1,700 matches
-
de tip verbal, cu precădere cele nonverbale prin care își face simțită prezența feedbackul, trebuie să se afle în atenția cadrelor didactice. Aspectele nonverbale ale comunicării, canale prin care elevii/studenții preferă să-și exteriorizeze multe dintre nemulțumiri, trebuie corect valorizate de către profesor și exploatate în consecință la capitolul feedback. 7.6. Principiul sistematizării și continuitățiitc "7.6. Principiul sistematizării și continuității" Predarea și învățarea noilor structuri trebuie realizată într-o ordine logică, după un sistem care să determine și o
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
totodată, în determinarea limitelor ei. „Că precum autoritatea slăbește cugetarea liberă, așa și confidența peste măsură în puterea noastră poate trece în aroganță și în temeritate, și filosoful cel adevărat trebuie să se păzească de toate.”6 Îndoiala rațională este valorizată în contrast cu certitudinea dogmatică, care susține ideile preconcepute: „Mai bine o doză d’Aporetism la intrarea în filosofie decât cel mai mic prejudeț; (filosofia) cere să nu pornim de la credința autoritativă. Că autoritatea în filosofie n-are loc. Cele ce zic
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
mai important: cel al interesului relativ scăzut pentru filosofia practică a lui Kant, a recepției ei mai puțin entuziaste. În lecțiile sale, Maiorescu nu prezenta filosofia morală, juridică și politică a lui Kant, în timp ce Negulescu și Petrovici nu o vor valoriza în măsură egală cu filosofia lui speculativă. O atitudine care contrastează puternic cu cea a generației lui Bărnuțiu, Laurian și Zalomit. Putem identifica aici mai mult decât o înrâurire subtilă a prejudecății că noblețea și demnitatea superioară a filosifiei s-
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
opțiuni care au susținut întreaga sa întreprindere critică, este mai puțin probabil că el și-ar fi dat seama în ce măsură asemenea critici dezvăluie un conflict al valorizărilor. În încheiere, câteva considerații asupra acestui subiect. Ca filosof al luminării, Kant a valorizat cunoașterea, cunoașterea metafizică și cunoașterea despre fapte, altfel spus cunoașterea „pură” și cunoașterea empirică. Temeiul acestei valorizări este tocmai acea valabilitate universală care distinge cunoașterea obiectivă. Pentru Kant, această valabilitate reprezenta expresia universalității rațiunii. El nu a ignorat, desigur, creațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
era clar că aceste creații individuale și reprezentări colective se deosebesc de cunoașterea obiectivă tocmai prin variabilitatea lor istorică și locală, prin aceea că atunci când sunt creațiile unui singur om ele poartă pecetea puternică a personalității creatorului. Autorul Criticilor a valorizat însă cu precădere universalul, în timp ce autorul Trilogiilor s-a simțit profund atașat de creațiile libere ale minții omenești, în care el a văzut încercări mereu reluate de revelare a misterului existenței, sub semnul timpului și al locului. Rațiunea universală și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
religia rațiunii și științele. Ceea ce este istoric, local, propriu unei tradiții culturale limitate în spațiu și timp, nu a solicitat în aceeași măsură interesul său filosofic. Este sensul în care Kant a rămas atașat acelei orientări clasice a gândirii care valoriza inteligibilul în raport cu sensibilul, atemporalul în raport cu ceea ce este vremelnic, trecător, universalul în raport cu particularul. Blaga, dimpotrivă, a socotit că omul se realizează ca ființă deplină prin creația liberă de valori spirituale, creație care este întotdeauna cenzurată stilistic. Dacă accepta că în ordinea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
spirite, în raport cu înclinațiile specifice ale acestora 35. Deosebirile profunde dintre idealul metafizic al lui Kant și al lui Blaga oglindesc, prin urmare, opoziția dintre aspirațiile și opțiunile spiritului universalist și obiectiv, care privilegiază știința, și ale spiritului istorist neoromantic, care valorizează cu deosebire creațiile imaginative cât mai îndrăznețe, cu maximă rezonanță existențială 36. Dacă Immanuel Kant năzuia să facă din filosofie o știință, dacă el îi inspiră și astăzi pe cei ce înțeleg să formuleze și să soluționeze probleme filosofice într-
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cărții, lucrarea este într-adevăr monografică și aplicată, construită după fișele cronologice ale evenimentelor și sprijinită pe portretele personajelor principale. Și merită pe deplin să fie elogiată. Spre deosebire de cărțile anterioare despre Pitești, lucrarea de față mai are un merit aparte: valorizează o serie de interviuri cu unii dintre supraviețuitorii de la Pitești. A lucrat pe viu, cum se spune, utilizând interviuri profesioniste (Alin Mureșan este, ca formație, jurnalist, dar un jurnalist care a făcut stagii pe cont propriu de cercetare și investigare
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
