1,108 matches
-
opera lui Cioran, București, 1998, Introducere în opera lui Mircea Eliade, București, 2000; Gershon Scholem, Despre chipul mistic al Divinității în Cabală, București, 1998; Richard Kunisch, București-Stambul, Schițe din Ungaria, România și Turcia, București, 2000; Artur și Albert Schott, Basme valahe, București, 2003. Repere bibliografice: Felix Kleininger, „A fost de unde n-a fost”, „Österreichische Zeitschrift für Volkskunde” (Viena), 1996; Al. Săndulescu, Basmul popular românesc, RL, 1997, 13; Roxana Sorescu, De-ar fi să fie..., LCF, 1997, 14; Nicolae Constantinescu, „A fost
NISCOV. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288461_a_289790]
-
apărut fragmentar mai întâi în „Cuvântul”, este capodopera scriitorului și sinteza artei sale epice. Masivă, numărând aproape o mie două sute de pagini, cartea se vrea o cronică a revoluției franceze din 1789 și, în ultimele capitole (XII-XIV), a ecourilor ei valahe. „Acest roman - una dintre cele mai temerare «construcții» epice din literatura noastră - e un haos care tinde neîncetat a deveni cosmos și în care colecționarul de cuvinte românești Dinu Nicodin și-a putut satisface patima” (I. Negoițescu). De altfel, scrierea
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
îndrăzneț), luxul de citate în mari limbi europene și vorbirea familiară, populară sau argotică, prin care uneori se traduc concepte și noțiuni în limbajul și mentalitatea românească a epocii corespondente revoluției. Aceeași policromie suculentă și în capitolele finale, despre lumea valahă din timpul fanariot și a „zavergiilor” pașoptiști. Desfrâul lexical țâșnește la tot pasul: odată cu deschiderea spre Occident „începuseră să ne vină și din Francia mărfuri: scule ușoare și din ale mai scumpe. Diamanticale: fulii, ghiordane. Marchitănie, ornice [...], sulimanuri, mirodenii, mobile
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
În romanul istoric se reconstituie perioada cuprinsă între domniile lui Vlad Țepeș și Neagoe Basarab, acțiunea rezultând din aventurile dramatice prin care trece eroul - căpitanul Ion, personaj de ficțiune cu virtuți supradimensionate (Vulturii de foc, 1970, Strălucitoarea sabie, 1976, Legendă valahă, 1979). Proiectarea în mit este modalitatea prin care sunt remodelate întâmplări petrecute în timpul războiului daco-roman, ce face obiectul narațiunii cu ambiții epopeice Cântecul Columnei (1981), inspirată din imaginile Columnei Traiane din Roma. Ca dramaturg, M. reia teme din proză și
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
prichindel de lemn, Iași, 1976; Strălucitoarea sabie, București, 1976; Florile acelei primăveri, București, 1977; Joc, Craiova, 1977; ABC-ul poveștilor, fasc. I-XXX, Iași, 1978; Craiova în legende și povestiri, București, 1978; Iașii în legende și povestiri, București, 1979; Legendă valahă, București, 1979; Cântecul Columnei, pref. Radu Vulpe, București, 1981; Dansez cu tine, Craiova, 1981; Aradul în legende și povestiri, București, 1982; Din rădăcini de legendă și baladă, Iași, 1982; Călătoriile lui Făt-Frumos, Iași, 1985; Vântul suflă liber peste câmpuri, Craiova
MITRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288188_a_289517]
-
