, art. 24 privind dreptul la apărare, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 46 privind dreptul la moștenire, art. 47 privind nivelul de trai, art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, art. 124 alin. (1) privind înfăptuirea justiției și art. 136 privind proprietatea. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 privind protecția proprietății private din Primul Protocol adițional la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților
DECIZIA nr. 243 din 25 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288843]
-
de timbru. ... ... 14. În opinia autorilor excepției de neconstituționalitate, dispozițiile legale criticate contravin prevederilor constituționale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiție, art. 41 - Munca și protecția socială a muncii, art. 47 - Nivelul de trai, art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică și art. 53 - Restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale. ... 15. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că dispozițiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituționalitate prin raportare la critici similare
DECIZIA nr. 122 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288841]
-
libertăți, astfel încât nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituțională. ... 21. Prevederile de lege criticate, prin obiectul lor de reglementare, nu interferează cu dispozițiile constituționale privind munca și protecția socială a muncii, nivelul de trai și dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, motiv pentru care invocarea dispozițiilor art. 41, 47 și 52 din Legea fundamentală nu are relevanță în soluționarea excepției de neconstituționalitate. ... 22. Curtea a mai precizat că interpretarea și aplicarea dispozițiilor referitoare la scutirea de la
DECIZIA nr. 122 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288841]
-
măsurilor conținute în decretele Președintelui României de instituire sau de prelungire a stării de urgență, care violează drepturile omului, de instanțele judecătorești, cu o excepție de neconstituționalitate ridicată de una dintre părțile procesului. ... 7. Se mai susține că titularii drepturilor vătămate prin hotărâri ale Parlamentului și acte subsecvente acestora trebuie să aibă dreptul să ridice o excepție de neconstituționalitate privind astfel de hotărâri, iar instanța judecătorească în fața căreia s-a ridicat excepția trebuie să aibă dreptul să sesizeze Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 127 din 14 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288830]
-
ale art. 21 privind accesul liber la justiție, ale art. 31 referitor la dreptul la informație, ale art. 41 privind munca și protecția socială a muncii, ale art. 51 privind dreptul de petiționare, ale art. 52 referitor la dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 57 privind exercitarea drepturilor și a libertăților, ale art. 73 privind categoriile de legi, ale art. 124 alin. (2) cu privire la înfăptuirea justiției și ale art. 126 referitor la instanțele judecătorești. ... 14. Examinând
DECIZIA nr. 279 din 28 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288849]