578 matches
-
sunt invitați la cancelaria protoieriei pentru a-și ridica cartelele de alimente, organizarea sindicală și reorganizarea secției județene a Uniunii Preoților Democrați. Adunarea generală a preoților din județul Vaslui s-a desfășurat la 12 aprilie 1948 În sediul băncii „Clerul vasluian”, moment În care s-a hotărât reorganizarea pe baze practice a Uniunii Preoților Democrați din județul Vaslui. Comitetul era format din pr. N. Rugină (președinte), pr. Constantin Apostol (vicepreședinte), diaconul M. Andronache (secretar casier), pr. Iulius Mocanu, pr. Neculai Rotaru
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
în restaurant ești întâmpinat în nemțește... ... Vizităm puțin orașul... Un grup de doamne și domni distribuie insigne treiculore... Alții au găsit un minunat prilej de a plasa o revistă locală „Țara Sipenițului”... (Excursia noastră de Petru Vieru, din revista „Învățătorimea vasluiană” nr.1/1937, p.3543). * ...”Revista Țara Sipenițului apărută în iulie 1936 la Cernăuți, sub conducerea acestor tineri entuziaști învățători și sub patronajul domnului dr. C.Angelescu, ministrul Instrucțiunii, va fi de-acum înainte un caleidoscop în care vom vedea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
a adresat colegilor bucovineni, cu această ocazie, următoarea telegramă: „Urăm camarazilor bucovineni izbândă pentru a se arăta vrednici de înaintașii pe care, spre recunoștința, îndemnul și mândria învățătorimii din România Mare, îi comemorează astăzi.” Gh. Vierescu 1 (Din revista Învățătorimea vasluiană, anul I, nr.6, iunie 1935) Volkswille (Voința poporului) Volkswille (Voința poporului), organ al Partidului popular evreiesc independent din Bucovina, apare la Cernăuți, la 7 ianuarie 1927, în fruntea sa fiind publicat articolul: Ce vrem noi, un fel de program
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
cu două corpuri de armată, cuprinzând 51 de batalioane, 40 de escadroane de cavalerie, 29 de baterii și 5 companii de geniu și pontonieri, cu un efectiv de circa 50.000 de oameni. b. Participarea Regimentului 12 Dorobanți Alături de ostașii vasluieni, o contribuție însemnată la dobâdirea Independenței au adus-o dorobanții din Regimentul 12, în rândurile cărora se aflau 240 combatanți hușeni. Cum era organizată infanteria ? Într-un raport din 26 noiembrie 1876, redactat la București și adresat domnitorului Carol, colonelul
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
metri, ratat de Chiper sau apărat de Polocoser, nu mai contează, cert e că de aici totul s-a rupt, gazdelor nu le-a mai ieșit nimic, iar OȚelul a zburdat, practic, spre victorie. Deși au avut și greșeli, arbitrii vasluieni Liviu Gheorghiu și Sebastian Hagiu n-au influențat rezultatul final. Față de ce minuni am văzut pe la Europenele din Austria, cei doi au fost chiar mici copii. E cât se poate de clar că Știința a pierdut pe mâna ei ultima
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
băcăuanii au obținut o victorie concludentă. Faza zilei a fost furnizată, însă, de antrenorul oaspeților care, la un moment dat, a protestat la una din deciziile trăznite ale cuplului de arbitri Murariu-Tabacariu, ajungând în dreptul mesei oficiale. După încheierea protestului, tehnicianul vasluian l-a zărit la masa oficială pe primarul Bacăului, având o reacție spontană: “Aaaa, mă scuzați, să trăiți, dom’ primar”. În privința jocului propriu-zis, am remarcat dorința de afirmare a juniorilor moldoveni prezenți în teren, cu un plus pentru extrema Bulov
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
cu gol, scorul final scutindu-ne de alte comentarii. Păcat că un asemenea meci a avut parte de un arbitraj execrabil al buzoienilor Daniel Pavel și Carmen Bontea, ale căror decizii au stârnit confuzie și nervozitate, mai ales în tabăra vasluiană. A nu se înțelege că arbitrajul a favorizat echipa gazdă, fiindcă și băcăuanii au fost în câteva rânduri victimele celor doi buimaci, care păreau că au descins la Bacău direct de la o lungă petrecere nocturnă. Știința și-a consolidat poziția
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
noastre populare. Toate poartă amprenta personalității autorului lor, îmbogățind substanțial literatura de specialitate din țara noastră: Istoria unui obicei. Plugușorul (Iași, Ed. Junimea, 1987), Românitatea de Sus. Repere etnologice (Rădăuți, Ed. Septentrion, 2004), Un pol de contribuții etnografico-folcloristice privind realitățile vasluiene (Vaslui, 2005), Concert etnologic în cuvinte (Bacău, 2006). Concepțiile sale au fost exprimate în cele câteva sute de studii și articole publicate în reviste de profil din țară (Iași, Bacău, Brașov, Piatra Neamț, Botoșani, București, Tecuci, Focșani, Timișoara, Craiova, Sibiu, Suceava
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
