828 matches
-
vii și cu vietăți oribile, care se ghiceau mișunând în globul gras, înodându-se, târându-se, vânându-se; reptile și insecte cu o sută de picioare, moluște moi cu hidoase convulsiuni, lipitori înciotate în struguri băloși, un întreg univers vâscos și veninos, dospind ca într-o imensă etuvă". Cadrul, presupus static, se animă grație pulsației elementare care străbate limfa geologică, atingând paroxismul în mișcarea perpetuă a vieții vegetale și animale (remarcați aglomerația de gerunzii, ca și epitetele ornante selectate din sfera repulsivului
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
de muflon și de viperă cu corn și de dragon se iscară dintr-o mocirlă de urlete". Lupta poate începe, într-o cadență a ofensivei și a defensivei: "Demonii-greieri [...] sloboziră-năuntru ouă prelungi, din care-ntr-o clipă ieșeau păianjeni veninoși, cu o sută de picioare. Dar preotul [...] îi pietrifica, stropindu-i cu apă sfințită. Demonii târâtori săpară găuri pe sub pământ [...]. Dar tămâia [...] le sfărâmă țestele șerpești în mii de țăndări. Demonii-lilieci înșfăcară steiuri de piatră [...], însă [...] (grație rugăciunii, n.m.) pietrele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
cât mai sistematică a țării. Întrebare de anul 2011: oare, la vremea aceea, regele-automobilist Mihai I fusese conștient pe ce își pusese semnătura, ori se bucura, încă, de faptul că ajunsese să lustruiască diamantele de pe Ordinul „Pobeda” (Victoria) dăruit cu veninoasă și falsă recunoștință de Stalin? Formal, această nouă structură ar fi trebuit (conform punctului „e”) „...să stabilească prețurile mărfurilor care urmează a fi livrate (...)”. Am spus „formal” deoarece Stalin se gândise la toate, inclusiv la o jefuire totală, sistematică și
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
an pe care îl consider fatal pentru sănătatea sa în care clocotește o inimaginabilă durere care îl va duce la dezastru: Pe pezevenchiul cel de grec nu-l mai primi, te rog; [...] nu voi să rămîi [...] sub impresia acestui șarpe veninos, acestei archicanalii ingrate, mincinoase și spioane. Ce mai are a-ți spune azi, cînd a aruncat asupra fericirii noastre cea mai neagră injurie? Eu nu știu cum tu nu ai sentimentul pe care-l am eu și nu recunoști că apropierea acestui
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ceriului.”(Dănilă Prepeleac, p.184) „Și tot așa mergând ei încă un an de zile, cu mare greutate și zdruncin, au trecut peste nenumărate țări și mări, și prin codri și pustietăți așa de îngrozitoare în care foșgăiau balauri, aspide veninoase, vasiliscul cel cu ochi fărmăcători, vidre câte cu douăzeci și patru de capete și altă mulțime nenumărată de gângănii și jigănii înspăimântătoare, care stăteau cu gurile căscate, numai și numai să înghită; despre a cărora răutate și lăcomie nu-i cu putință
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
puncte comune. Reprezintă proza scurtă a scriitorului, reflecții despre ființe cu „aripi amputate” de hidoșeniile vieții. Vocea auctorială trasează unduiri licorniene, dovedindu-ne multă luciditate în amărăciunea care pigmentează universul său epic. Mistuirea sa e nefardată. Domină nepoeticul. Frazările șerpuiesc veninos, cu amărăciune, peste timp, peste oameni. Are dreptate Amos Oz, „nefericirea se cere explicată”. și Petre Barbu o face într un mod învăluitor, șocant de original. Oferim o succintă ipostază, din volumul de debut: „(Tata) aprindea lumina în bucătărie, număra
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
primitive din Extremul Orient care prezintă doisprezece segmente; prozomul rezultă din coalescența a șapte segmente embrionare. Partea din față a corpului este prevăzută cu o pereche de celicere cu o dublă articulație: o bază mai largă care conține o glandă veninoasă și un ac mobil traversat de canalul veninos ce urcă pînă aproape de vîrf. Poziția celicerelor permite deosebirea a două mari grupe: cea a Ortognatelor, printre care se află și Migalele, care au aceste baze în prelungirea corpului, pe orizontală, cu
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
prozomul rezultă din coalescența a șapte segmente embrionare. Partea din față a corpului este prevăzută cu o pereche de celicere cu o dublă articulație: o bază mai largă care conține o glandă veninoasă și un ac mobil traversat de canalul veninos ce urcă pînă aproape de vîrf. Poziția celicerelor permite deosebirea a două mari grupe: cea a Ortognatelor, printre care se află și Migalele, care au aceste baze în prelungirea corpului, pe orizontală, cu acele, ce se îndoaie, orientate în jos; la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
