2,609 matches
-
ca și structura învățământului special. Până atunci, intelectul de limită era considerat la un I.Q. de 88-89, debilitatea mintală între I.Q. 50 și I.Q. 87, imbecilitatea între I.Q. 35 și 49, idioția între I.Q. 20 și I.Q. 34, iar idioția vegetativă la subiecții cu un I.Q. sub 2062. Instituțiile erau "școala ajutătoare" pentru debilii mintali, "căminul școală" pentru imbecili și "căminul spital" pentru idioți. Granițele nu erau rigide, în școala ajutătoare putând fi găsiți și copii cu I.Q. sub 50 (mai
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
mai mult ca subiectul auzitor; • funcția evaluativă (orientativă) se deosebește de cea a auzitorului doar în cazul exteriorizării concluziilor (care, de multe ori, rămân nerostite). În schimb, în ceea ce privește funcțiile motivaționale ale limbajului (limbajul emoțional, limbajul drept afirmare a sinelui, reacțiile vegetative și spirala vicioasă), deosebirile sunt mult mai mici96. Toate aceste diferențe intime ale limbajului dintre individul sănătos și cel cu probleme de auz dau (și) diferențele psihice și de adaptare la comunitate. Dezorganizarea limbajului duce după sine și la probleme
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
-i vor mai ieși din gură și va reacționa conform "spiralei vicioase"138: va începe să transpire, să roșească, nu va mai avea salivă și, după prima încercare de a spune, totuși, ceva, odată cu izbucnirea râsului celor din jur, reacțiile vegetative se vor accentua, adăugându-li-se și altele. Cu timpul, după mai multe scene asemănătoare, performanțele școlare ale elevului A.B. vor scădea, iar reacția sa față de școală s-ar putea termina cu abandon. Odată, elevul A.B. a fost
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
prag submers. IJSSEL - lagună maritimă din N-V Olandei, rămășiță a golfului Zuidersee, închis complet în mai 1932. Realizarea în mai multe etape a vestitelor poldere Ăregiuni sub nivelul mării, apărate de diguri) pe suprafețe întinse și aplicarea unor cicluri vegetative până la fertilizarea solului i-a atras Olandei, pe lângă denumirea de ,,Țara lalelelor și a morilor de vânt’’ și pe cea de țară a mlaștinilor și polderelor. Prin acțiunea de polderizare 2/3 din lac au devenit terenuri agricole, iar 1
MICĂ ENCICLOPEDIE A LACURILOR TERREI by George MILITARU Emilian AGAFIȚEI Nicolae BAŞTIUREA () [Corola-publishinghouse/Science/1665_a_2973]
-
fumatului, survin la nivel respirator și cardiovascular. Patologiile apărute la nivelul celor două mari sisteme se află într-o relaŃie de permanentă intercondiŃionare, elementele prin intermediul cărora se realizează această relaŃie complexă fiind: stresul oxidativ, inflamaŃia sistemică și disfuncŃia sistemului nervos vegetativ cauzate de diferite componente chimice ale tutunului. Stresul oxidativ este mecanismul fiziopatologic cu un rol esenŃial în inducerea răspunsului inflamator localizat și sistemic, în organismul fumătorilor, prin generarea de radicali liberi, cu depășirea mecanismelor antioxidante endogene, care protejează în condiŃii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
stresul oxidativ, determină stimularea căilor anaerobe având ca efect creșterea nivelului de lactat celular și seric la fumători, efecte exprimate clinic printr-o scădere a capacităŃii de efort fizic. 3.2.2. Efectele fumatului mediate de acŃiuni asupra sistemul nervos vegetativ Fumatul poate afecta aparatul cardiovascular prin efecte asupra sistemului nervos vegetativ, efecte hemodinamice directe sau ambele. Ritmul cardiac este reglat prin echilibrul realizat între acŃiunea sistemului nervos simpatic și a celui parasimpatic. Activarea sistemului nervos simpatic reduce variabilitatea ritmului cardiac