anumite standarde personale; - control: echilibru, face opțiuni conforme cu propriile valori; - sens și scop în viață: își propune spre îndeplinire anumite obiective pe termen mediu și lung, se bucură de prezent, viitorul este relevant pentru sine; - dezvoltare personală: tinde să valorizeze potențialul propriu la maximum, dă dovadă de creativitate, simte nevoia unor provocări, respinge rutinei. În acest sens, pentru a obține starea de bine, un rol important îi revine familiei și școlii. Educarea părinților poate fi: Impersonală și generală: expuneri; cărți
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
atitudine (supraprotecția), un comportament (crampa scriitorului) sau o trăsătură de caracter (curățenia), și chiar un obiect. Nu se pune problema de a contesta temeiul contrainvestirii în strategiile active sau chiar activiste (de pildă, abstinența de la alcool), funcția sa defensivă fiind valorizată atât de personalul medical, cât și de militanții unor asociații (cum este aceea a „Alcoolicilor anonimi”, care grupează foști alcoolici). Se pare că, neputându-se elibera pur și simplu de nevoia de a bea (iluzia vindecării), subiecții nu s-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
inacceptabile pentru subiectul însuși, noi putem adăuga, chiar dacă nu este indicat în text, că ele sunt la fel de greu de acceptat și de către grupul social în care el trăiește. Într-adevăr, formațiunile reacționale citate de Freud au un punct comun: sunt valorizate de societate. Această caracteristică a fost evidențiată de Bergeret (1972/1986), care precizează că formațiunea reacțională se dezvoltă „în folosul valorilor promovate de contextele istorice, sociale și culturale”. Rămâne să precizăm că nu orice trăsătură de caracter este datorată acestui
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
cu alte mecanisme de apărare și cu alte concepte" Distincția dintre formațiunea reacțională și sublimare nu se face cu ușurință, deoarece în ambele cazuri se produce o înlocuire a unei pulsiuni primitive, inadaptate în raport cu viața în societate, printr-o conduită valorizată din punct de vedere social. Astfel, copiii cărora le place să se joace cu propriile excremente pot sublima această plăcere făcând ceramică, pictând ori frământând aluat, dar pot să aibă și reacții ce denotă gustul pentru curățenie. Freud, la care
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
să ocupe un maximum de spațiu depărtându-și mâinile și picioarele. Trăsăturile îi sunt imperceptibile. Parcă ar avea o coadă mare și plină de țepi”. Chabert (1990) notează, la această vârstă, frecvența răspunsurilor ce trimit la aspectul fizic, atât de valorizat de adolescenți: „Periferia, conturul, învelișul servesc de matrice sau măști reprezentărilor umane”. Ceea ce putem înțelege din proiecția exprimată de Cédric în raport cu planșa a IV-a estede fapt preocuparea pentru reprezentarea de sine, cu încercarea de a locui un spațiu nou
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
for Disabled (WOVD). Acest for stabilește și criteriile de clasificare a sportivilor în funcție de gradul de infirmitate. Olimpiada persoanelor cu dizabilități reprezintă una dintre puținele probe care, dincolo de dorința de victorie cu orice preț, civilizația modernă se supune și altor zeități, valorizând solidaritatea ca pe un dat fundamental al umanității, nesupus criteriilor pragmatice comune, dat care altminteri transformă acel ,,Important e să participi” al lui Coubertin într-un îndemn vetust, irelevant pentru sport și mai ales pentru sportivi. Mulți dintre sportivii participanți
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
nu o putem visa! Jocurile Paralimpice sunt esența spiritului olimpic cu provocări ce depășesc puterea sportului. Olimpiada persoanelor cu dizabilități reprezintă una dintre puținele probe care, dincolo de dorința de victorie cu orice preț, civilizația modernă se supune și altor zeități, valorizând solidaritatea ca pe un dat fundamental al umanității, nesupus criteriilor pragmatice comune, dat care altminteri transformă acel ,,Important e să participi” al lui Coubertin într un îndemn vetust, irelevant pentru sport și mai ales pentru sportivi. Omologul baronului Pierre de
APARIȚIA ŞI EVOLUȚIA VOLEIULUI LA JOCURILE PARALIMPICE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neluța Smîdu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_825]
-
naționalism și antioccidentalism și, uneori, chiar prin atacuri directe la adresa principiilor democrației. Cea de-a doua, reprezentând versantul reformiștilor minimaliști, s-a distins printr-o politică a uitării față de fostul regim comunist, fără tendințe de reabilitare; prin ezitarea de a valoriza modelul democratic occidental și prin etatism economic - Înțeles ca reticență față de tranziția rapidă la economia de piață și față de diminuarea rolului statului În economie. O a treia categorie a format versantul reformiștilor maximaliști, care a sancționat (cel puțin În mod
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
economic - Înțeles ca reticență față de tranziția rapidă la economia de piață și față de diminuarea rolului statului În economie. O a treia categorie a format versantul reformiștilor maximaliști, care a sancționat (cel puțin În mod formal) politica regimului dictatorial anterior, a valorizat principiile democrației de tip occidental și a optat pentru o tranziție rapidă la economia de piață, dublată Însă de măsuri care să diminueze costurile sociale ale refomelor. Analiza de față de bazează pe două tipuri principale de surse. Pe de o
