849 matches
-
se reflectă valorile minime și maxime al. . Numărul lor va fi întotdeauna egal cu N-1 deoarece reprezentarea va fi mereu bidimensională pentru a putea determina puterea de discriminare a unuia față de celălalt, pornind de la constrângerea că se caută ca varianța în interiorul grupului să fie minimă, iar cea dintre grupuri maximă. Ca și în cazul analizei în componenți principali și aici importanți sunt primii 2 factori discriminanți, cu puterea cea mai mare de discriminare, aceasta micșorându-se foarte mult, până la ultimul
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
la nivel global cât și la cel al reacțiilor verbale agresive. 4.1. Influența a mediului socio-economic, a nivelului de instrucție al părinților și a genului asupra agresivității globale a elevilor. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat analiza de varianță factorială ANOVA (ANEXA 11). Ipoteza este confirmată. Rezultatele ANOVA sunt prezentate În tabelul 3. Tabel 3. ANOVA. Efectele variabilelor mediu, studii și sex asupra variabilei agresivitate globală Efectul principal al variabilei mediu asupra agresivității globale nu este semnificativ statistic (Tabelul
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
mediu, studii ale părinților și sex, adică de interacțiunea dintre acestea. 4.2. Influența a mediului socio-economic, a nivelului de instrucție al părinților și a genului asupra agresivității globale a elevilor. Pentru a verifica această ipoteză am aplicat analiza de varianță factorială ANOVA (ANEXA 12). Ipoteza este confirmată. Rezultatele ANOVA sunt prezentate În tabelul 4. Tabel 4. ANOVA. Efectele variabilelor mediu, studii și sex asupra variabilei agresivitate -reacție verbală Efectul principal al variabilei mediu asupra agresivității verbale nu este semnificativ statistic
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
Modelul covariației, propus de Kelley, este un exemplu În acest sens. El implică existența unui „individ statistician” care se află În fața unei pluralități de informații (Kelley, 1972). Din această perspectivă, procesul de inferență, care se confundă cu o analiză a varianței, se derulează printr-o examinare a co-variațiilor Între comportament (variabilă dependentă) și cauzele sale posibile (factori independenți). Se poate porni de la o Întrebare de tipul: „De ce Daniel a eșuat În negocierile sale comerciale cu Vladimir, directorul unei Întreprinderi caucaziene?”. Se
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
apreciază perioada actuală ca fiind "mai rea" decât perioada comunistă). În privința nivelului de educație, nu este atât de ușor de realizat o paralelă între populația adultă de peste 18 ani ("New Europe Barometers") și populația adolescenților ("Elevii și cultura civică"), deoarece varianța în ceea ce privește ultima clasă absolvită este minimă. Ceea ce poate fi măsurat este însă "capitalul educațional" al elevilor înțeles ca performanță școlară, reflectată de media generală a notelor obținute. Împărțind setul de date conținând mediile școlare declarate ale elevilor în quartile, obținem
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
procent semnificatic statistic mai mare decât o fac elevii de sex feminin, X2(1, N=5.598)=16.15, p=.000. După cum punctează și A. Gheorghiță (2010, p. 65) care a analizat statistic același set de date, o parte din varianța datorată variabilei sex poate fi pusă pe seama faptului că elevele tind să aibă medii școlare mai mari (cu 0,65 puncte) decât elevii de sex masculin, după cum arată tabelul de mai jos. Tabel 49. Mediile școlare în funcție de sex Sexul respondentului
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
paradigmă integrativă nouă, operaționalizînd un model complex cultură-personalitate organizațional-societal (C-P-O-S). Mai mult, cercetările generate de această paradigmă testează toate tipurile de ipoteze: comparative (apelînd la compararea unor eșantioane independente pe anumite dimensiuni asociate fiecărui registru din C-P-O-S sau analizele de varianță), relaționale (care recurg la analiza corelațională) sau, cele mai importante, ipotezele explicative (precum cele care lucrează cu regresii și care merg pînă la explicarea varianței unor variabile dependente "problemă" prin intermediul unui set de variabile independente din registrele C-P-O-S). Prin introducerea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