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de lactat celular și seric la fumători, efecte exprimate clinic printr-o scădere a capacităŃii de efort fizic. 3.2.2. Efectele fumatului mediate de acŃiuni asupra sistemul nervos vegetativ Fumatul poate afecta aparatul cardiovascular prin efecte asupra sistemului nervos vegetativ, efecte hemodinamice directe sau ambele. Ritmul cardiac este reglat prin echilibrul realizat între acŃiunea sistemului nervos simpatic și a celui parasimpatic. Activarea sistemului nervos simpatic reduce variabilitatea ritmului cardiac, iar aceasta este asociată cu creșterea riscului morŃii de cauză cardiacă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
ritmului cardiac, iar aceasta este asociată cu creșterea riscului morŃii de cauză cardiacă și a evenimentelor aritmice după un infarct miocardic acut. Fumatul poate avea efecte directe asupra frecvenŃei cardiace, efecte mediate prin acŃiuni asupra componentei simpatice a sistemului nervos vegetativ. Nicotina acŃionează asupra receptorilor colinergici de tip nicotinic din creier și glandele suprarenale activând sistemul nervos simpatic și determinând eliberarea de adrenalină. Astfel nicotina are efecte simpaticomimetice, determinând creșterea frecvenŃei cardiace, a tensiunii arteriale, a contractilităŃii miocardice și generând vasoconstricŃie
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
scoarță în 5 litri de apă rece, se fierb 1/2 oră, se strecoară și se toarnă în apa de baie Ace de pin (Pinus silvestrisă conțin uleiuri eterice (terpeneă, calmante, dezodorizante băi totale, rar: băi parțiale răceli, rinite, distonie vegetativă 150 g extract pentru o baie totală Flori de câmp (Semina graminisă conțin uleiuri eterice, stimulează irigația sanguină, relaxante băi totale și parțiale, împachetări, comprese reumatism, imflamații articulare (artrităă, bronșită cronică, congestii baie totală: 1-1,5 kg flori în cinci
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
descriu evoluția în timp a indicatorilor, precum și amplitudinea oscilațiilor în jurul acestora; intensitatea cu care fiecare sistem acționează pentru atingerea aspirațiilor sale. Anti-equilibrium se inspiră din natura vie și abordează realitatea economică cu ajutorul unor concepte din biologie, cum ar fi funcționarea vegetativă și cea superioară a sistemului economic. Funcția vegetativă se desfășoară fără intervenția decidentului și asigură autoconservarea sistemului, care devine inerțial, rezumîndu-se la simpla repetare a unor procese anterioare. Nivelul superior al funcționării sistemului implică schimbări mai ample și mai importante
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
oscilațiilor în jurul acestora; intensitatea cu care fiecare sistem acționează pentru atingerea aspirațiilor sale. Anti-equilibrium se inspiră din natura vie și abordează realitatea economică cu ajutorul unor concepte din biologie, cum ar fi funcționarea vegetativă și cea superioară a sistemului economic. Funcția vegetativă se desfășoară fără intervenția decidentului și asigură autoconservarea sistemului, care devine inerțial, rezumîndu-se la simpla repetare a unor procese anterioare. Nivelul superior al funcționării sistemului implică schimbări mai ample și mai importante, de dezvoltare. Cea mai mare parte a proceselor
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
rezumîndu-se la simpla repetare a unor procese anterioare. Nivelul superior al funcționării sistemului implică schimbări mai ample și mai importante, de dezvoltare. Cea mai mare parte a proceselor reale și de reglare din cadrul sistemelor economice fac parte din sfera funcționării vegetative, staționare, care constituie și un fel de mecanism de autoapărare a sistemului. Kornai reliefează corect această analogie între fenomenele economico-sociale și cele biologice. De pildă, pentru a supraviețui, sistemele economice trebuie să se adapteze la mediu. Sistemele mai centralizate se
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