arogantă și o totală lipsă de interes. I se părea că sala divanului marelui vizir era o imensă pânză de păianjen, țesută cu îndemânare la capătul fiecărui fir stând câte un mare demnitar turc, iar marele vizir din colțul lui, veninos, cu opt picioare și ochi bulbucați, supraveghind dacă musculițele, adică vodă și boierii lui, ambasadorii străini și alții, sunt bine supți de păianjenii subalterni. Dar marele dragoman ce este? Nu, păianjen nu este, e un fel de momeală pentru muște
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și boierii lui, ambasadorii străini și alții, sunt bine supți de păianjenii subalterni. Dar marele dragoman ce este? Nu, păianjen nu este, e un fel de momeală pentru muște, hotărî spătarul. Doar Brâncoveanu putea să iasă teafăr din asemenea urzeală veninoasă. A aruncat în toate părțile cu aur și a slăbit puterea firelor, ba chiar aș spune că a rupt pânza și a ieșit. Nimeni altul nu ar fi reușit să izbândească împotriva unei asemenea țesături de intrigi și de pâri
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
lui Brâncoveanu, pe care sultanul Ahmed al III-lea îl semnase în ziua de 17 martie 1714, de Alexe Caldu, când se schimbă stările făpturilor, când ies gângăniile, omizile și toate târâtoarele de sub pietre și de prin pământuri, năpârcile cele veninoase și cele nevătămătoare apar din ascunzișurile mlaștinilor, păianjenii cei păroși cu opt picioare și ochi cât boaba de mei vin să țeasă la lumina soarelui ce au urzit o iarnă-ntreagă în întuneric de văgăuni. De Alexe Caldu, când au
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
sa și-i șopti marelui stolnic Constantin: — Neică Dinule, mare lucru că ai apucat să-ți vezi visul cu ochii. Mare bucurie să-l vezi vodă pe Ștefan. Ar mai fi spus spătarul ceva ca să-și arate bucuria dar privirea veninoasă a fratelui mai mare îl îngheță. Era limpede că la gât caftanul luxos îl strângea cumplit pe stolnic. Mihai Cantacuzino crezu că greutatea trupului mătăhălos mult prea gras al fratelui mai mare îl face ursuz, dar când îi auzi în
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
purtătorul va avea inevitabil febră. Talentele babei se întind mult mai departe. Ea alcătuiește și vinde poțiuni magice pentru a reaprinde sau a răci iubirea; e ajutorul victimelor galanteriei. Dacă știe ierburile de leac, ea le cunoaște și pe cele veninoase și practică de minune arta lui La Voisin. Exercită în fine o altă specialitate, aceea de a distruge într-un sân vinovat urmele purtării imorale și germenul maternității, ceea ce îi aduce, o spunem cu părere de rău, o clientelă numeroasă
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
înfățișează învestmântată în flori, la Cosimo apare doar bust. Aproape goală, acoperită doar cu un șal care transmite, parcă, răcoarea înserării. Broderiile și franjurile marginale se odihnesc încă, aparent neînsuflețite, gata să devină, peste doar câteva clipe, șerpi mișcători și veninoși. Chipul și umerii, pieptul tânăr se decupează din argila amurgului. Așteptare calmă și senzuală și provocatoare. — Celebrul tablou de la Karl Friedrich Museum din Berlin ? Pe smalțul înflorit al pajiștii, între amorași care duc coiful, scutul și celelalte arme ale lui
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Berlin ? Pe smalțul înflorit al pajiștii, între amorași care duc coiful, scutul și celelalte arme ale lui Marte, în fața Cupidonului speriat de un iepure, Venus apare de asemeni goală, alături de Marte, și el gol. — Parodii ? Naiv miniaturist, ca nordicii ? Sarcasmul veninos, ca la Daumier ? Întrebări scoase parcă din cartea despre Cosimo ! Studenta scruta cerul mic și adânc al cafelei. Din când în când, bombănea. Sia nu auzea, își continua, răgușită, prelegerea. „Ați avut un fiu ? Un fiu, poate... Ați fi vrut
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
de zgomot, de chipul lunar al asinului întrevăzut, o clipă, în fereastra care încă se zbate, dar recade repede, istovit, în apele negre. Forfota unei gări albe, detenta și jocurile vacanței, trenul lunecând lin, ca pe mătase. Așteptarea, peronul, amurgul veninos al unei săptămâni fastuoase. Faleza întunecoasă, albastră sub ochiul cretos al lunii. ...Abia de reușește să salte nițel ceafa pe marginea patului, revede masa, ușa albicioasă, fereastra, apele vineții ale serii. Ultimele clișee ale zilei. Plaja perfect plană, cerul albicios
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