religii mesianice. Creștinismul pare să fi operat o sinteză aparte între ispitele nomade ale dominației (reflectate în experiența Imperiului Bizantin) și somnolența genei sedentare (exprimată, bunăoară, de cultul șintoist al strămoșilor). În zorii și după-amiaza modernității românești, membrii școlii ardelene, valahe sau moldovenești au înțeles foarte bine că templul (devenit bibliotecă sau academie) are un renume fals atunci când nu comunică un mesaj străzii. Este bine să reținem acest detaliu: chiar seduse de tentațiile politicului (neștiind dreapta ce poate face stânga!), primele
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
centrată pe slujirea lui Dumnezeu la marginea casei (după etimologia grecească a cuvântului parohie). S-ar cuveni să ne reamintim că Evanghelia, cu toate chemările sale sfinte, ne pune pe toți în minoritate. Mita și mitra valahătc "Mita și mitra valahă" Pentru aceasta, n-ar trebui ca un ins blindat cu tupeu și acoperit de relații să-și poată folosi mita pentru a-și cumpăra mitra. Din păcate, consacrarea ierarhilor nu ține cont decât arareori de realitățile locului sau de convingerile
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
simți câteva clipe liberi, obraznici și nemuritori” (p. 151). Revin apoi, ca și în paginile celorlalți autori, referințele indepasabile la Pif-Gadget (mult mai greu de găsit pentru puștii născuți la sfârșitul anilor ’70) și anticapitalistul Dr. Justice, al cărui pandant valah se voia ubicuul Sergiu Nicolaescu. Memoriile lui Ion Manolescu sunt memorii pietrificate, excavate cu durere, dintr-o mină surpată în tenebrele disperării. O deznădejde seacă, lumpenizată, păzită de gardienii păcii și dezarmării nucleare. Venind din Craiova, Angelo Mitchievici semnează un
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
pentru Moromete 19 Gazeta, între sinod și șezătoare 19 Predica scrisă 20 Misionarismul cultural 22 Șovăieli 23 În concluzie 25 Soarele și semiluna Ortodoxiei 28 Adevărul dificil 28 Excurs: drumul către libertate 30 Taxa de intrare 36 Mita și mitra valahă 38 Cartea de bucate 40 Profeții pustiei și glasul patriei 42 Ecouri balcanice 45 Tineretul ortodox 48 Absența reperelor 48 Conferințele duhovnicești 50 Criza parohiei și tentația pietistă 51 Simțul răspunderii 54 Studiu și liturghie 58 Mărturisirea în „vremuri sărace
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
de B. în definirea celor despre care scrie fiind dârzenia în apărarea limbii, a tradițiilor și credinței românilor. Cel mai amplu portret, o micromonografie, este conținut de volumul Dr. Alexandru Bogdan (1926), consacrat unui strălucit intelectual transilvănean. În Disprețuiții „ciobani valahi” (1944), este evocat curajosul țăran Nicolae Oprea, care, în timpul a trei călătorii întreprinse la Viena, a apărat, cum s-a priceput, ortodoxia în fața oficialilor habsburgici. În descendența demersului lui Titu Maiorescu din Limba română în jurnalele din Austria, B., în
BANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
să vorbim românește (Ardelenisme și alte -isme), Brașov, 1913; Dr. Alexandru Bogdan, Brașov, 1926; Morții vii, Brașov, 1938; Iluzie și realitate, Brașov, 1940; Doctorul Nicolae Comșa, Brașov, 1944; Studenții academici din Cluj de acum un veac, Sibiu, 1944; Disprețuiții „ciobani valahi”, Sibiu, 1944. Repere bibliografice: Cărturari brașoveni, 25-26. I.D.
BANCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285601_a_286930]
-
de inedit a consemnărilor odată cu apropierea de prezent. Structura cărții, scrupulul „științific”, ispita informației enciclopedice fac manifestă influența lui D. Cantemir (văzută ca un repertoriu „prețios” de date, Istoria... avea să-i sugereze lui N. Iorga o replică, târzie și valahă, la Descriptio Moldaviae), după cum umanismul stolnicului Cantacuzino rodește în discursul ce reface pertinent, concis, argumentația privind originea daco-romană a poporului și evoluția, în plan istoric și lingvistic unitară, pe teritoriul celor trei state românești. Păstrând formal anonimatul asupra cărturarului pribeag
CANTACUZINO-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286069_a_287398]
-
desfac și cu contribuția noastră. Drumul Lumii, marile destine planetare, constat acum, când am ajuns în pragul Luminării, își răsfrâng musai conspirațiile și prin viețile noastre. Conspirația mondială, după cum urlă unii, ne-a prins definitiv în ițele ei. Un fel valah de a-ți țipa neputințele și încăpățânarea, îndârjită în nebuloasa tradiției, de a nu-ți râni ograda, chiar dacă vezi, îngrozit, că vine vecinul sau drumețul și-ți spune, deschis: „De ce n-o cureți, nu vezi că pute?“. Dar pute românește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
simțire, fapt care-i face cinste, ca om și ca profesor. Trimisesem la revista „Academia Bârlădeană” o amplă recenzie a unui volum de referință al omului de cultură și jurist recunoscut pe plan internațional, Petre Pandrea, cu titlul „Memoriile mandarinului Valah”, care din motive necunoscute nu s-a publicat și nici nu mi-a fost returnat ca proprietate intelectuală. Dacă voi avea timp, voi căuta să reconstitui recenzia și să-i fac loc în prezentul volum. 16 decembrie 2006. Către ora
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
ca director. Dacă domnia-sa știe mai multe din activitatea didactică, fiindcă l-a avut ca învățător, e liber să scrie ce știe în plus. În parlament a căzut moțiunea de destituire a Monicăi Macovei. Continui să recitesc „Memoriile mandarinului Valah”, repet, să recitesc pentru imensa bogăție de informații despre lumea în care am trăit și uneori chiar am suferit. La 26 februarie am scris șase pagini d-lui Ion Oprea, care-mi cere informații suplimentare din perioada 1947-1950, precum și informații
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
având titlul „Cu pușca după zmei”. Cu voia posibililor cititori, îi fac loc scrisorii în spațul imediat următor. Bârlad, 27 februarie 2007. Dragă domnule Andrei. De câtva timp încerc să-mi limpezesc gândurile după ce am citit și recitit „Memoriile mandarinului Valah”, cât și „Cu pușca după zmei”, pe care ai avut bunătatea să mi-o trimiți ca dar de suflet. Referitor la „memorii”, țin să adaug faptul că am surprins în ele lucruri și fapte uimitor de asemănătoare cu acelea pe
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
prânzișor și fără nici un fel de avertisment, declanșaseră atacul. Ambuscada lor devastatoare, reușise. Mândrii cavaleri ai Occidentului, nici nu știuseră ce i-a lovit! Cu toți camarazii morți sau în agonie, căpetenia mai apucase să se târască, cu trei săgeți valahe înfipte în spate, care-i penetraseră apărătorile omoplaților și plămânii, aducându-i șiroaie de sânge pe gât, până în pragul unei văgăuni adânci, crăpată strategic într-un mal de pământ, acoperit cu buruieni și tufărișuri. Continuînd a se târâi în grotă
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
Giovanni da Capestrano, acesta era numele companionului și confesorului lui Ioan al vostru, a dobândit faima unui călugăr învățat și a unui luptător destoinic, dar și pe aceea a unui mare persecutor de necredincioși evrei, de eretici husiți ori de valahi schismatici. Pentru a se facilita răscumpărarea spiritului său merituos, de sub povara unor atari fapte infamante, pentru redempțiune, deci, Pronia cea miloasă a rostuit ordalia reîncarnării sale, într-o nouă existență terestră, sub un alt înveliș material. Păi, mi se pare