compararea unor eșantioane independente pe anumite dimensiuni asociate fiecărui registru din C-P-O-S sau analizele de varianță), relaționale (care recurg la analiza corelațională) sau, cele mai importante, ipotezele explicative (precum cele care lucrează cu regresii și care merg pînă la explicarea varianței unor variabile dependente "problemă" prin intermediul unui set de variabile independente din registrele C-P-O-S). Prin introducerea factorilor culturali în inferențele explicative se poate spori considerabil puterea de predicție în lămurirea dinamicii unor fenomene investigate, ceea ce adîncește semnificativ cunoșterea psihosocială (Bond, Leung
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
85% din populația întregii lumi, cercetarea WVS înregistrează structurarea seturilor atitudinale și a orientărilor axiologice, pornind de la viața cotidiană, opțiunile religioase, pînă la domeniul vieții politice și economice. Cele două seturi de dimensiuni evocate explică mai mult de 70% din varianța interculturală din cele peste 80 de eșantioane naționale și corelează semnificativ cu serii întregi de indicatori agregați structural, care pot anticipa prevalența unui scor modest sau înalt pe fiecare dimensiune generică în parte (vezi figurile 8, 9, 10). Conform asocierilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
ale unui grup cultural, în acest caz referindu-se la susținerea cetățeanului. Adjectivul societal este folosit ca indice distinctiv al faptului că acest factor face referire la nivelul cultural. Cei doi factori corelează la un nivel scăzut și împart o varianță comună scăzută. Pentru a stabili înțelesul celor două dimensiuni culturale ale axiomelor sociale, Leung și Bond (2008) le-au corelat cu alte dimensiuni ale culturii, operaționale în modelele anterioare. Corelațiile obținute pe această cale sînt realizate la nivelul culturii naționale
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de nesiguranță și ambiguitate și cu mai mare toleranță pentru diversitatea de opinii. O astfel de societate este mai puțin orientată spre reguli, mai pregătită să accepte schimbări și își asumă riscuri mai numeroase și mai mari. Predictori specifici ai varianței dimensiunii sînt: clima (tropicală și subtropicală, pentru culturile cu scor înalt, și moderată pînă la rece, pentru culturile cu scor scăzut la dimensiunea evitarea incertitudinii), economia (dezvoltare redusă sau economie în schimbare pentru culturile cu scor ridicat și economie înalt
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
a lumii" (atribuirile locus of control LC) și față de "stăpînirea propriei vieți" (autodeterminarea AS+PC = SD). Portretele globale intergeneraționale, în registrul atitudinilor sociale fundamentale, sînt redate în tabelul 2: Și la prima lectură tendință confirmată mai apoi de analizele de varianță se observă cum "tinerii" sînt progresiv mai dependenți în raport cu vîrstnicii. Totodată, nu se constată prezența unor diferențe relevante pe dimensiunea stimă de sine între straturile generaționale (SE se situează la un nivel ridicat). Se poate remarca cum stratul generațional "cel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sugerîndu-se prezența unei experiențe a alegerilor în registru afectiv similar. în pofida expectațiilor care sugerau că tinerii sînt cei mai dinamici și mai autonomi, rezultatele dovedesc o diminuare a autodeterminării pe măsura întineririi stratului generațional. S-au realizat următoarele analize de varianță (ANOVA) pe dimensiunile corespondente, între care se înregistrează diferențe statistic semnificative, descriindu-se principalele tendințe intergeneraționale. Mărimea acestor diferențe este evidențiată în următoarele tabele. Cum se poate constata, ne aflăm în fața unei tendințe contradictorii, care se distribuie diferit față de studiile
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