La Colegiul Național "Cuza Vodă" facem educație în sensul larg al cuvântului, ceea ce înseamnă că le oferim copiilor posibilitatea de a se manifestă potrivit inclinațiilor și intereselor lor, fie că participa la trupa de teatru sau la Concursul "Meridian Matematic Vasluian" aflat deja la a patra ediție. Tradițiile nu se limitează doar la spațiul școlii, astfel încât elevii noștri participa în fiecare an la depunerea de coroane de Ziua Națională sau în alte zile importante pentru istoria poporului român. Sloganurile exprimă în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
iudeu (subl. În orig.)”. l. Speculanți dați În gât Fără să țină cont de faptul că județul Fălciu nu era, Încă, Înglobat județului Vaslui, Terdiman, În teribila sa dorință de a pârî pe rudă pe sămânță, amintise de un comerciant vasluian domiciliat pe strada Călugăreni (Galler) care „(...) a fot prins pe când scotea un camion cu vin fără autorizație, dar cu toate taxele plătite la fisc”. Potrivit Legii 351/2 mai 1945, completată ulterior și cu alte dispoziții (mai ales după declanșarea
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
făcut numeroase intervențiuni timp de 3-4 zile Împreună cu jandarmul pandur Filipeanu iar urmarea a fost că i s-a restituit speculantului camionul și animalele pe care le-a dus la București”. După ce Îi turnase, la paritate etnică, pe evreul vasluian Galler („comersant” angrosist ad-hoc de vinuri speculative) și pe românul Zegrea (fost legionar, ajuns afacerist cu animale domestice comestibile), Naty Terdiman trecuse iarăși la lamentări ce s-ar fi vrut a fi justificative pentru lipsa de interes a coreligionarilor față de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
libertatea cuvântului și a cercetării câștigate după decembrie 1989, a ieșit la iveală adevărul crunt al falsificării nerușinate a voturilor, de-a lungul timpului fiind publicate numeroase documente doveditoare, printre autorii de valoare a unor lucrări „la temă” fiind profesorul vasluian Nicolae Ionescu de la Liceul „Mihail Kogălniceanu”, doctor În istorie. În raportul din care vom cita am găsit la rubrica „Sarcini politice” următoarele: „Participarea la conferințe În cadrul BPD; Prelucrarea necesității participării evreilor la vot” iar la „Sarcini organizatorice”, unele extrem de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
educație comunistă ce nu le-ar fi permis nici măcar strecurarea vreunei aluzii prin textele cercetate și supuse cenzurării. Iată profesiunea de credință: „Obiectivul principal al activității noastre Îl constituie lectura și controlul ziarului <<Vremea Nouă>> (subl.ns.)”. Foarte sigur, cotidianul vasluian era tipărit În acele timpuri de debut În vreo unitate ieșeană și iată confirmarea: „Din punctul de vedere al spațiului, ne folosim de biroul pe care tipografia l-a pus la dispoziția Direcției Presei din Iași”. Mai confirmaseră și interesul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care urmau a-l aplica tuturor instituțiilor care vor avea comenzi de imprimate la tipografie printre care: „Consiliul popular județean, Comitetul de cultură și artă, Consiliul județean al Organizației de pionieri, licee, școli generale, etc. (Volume: <<Pămînt iubit>> și <<Steluțe vasluiene>>)”. Cenzorii subliniaseră că „Unele din aceste materiale sînt rezolvate la Vaslui, altele la Iași”. Faptul că Ion Zamfirescu era ieșean rezultă din următoarea intervenție: „Tov. Zamfirescu Ion rezolvă la indicația șefului de serviciu de la Iași și unele materiale (reviste și
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de literă mare <<CÎnd pisica nu-i acasă...>> ” joacă Masemba pe masă, continuăm noi hazlia asociere. Dar cum hazul pe atunci nu făcea casă bună cu ideologia comunistă, Andrei a intervenit și În acest caz, punându-i pe redactorii cotidianului vasluian să schimbe materialul pe altă pagină. a.w. Bună ziua, tovarăși, noi suntem cenzorii! Toate afirmațiile și comentariile personale ale autorului acestui remember au acoperire În conținutul documentelor originale, chiar dacă inter-titlurile, cel puțin, par hazlii și bune de „aruncat” pe vreo
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
r. Răspuns la această doleanță nu am găsit, așa că nici speculațiile nu-și au rostul chiar dacă, amintindu-ne de episoadele trecute când fuseseră puse la obroc și chestiuni mai mărunte parcă ne Înghesuie imaginația să spunem că pe hârtia ziarului vasluian nu a apărut știrea. a.x. „Coordonate bîrlădene” - apărută fără viza cenzorului! Pe 2 martie 1971, cu cea mai rapidă poștă, bănuim, a plecat la Capitală stufoasa adresă numărul 5 emisă de Împuternicitul I. Andrei. Acesta, semnalase un fapt foarte
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