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
primitivi”, Moldovenii în istorie, fără să cunoască - așa cum s-a precizat - evenimentele istorice, în general, și nici semnificația corectă a anului 1359, în cadrul acestora, în special. În Istoria Respubliki Moldova se insista pe teza formării moldovenilor ca neam, în urma „pătrunderii valahilor spre răsărit de Carpați, unde ei au intrat în contact și au asimilat populația slavilor răsăriteni, în aceste condiții formându-se particularitățile lui specifice de neam, fapt ce și-a găsit exprimarea în cultura materială și spirituală. Consolidarea definitivă a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
trufie, orice s-ar zice. Aferim! Adicătelea cum „Ce mi se-ntâmplă“!?! Te propui dumneata ca filtru, ca medium al realității, un soi de lămâie care se stoarce singură, fără ulei (sper că nu și fără sare), peste salata prezentului valah? Cine, ce, cât și la ce bun te creditează? De ce să merg eu, Cititor, pe propunerile, numele, titlurile, evenimentele, lecturile sau spectacolele pe care le prezinți matale? Ce te face ascultabil, lizibil, urmăribil și, Doamne ferește, infailibil? Cine-mi ești, de
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
agresiv și zeflemea suicidară. Mai întâi au fost dragii noștri fini, Oana și Floricel (științe politice, medicină), stabiliți de zece ani în State, și care, după varii șicane birocratice, s au aranjat cum se cuvine, cu bani destui, recunoașterea diplomelor valahe, casă zdravană, doi copii minunați, teze doctorale, publicații la Routledge, alintări administrative, vacanțe mirifice, ajutat din plin rudele rămase acasă... Tot tacâmul. Ei ne-au zdruncinat serios convingerea că de România se alege sistematic praful, amintindu-ne că, în cei
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
ei, unde am stat când separat, când împreună, dar i-am firitisit și noi, zece zile, în România, în 1999, când au învățat ce înseamnă cheful, francofilia, țuica galbenă și politica bizantină, chiolhanul și rusofobia, farnientele, mititeii, venerarea pe plai valah a lui Napoleon III, palinca, Branul, Feteasca neagră, Hurezii... plus Peleșul ca „benghi boghet“ arhitectural pe lângă Chambordul dumnealor. Ei bine, clanul Noirot din Lille a revenit pentru zece zile în România, după zece ani, în vara lui 2009, pe tra
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
în incapacitate de plată“, „ne pleacă toate valorile“, „terorismul sindical ne spânzură de-a binelea“, „dracu’ se mai duce-n 2012 la alegeri“ și altele asemenea. Ca să fiu, totuși, drept, cum te rupi de știrile TV și de ma sochismul valah, luând-o spre nord-vest cu mașina, cum vezi buna înclinare a balanței întru binecuvântata înțelepciune încorporată-n sloganul „nu-i dracu-așa de negru!“. Lume deschisă la minte și iute adaptată, care detestă neputința lăcrimoasă și spectrul stupid al dro
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
n-a fost colț, peisaj, întâmplare, întâlnire în care frumusețea, liniștea, plină tatea, suculența circumstanțelor de-acolo să nu fie alterate de spectrul blestematei realități de acasă. Adevăr vă zic: am luptat din greu să nu cad în bine-cunoscutele lamentații valahe, pe bună dreptate alimentate de uimirile turiștilor străini. Am luptat în zadar. Martor mi-e Dumnezeu. Cărăm România după noi ca pe un blestem. Un jug nedrept, asupritor, umilitor cât cuprinde. Nu am ajuns să mă bucur de Rembrandt și
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de excesul general de lehamite și miserupism, de bombăneala, acreala disolutivă și postularea nimicniciei naționale, Radu Paraschivescu ne pro voacă terapeutic, în Adevărul, la descoperirea și etalarea pozitivului. Dinlăuntrul meu, strig că are dreptate. Din afară, rânjetul sălbăticit al scepticismului valah mă copleșește. Noroc cu câte-o întâmplare ca asta. După ce te demolează, te lasă pe gânduri și-ți dă un dram de optimism. 1 septembrie 2011 Cu alți ochi spre interbelic O spun iarăși, că nu strică: nu am înțeles
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]