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
principiile doctrinare ale partidelor formate și conduse de fostele elite comuniste, pentru a ilustra diversitatea traiectoriilor de conversie adoptate În România postcomunistă. Ne interesează, pe de o parte, să evaluăm spre ce curente politice se orientează ele, ce repere identitare valorizează, În ce măsură sunt permeabile la principiile democrației moderne, precum și modul În care se raportează la fostul regim dictatorial, la tranziția economică și la relațiile României cu Occidentul. Partidul Social Democrat - istoria unei conversii progresive către social-democrație Actor major al vieții politice
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
imposibilitatea unei viitoare colaborări cu Alianța Nord-Atlantică sau cu Uniunea Europeană. Semnat de președintele Iliescu și de ministrul de Externe Adrian Năstase, tratatul nu a mai fost Însă ratificat, În urma prăbușirii Uniunii Sovietice. Pe baza identității autohtoniste, FSN a ezitat să valorizeze afinități cu social-democrația, antrenând o confuzie permanentată asupra doctrinei sale. Astfel, partidul s-a prezentat uneori ca o mișcare de tip nou, uneori ca o soluție națională la problemele tranziției, sau ca „un partid de centru-stânga, care adera la principiile
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
Iliescu - Frontul Democratic al Salvării Naționale (FDSH) - a căutat o apropiere de social-democrație. Totuși, recunoscând din 1992 „tradiția social-democrată”, FDSN a promovat În continuare un model „original”, care să adapteze această platformă la condițiile României. O nouă schimbare identitară va valoriza, Începând cu 1993 - odată cu schimbarea numelui partidului În Partidul Democrației Sociale din România -, doctrina social-democrată europeană, fără referire la adaptarea ei la contextul românesc. Democrația Socială, publicație trimestrială a partidului, exprima legăturile cu tradiția europeană a „statului social”, revendicând moștenirea
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
una formală și nu a implicat promovarea unor politici de decomunizare. Ca și pentru Ion Iliescu, pentru Petre Roman, reconcilierea națională pe baza amnistiei și a Închiderii arhivelor a reprezentat modalitatea ideală de raportare la trecutul comunist. Fostul prim-ministru valoriza În acest sens modelul spaniol de tranziție: „Eu rămân foarte admirativ față de modelul spaniol. În Spania nu s-a făcut o de-francoizare. Dimpotrivă, baza consensului pe care s-a construit Spania europeană a fost aceea de a nu introduce o
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
un caracter mult mai pașnic și mai blând, a cărui esență se trage din creștinism.” Acest prim comunism, acela al „străinilor” și al „abuzurilor flagrante”, era blamat de partid din cauza caracterului său de dictatură „fratricidă și plină de excese”. PRM valoriza Însă un al doilea comunism, cel „național”, Început la finalul anilor ’50 cu retragerea trupelor sovietice și continuat de Nicolae Ceaușescu. În 1992, revista Politica demara o campanie de reabilitare a lui Nicolae Ceaușescu, preluată oficial și de primul congres
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
criticat cu vehemență economia de piață și privatizarea, procese Înfățișate ca „antinaționale” și „malefice” pentru majoritatea populației. Păstrarea rolului central al statului În economie, lipsa respectului față de proprietatea privată, importanța acordată „re-naționalizărilor” au Înscris aceste partide pe linia antireformismului dur. Valorizând discursurile practicate, În anii ’80, de regimul Ceaușescu cu privire la țările occidentale, atât PSM, cât și PRM și PUNR au reperat În aceste state un „trădător” al României. „Complotul marilor puteri” de a „aservi” națiunea română unor interese politice obscure și
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
o propunem este cea a partidelor care, fără să reabiliteze fostul regim și fără să se declare adversar al reformei, au practicat o politică a uitării față de regimul comunist și care - sub auspiciile unei atenții sporite față de costurile tranziției - au valorizat o transformare parțială și treptată a instituțiilor politice și a economiei. Cazul este ilustrat de Frontul Salvării Naționale și de moștenitorii săi din aripa Iliescu, precum și de Partidul Democrat Agrar din România. Cele două partide au colaborat de altfel sistematic
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
acest sens, deși condusă până În 1993 de un fost membru al elitei comuniste, uniunea a adoptat o doctrină liberală, promovând o trecere rapidă la economia de piață și o reformă structurală care să implice privatizarea și descentralizarea. UDMR-ul a valorizat relațiile cu partidele europene, a adoptat principiile democrației occidentale și, Începând cu 1993, a militat pentru decomunizare. Acest proces a fost Înțeles, În primul rând, ca restituire a bunurilor confiscate și ca reabilitare a victimelor comunismului, politici care serveau unor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]