venise la datorie și la surplus de salariu. N-ar fi imposibil să mai apară și alții : la sfârșitul săptă mânii trebuie predate proiectele de execuție la decantare, tron soanele de mijloc ale colectoarelor. S-ar putea să vină și veninoasa Veturia, poate Vornicu, poate Grefu, pro babil Șeful cu turturica, eventual și ursuzul flăcău Cornea, care se plictisește după- amiaza, când Sidonia își preia matriarhatul. Vornicu ar fi putut, la fel de bine, să nu vină. Poate nici colega nu va răspunde
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
Apostol Bologa stătea înfipt reglementar înaintea generalului Karg, om scurt și gros, cu fața urâtă și aspră, mohorâtă de mustăți burzuluite, sfredelită de niște ochi rotunzi, ale căror priviri, țâșnind de sub sprâncene foarte late și veșnic încruntate, păreau două pumnale veninoase. Inima locotenentului se zvârcoli când îl văzu ridicîndu-se greoi de la masa încărcată cu dosare și hărți. Își aduse aminte că, de câte ori a dat ochii cu dânsul, a simțit o teamă stranie ca de un vrăjmaș nemilos sau ca de o
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
pe care nu ți l - a cerut nimeni. Adulterul - o iubire sub acoperire. Luptele intestine dintre artiști ne împing gândul spre o pseudoetimologie : cult + ură. Simțim permanent între noi un drăgălaș bot de hienă. Canibalismul a dispărut pentru că suntem prea veninoși. În sufletul murdar nu se poate intra decât încălțat. Vecinii s - au tot certat mutându-și mereu gardul, până când avocații le - au înghițit gospodăriile. O parte a lumii țipă, iar cealaltă se face că nu aude. Pe unii, și spre
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
Ce faci? Dacă ești fricos, stai în casă o viață, sau te ții departe de șosea, te muți la țară sau pe insula pe care nu sânt mașini. Facil, nu? Dacă ești curajos, și nebun pe deasupra, te joci cu șerpi veninoși, sau te lansezi de pe casă cu trei pene înfipte în cur ca Icar, în speranța c-o s-o mierlești demn, aproape de soare, că nu ai cum să te faci terci pe beton, că de, trebuie să te calce mașina, așa cum
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
politic (care-l făcea pe Maiorescu să-l numească adeseori "canalie") și a lipsei de scrupule și lealitate față de prieteni (aventura cu Veronica, pentru care se alege cu ura mereu mai adâncă a lui Eminescu: "pezevenchiul cel de grec", "șarpe veninos" etc). Aceste trăsături, detestabile-n sine, mi-l apropie mai mult pe nenea Iancu, nu numai pentru că-l fac viu și complex, dar și pentru că îl solidarizează 97 într-adevăr cu lumea sa: cum l-ar fi putut imagina pe
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
chiar ziua. Fără să-și miște capul, Auta își roti ochii, dar nu se zărea nimic, nici umbră, nici lumină. Se mai auzi un foșnet. Auta se gândi că e vreun șarpe prin grâu. Știind că acolo nu erau șerpi veninoși, închise ochii și ațipi iar. Era prea istovit, ca să-l mai poată îmbia șerpii. Somnul începea să-l moaie, răspîndindu-se în tot trupul lui ca o căldură amețitoare. Mirosul lanului de grâu era îmbătător. Aerul stătea nemișcat. Era curat și
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
slăvite. - Crezi că aude cineva? Nu vezi că turnul e închis peste tot! Auta scrie că pereții sunt groși de trei palme. - Sau să batem, slăvite, cu ceva în... - Vrei să-i superi? se răsti bătrânul. - Pe zei? întrebă Tefnaht veninos. Bătrânul nu-l luă în seamă: - Nu pe zei, pe cei dinăuntru. - Atunci tot mai bine să strigăm. Altceva ce putem face? spuse Tefnaht acru. La urma urmei nu pierdem nimic și nu supărăm pe nimeni. Marele Preot încuviință. Fu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
unei școli ce le-a înarmat numai instinctele pernicioase, pândind alegerile și toate nevoile publice pentru a ciupi pataca; neghiobi fără naivitate, răi fără bărbăție, urmând meritul și talentul deosebit ca pe niste vrăjmași de moarte.[...] Iată-l pe mititelul veninos și ridicol, care se sbătea ieri în noroi, cât e de mare acuma, cât e de arătos și senin. Iată-l cu ce bravură încalecă milionul! Privește emfaza desgustătoare a parvenitului! [...] Credință, talent, merit, onoare, sentiment? "le cumpăr pe toate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ciungă? Cea mai hâdă, cea mai nătângă, Dintre multele neamuri, De copaci! Fără frunze și...ramuri, Scurtă și...groasă, Bolnavă și roasă, Până mai ieri cioturoasă, Noduroasă, Azi total găunoasă, De-a dreptul...hidoasă! Distrusă încet de-o omidă periculoasă, Veninoasă și...păroasă. Ciunga umilă ceruse odat' Marelui stejar de stat, Ce-adunase atâta ,,osânză'', Umbră pentru ultima-i...frunză, Încheind: ne dați sau nu ne dați? Sau doriți să uitați, Că...la rădăcină, (Fără să am merit sau vină) Suntem
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]