dezbatere inițiată de B. Baron și D. Byrne (1991) privitoare la rolul culturii în modelarea stereotipurilor de gen și, în urma examinării studiilor efectuate în ultimele decenii asupra acestui subiect, s-a remarcat o pondere de șapte ori mai mare a varianței cauzate de factorul cultural decît de cel sociobiologic (genul subiecților). Prima abordare, realizată de psihosociologii apropiați de teoria sociobiologică, care și-au publicat studiile în Behavioural and Brain Sciences, a semnalat că în alegerea partenerului, doar o mică parte din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
cauzate de factorul cultural decît de cel sociobiologic (genul subiecților). Prima abordare, realizată de psihosociologii apropiați de teoria sociobiologică, care și-au publicat studiile în Behavioural and Brain Sciences, a semnalat că în alegerea partenerului, doar o mică parte din varianță este explicată prin genul subiecților. Chiar esența teoriei sociobiologice este universalistă și pornește de la premisa că, în alegerea partenerului, decisivi sînt factorii ce pot contribui la o mai bună "selecție naturală". Astfel, atunci cînd "descoperă" diferențe în desemnarea calităților necesare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
grijă de ele și de copiii lor (prototipul "tatălui bun") (Suk, 2010). însă dacă luăm eșantionul studiat ca întreg atît bărbații, cît și femeile realizează pe primele ranguri un clasament similar al calităților dezirabile ale "celuilalt" (din acest motiv, și varianța în funcție de gen este atît de redusă). Atributele identitare cele mai prețuite ale partenerului sînt, în aceste condiții, "atracția mutuală", "caracterul demn de încredere", "stabilitatea și maturitatea emoțională", precum și "dispoziția plăcută, generoasă". Totodată, criteriile cele mai valorizate după care se efectuează
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sa. în concluzie, se poate vorbi de o cvasiunanimitate în funcție de gen în realizarea aprecierii "celuilalt", în schimb stabilirea reperelor identitare favorabile ale partenerului variază mult mai semnificativ în funcție de apartenența culturală a subiecților (ajungîndu se, cum s-a specificat, la o varianță de 17%, iar pentru o "calitate" precum "castitatea premaritală" chiar la 37%). D. Buss și colaboratorii (1996) au organizat o cercetare în care au încercat să afle prin intermediul tehnicilor de scalare multidimensională care culturi naționale activează patternuri similare în aprecierea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
emoțională sau neuroticism (tensionat/relaxat, încordat/destins, calm/anxios), cultură sau deschiderea spre experiențe (sensibil/insensibil, reflexiv/nonreflexiv, educat/noneducat). Resursele operaționale furnizate de acest model au fost examinate și pe un eșantion românesc, acoperind între 3 și 10% din varianța totală a comportamentului pe fiecare dimensiune specifică (Minulescu, 1996, 1997). Așadar, anumite trăsături de personalitate se asociază similar în dimensiuni sinteză supraordonate, iar relațiile reciproce între modelele bilanț și celelalte dimensiuni care au probat valențe transculturale semnificative pot fi rezumate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
L30-O34, destinat aplicării semnăturii și stampilei băncii plătitorului; 5.2.21. înscrisul "Ca atare contractul nostru de DD nr. ...../dată .... încetează:", tipărit între cîmpurile P4-P23; 5.2.22. marcaj special, poziționat între cîmpurile P24-P25, completat cu înscrisul "DA", destinat barării varianței alese de comun acord de către bancă plătitorului și plătitor; 5.2.23. marcaj special, poziționat între cîmpurile P26-P27, completat cu înscrisul "NU", destinat barării varianței alese de comun acord de către bancă plătitorului și plătitor; 5.2.24. înscrisul "Notă:", poziționat
REGULAMENT Nr. 4 din 13 iunie 1996 privind plata prin ordin de plată la cererea directa a beneficiarului prin debitarea cu consimtamint a contului plătitorului (direct debit). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113802_a_115131]
-
5.2.22. marcaj special, poziționat între cîmpurile P24-P25, completat cu înscrisul "DA", destinat barării varianței alese de comun acord de către bancă plătitorului și plătitor; 5.2.23. marcaj special, poziționat între cîmpurile P26-P27, completat cu înscrisul "NU", destinat barării varianței alese de comun acord de către bancă plătitorului și plătitor; 5.2.24. înscrisul "Notă:", poziționat între cîmpurile R4-R5; 5.2.25. înscrisul "Codurile motivelor se regăsesc în clar în Regulamentul Băncii Naționale a României privind direct debit", poziționat între cîmpurile R5-R27. Articolul 6