permis nici măcar În glumă! Cum nici filmele nu putuseră face excepție, sau, mai ales ele, iată că Direcția Rețelei Cinematografice și Difuzării Filmelor (DRCDF) prin Serviciul Difuzării Filmelor făcea cunoscută Oficiului de Difuzare Iași (de care ținea și filiala județeană vasluiană) o listă ce cuprindea un număr de 42 de titluri, toate producții străine În care se regăseau, surprinzător, și două filme cehoslovace dar și unul iugoslav. „Campioni” la „cartonașe roșii” comuniste românești fuseseră peliculele italiene cu un total de 18
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ou și cu oțet pe invadatori. Exact În acea perioadă, a fost unul din vârfurile de sarcină (dacă nu cumva primul dintr-o lungă serie!) al activității cenzorilor deoarece, după cum reiese din documentele descoperite de autorul acestor evocări În arhivele vasluiene, se realizaseră adevărate tururi de forță depășindu-se În repetate rânduri orele legale de program, numai pentru a ajunge la urechile opiniei publice ceea ce voiau mahării de la conducerea de partid și de stat a României, țară ce a avut
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
munceau” de le săreau capacele delcourilor pentru a afla cam de câți copaci ai patriei era nevoie pentru a le Încălzi fundurile și biluțele. b.k. Foi volante propagandistice După cum s-a putut afla până acum, activitatea celor doi cenzori vasluieni (din care unul era șeful celuilalt) nu se limitase numai la cele două publicații („Rulmentul” și „Vremea nouă”) ci se extinsese și asupra chitanțierelor, facturierelor, bonurilor de consum, de transfer și de ce-or mai fi fost ele bașca revistele
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de tov. Zamfirescu care le dăduse și „bun de tipar”. Mai pragmatică și mai folositoare populației a fost foaia volantă editată de Consiliul județean Vaslui În colaborare cu Inspectoratul județean de miliție ce făcea un expozeu asupra „Circulației pe drumurile vasluiene”. Foaia, mai mult cu caracter de broșură, fusese scoasă tot În 10.000 de exemplare dar avea patru pagini. Cel care o lecturase și Își dăduse avizul de apariție a acesteia fusese tov. Andrei Ion care mai scrisese și o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
semnat de Chip și Dale de Vaslui, alias Andrei Ioan și Zamfirescu Ion. Așa au procedat cei doi În ziua de 5 februarie 1969 când au scris cu competență următoarele: „Noi Comisia (...) am procedat conform indicațiilor la distrugerea șpalturilor cotidianului vasluian Vremea nouă și ale ziarului uzinal Rulmentul din Bârlad”. Cu una, cu alta, salariații DGPT au dat focului „...164 de șpalturi ale ziarului Vremea nouă, din perioada 23 februarie 1968 (data apariției primului număr) pînă pe 31 august 1968”. Șpalturile
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
de 26 martie 1971, mutarea postului telefonic cu numărul 1452 de la vechiul sediu la cel nou, adică În incinta „...sediului politic și administrativ de pe strada Ștefan cel Mare, nr.76, la etajul IV, camera 407”. În peisajul „colectivului de muncă” vasluian apăruse, pe lângă Ion Andrei, și Petru Necula ce, după desființarea cenzurii În 1977, va lucra până la pensie ca ziarist la săptămânalul „Vremea nouă”. Unul din cei doi angajați, Întocmise la data de 11 februarie 1972 un document numit „Propuneri de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
care face ca români, unguri, sași, sîrbi și alte naționalități să conlocuiască pașnic laolaltă, să-și dea seama că rostul lor e de a trăi Împreună>>”. Citatul de mai sus care-l pusese pe gânduri și cugetări interioare pe cenzorul vasluian avea, În viziunea lui Îngustă și exclusivistă, numeroase lacune și moduri de interpretare anapoda de către dușmanii de moarte ai partidului și iubitului führer cu ciocan și secere tatuate pe creier așa că puse mâna pe mașina de scris „Olimpya” produsă de
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
dispozițiilor și instrucțiunilor primite de la „centru”, Andrei și-a explicat gestul eliminării numelui unei instituții astfel: „Orașul Vaslui fiind garnizoană Închisă, s-a eliminat, conform dispozițiilor, specificația casa armatei (subl. În orig.)”. Oare pe unde erau ascunse bombele atomice vasluiene?! b.u. Relee secrete și revistă școlărească neaprobată Tot Ion Andrei amușinase greșeala uni tov. de la ziarul „Vremea nouă” cu numărul 252 din 11 decembrie 1968. Scurta coloană urma a fi publicată la rubrica „Publicitate” dar, Împiedicându-se de ciotul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
soarta și activitatea acestor adunături de pământuri luate, de cele mai multe ori cu japca, bulanul milițianului și pistolul securistului ori al activistului de partid. Cum anul 1968 fusese unul secetos, firește că se iviseră grave probleme În lumea satului vasluian prilej pentru unul dintre lucrătorii „Vremii noi” să scrie cevașilea pe marginea acestei teme. Dar, cum Ion D. Zamfirescu pândea la colț cu parul ideologic În mână, nu toate se brodeau așa cum s-ar fi vrut. De pildă, În numărul
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]