a avea rol esențial), modificarea mirosului și gustului (la mazăre, fasole etc.). Intervine și în reacțiile de sinteză a etilenei, constatându-se un paralelism al acestei sinteze cu activitatea peroxidazei (și catalazei), în timpul maturării și păstrării. În timpul perioadei de repaus vegetativ, activitatea peroxidazei din diversele țesuturi ale bulbilor de ceapă sau rădăcinilor tuberizate de morcov a scăzut diferențiat (diminuare între 1,1 și 3,9) (Burzo, I., 1986). Catalaza este o cromoproteidă heminică. Un mol conține patru subunități heminice, cu Fe
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dintre cele mai importante enzime ale metabolismului energetic celular. La mere, gutui și pere, scăderea activității se corelează cu intrarea fructelor în faza de declin fiziologic (Potec.I. și colab., 1978). La ceapa și morcovii aflați în perioada de repaus vegetativ, catalaza și-a diminuat activitatea în toate țesuturile, între 1,1 și 3,5 ori (Burzo, I., 1986). Lipoxidaza are structură holoproteidică, globulinică. Catalizează oxidarea acizilor grași nesaturați (linoleic, linolenic) numiți și esențiali. Participă la oxidarea carotenului, clorofilei și acidului
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
produse horticole, mai sărace în vitamina C, fac parte din această grupă. Studiile efectuate cu privire la dinamica acestei enzime au pus în evidență o creștere evidentă a acesteia în meristemele mugurilor de la ceapă și cartofi, în perioada de ieșire din repausul vegetativ. Fenoloxidazele au un rol important în procesul de maturare al fructelor. Sunt implicate în sinteza etilenei, în oxidarea polifenolilor din țesuturile vegetale, iar studiul lor are aplicații practice deosebite. Sunt metaloenzime, având ca grupare prostetică un atom de cupru/ mol
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
inactivează enzima (cu dietilditiocarbamat, H2S etc). Dinamica activității polifenoloxidazelor la tomate în cursul creșterii este ascendentă, dar către maturitate scade. La perele depozitate se constată o creștere importantă, pe parcursul perioadei de păstrare. În mugurii cartofilor, pe măsura ieșirii din repaosul vegetativ, s-a constatat intensificarea activității acestei enzime. Lacaza acționează asupra unui număr mult mai mare de compuși fenolici, fiind foarte activă în piersici și mai ales în strugurii mucegăiți. La un pH mai scăzut (aciditate ridicată) activitatea lacazei este diminuată
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
fasole, dar este tipică microorganismelor. Există tipuri de AMG de origine bacteriană stabile și la 900 C. În cursul proceselor de maturare, activitatea amilazelor crește, o dată cu scăderea conținutului în amidon. Pe parcursul păstrării fructelor semințoase, sau la ieșirea cartofilor din repausul vegetativ, se poate urmări acțiunea hidrolitică a amilazelor, la care participă și fosforilazele. Invertazele (sau zaharazele) sunt prezente sub două forme mai cunoscute, glucozidazinvertază și fructozidazinvertază. Ele catalizează desfacerea legăturii dicarbonilice ( -1-2) din zaharoză conducând la eliberarea de glucoză și fructoză
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
stimulat de imersia tuberculilor într-o soluție de acid giberelic 0,1-1,0 ppm (Baicu, 1980). Încolțirea tuberculilor de cartof are loc în momentul încetării repausului fiziologic, fenomen inevitabil care poate fi atenuat sau inhibat prin diverse procedee. Durata repausului vegetativ este un caracter de soi, iar intrarea în vegetație se produce pe măsură ce fitohormonii stimulatori ai acestui proces (giberelinele), în cantitate sporită, exercită o acțiune tot mai importantă, în comparație cu hormonii inhibitori (acidul abscisic), al căror conținut cunoaște o scădere continuă (Burton
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
cicoare Witloof au tendința de a se deschide după recoltare, pierzându-și compactitatea. Temperaturile în jur de 00C stopează acest proces de depreciere. La legumele rădăcini, bulbi sau tuberculi, are loc încolțirea și creșterea mugurilor, după trecerea perioadei de repaus vegetativ. Mugurii tuberculilor de cartof (ochii) sunt inhibați în creșterea lor de conținutul în hormoni inhibitori (acid abscisic) care are inițial o pondere mai importantă decât conținutul în hormoni stimulatori (gibereline). Acești factori interni acționează în complex cu factorii externi (temperatura