REGULAMENT Nr. 4 din 13 iunie 1996 privind plata prin ordin de plată la cererea directa a beneficiarului prin debitarea cu consimtamint a contului plătitorului (direct debit). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113802_a_115131]
-
fiziologice ale soiurilor (hibrizilor) aflate în verificare, observațiile trecindu-se în fișele întocmite în acest scop. 3.3.1. Capacitatea de productie - Se înregistrează atat producția stas absolută, cît și cea relativă, precum și semnificația diferențelor limită (stabilită în urmă efectuării analizei varianței). 3.3.2. Caracterele morfologice - Se notează toate caracteristicile morfologice indicate în metodica experimentală, după U.P.O.V. 3.3.3. Însușirile fiziologice - Se notează rezistență la ger (iernare), capacitatea de refacere în primăvară, rezistentă la temperaturi scăzute, cădere
ORDIN Nr. 53 din 21 noiembrie 1994 pentru aprobarea Regulamentului privind încercarea, omologarea şi înregistrarea soiurilor (hibrizilor) de plante agricole. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110239_a_111568]
-
pentru Invenții și Mărci nu includ taxele de eliberare a brevetului, taxele pentru traducere, eventuale taxe pentru servicii sau onorariile mandatarilor. Articolul 11 Plata taxelor menționate la art. 10 se face de către Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, corespunzător varianței celei mai avantajoase din punct de vedere economico-financiar, prin virament în contul oficiului de proprietate industrială în cauză, doar după ce solicitanții au depus la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci actele care dovedesc inițierea procedurii de brevetare în străinătate
NORME nr. 242 din 15 ianuarie 1999 privind sprijinirea brevetarii în străinătate a inventiilor româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123023_a_124352]
-
mai avantajoase din punct de vedere economico-financiar, prin virament în contul oficiului de proprietate industrială în cauză, doar după ce solicitanții au depus la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci actele care dovedesc inițierea procedurii de brevetare în străinătate conform varianței propuse de comisia Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci. Secretarul comisiei Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci transmite solicitantului o copie de pe dovadă de plată respectivă, în termen de 10 zile de la intrarea în posesia acesteia. Articolul 12
NORME nr. 242 din 15 ianuarie 1999 privind sprijinirea brevetarii în străinătate a inventiilor româneşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123023_a_124352]
-
aferente; (îi) fie valoarea totală a contractelor de furnizare a unor produse similare care se anticipează că vor fi atribuite în următoarele 12 luni începând din momentul primei livrări. În oricare dintre situațiile prevăzute la pct. (i) sau (îi) alegerea varianței de calcul de către autoritatea contractanta trebuie să asigure aplicarea uneia dintre procedurile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), b) sau c) din ordonanță; e) în cazul în care autoritatea contractanta își propune să achiziționeze produse similare, dar defalcate
HOTĂRÂRE nr. 727 din 22 august 2000 privind stabilirea regulilor de estimare a valorii contractului de achiziţie publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130075_a_131404]
-
achiziționate și valorilor aferente; (îi) fie valoarea totală a contractelor de servicii similare care se anticipează că vor fi atribuite în următoarele 12 luni începând din momentul primei prestații. În oricare dintre situațiile prevăzute la pct. (i) sau (îi) alegerea varianței de calcul de către autoritatea contractanta trebuie să asigure aplicarea uneia dintre procedurile prevăzute la art. 18 alin. (1) lit. a), b) sau c) din ordonanță; c) în cazul în care autoritatea contractanta își propune să achiziționeze servicii similare, dar defalcate
HOTĂRÂRE nr. 727 din 22 august 2000 privind stabilirea regulilor de estimare a valorii contractului de achiziţie publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/130075_a_131404]