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
care are inițial o pondere mai importantă decât conținutul în hormoni stimulatori (gibereline). Acești factori interni acționează în complex cu factorii externi (temperatura și umiditatea relativă a aerului). Echilibrul hormonal preponderent spre inhibare determină după recoltare o perioadă de repaus vegetativ în care tuberculii nu pot germina, chiar în condiții favorabile. După o durată de timp specifică fiecărui soi, acest echilibru se modifică, iar încolțirea se poate declanșa în orice moment dacă apar temperaturi și/sau umidități mai ridicate. Doar condițiile
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
După o durată de timp specifică fiecărui soi, acest echilibru se modifică, iar încolțirea se poate declanșa în orice moment dacă apar temperaturi și/sau umidități mai ridicate. Doar condițiile suboptimale, mai ales temperatura scăzută, mențin starea de inerție, inactivitatea vegetativă, hibernare. În afara factorilor fizici naturali care frânează creșterea, există factori fizici artificiali (ionizarea = iradierea), precum și factori chimici care pot inhiba acest proces. Inhibitorii chimici pot fi produse naturale sau de sinteză. 8.3.2. Momentul optim de recoltare Se stabilește
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
se ameliorează în cursul zilei. Frecvent însă cefaleea este nespecifică și nu se corelează cu valorile TA, decât în cazul encefalopatiei hipertensive. O parte din hipertensivi, în special persoanele tinere sau cu HTA ușoară, au simptome și semne de instabilitate vegetativă, cu transpirații profuze, eritem al feței, palpitații, fatigabilitate progresivă, depresie sau insomnie. În formele de HTA complicată apar însă simptome și semne specifice, de afectare a organelor țintă: angină pectorală, dispnee la efort, manifestări neurologice. Anamneza alături de examenul fizic oferă
Mic ghid al practicianului HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1679_a_3046]
-
Prefață Această carte prezintă noțiuni de bază din fiziologia umană, cu referire la funcțiile vegetative majore: circulație, digestie, respirație și excreție. Ea este destinată mai ales studenților de la Programul de Licență în Medicină și celor de la Colegiul Medical Universitar, dar poate fi utilizată și de către studenții Facultăților de Biologie, ai secțiilor de Biofizică, precum și de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de rolurile și mecanismele proceselor biologice din corpul uman. Ea poate fi un instrument util și pentru persoane implicate în sistemul de asigurare a sănătății sau în cercetarea biologică și medicală. Ne-am propus să realizăm o descriere a funcțiilor vegetative clară, succintă și ilustrată echilibrat. Cuprinderea și profunzimea informațiilor s-a dorit a fi în conformitate cu cerințele pregătirii studenților la medicină, pentru examenele de fiziologie și nu numai, pentru a le oferi un instrument de lucru eficient, cu informație suficientă, dar
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în care bolul alimentar trece prin pasajul faringo-esofagian; controlul conștient al digestiei se mai regăsește numai în momentul expulziei anale. Fenomenele motorii care asigură progresia conținutului digestiv sunt rezultatul activității musculaturii netede a tubului digestiv, sub control nervos (local și vegetativ) și umoral. Digestia chimică propriu-zisă este asigurată de enzimele din sucurile digestive (saliva, sucul gastric, sucul intestinal, sucul pancreatic) eliberate de celulele secretoare specializate; bila favorizează digestia lipidelor prin emulsionarea acestora. Intestinul subțire este specializat atât pentru digestie cât și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]