984 matches
-
Maxilo-Facială pentru investigații suplimentare, stabilirea diagnosticului și tratament de specialitate. La examenul obiectiv local (extraoral și intraoral) am constatat: ¾ leziune ulcerodistructivă (cu diametrul mare de cca 4-5 cm) ce ocupă marginea stângă a limbii, cu extensie spre fața dorsală și ventrală, cu marginile reliefate, neregulate, evazate; ¾ versantul extern al leziunii este neted, cel intern este ulcerat, anfractuos; ¾ fundul ulcerației este murdar, cu sfaceluri, muguri cărnoși cu aspect hemoragic ce alternează cu alții mai palizi; halenă fetidă; ¾ ulcerația are o bază dură
Chirurgie oro-maxilo-facială: prezentări de cazuri clinice. In: CHIRURGIE OROMAXILOFACIALĂ PREZENTĂRI DE CAZURI CLINICE by VIOLETA TRANDAFIR, DANIELA TRANDAFIR () [Corola-publishinghouse/Science/730_a_1027]
-
Singurele contraindicații sunt la pacienții în comă cu semne de angajare sau la cei cu leziuni cerebrale multiple (supra- și infratentorial). POZIȚIONAREA PACIENTULUI Poziționarea pacientului este un pas extrem de important dar deseori subevaluat. Pozițiile principale utilizate în neurochirurgie sunt decubitul ventral, lateral, dorsal, 3/4 sau „park bench” și poziția șezând (semișezând). Principiile de bază ale poziționării bolnavului sunt următoarele: − maximizarea expunerii regiunii de explorat chirurgical; − poziționarea pacientului trebuie astfel încât să confere un maxim de confort pacientului și să nu există
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu mențiunea că noi suntem adepții poziției șezânde în cvasitotalitatea tumorilor de fosă posterioară, excepțiile de la această opțiune fiind legate de anumite contraindicații date de afecțiuni conexe al pacientului. În chirurgia fosei posterioare se folosesc în general următoarele poziții: decubitul ventral (prone position) cu varianta Concorde, decubitul lateral în varianta „park bench”, și poziția șezândă cu varianta „semi-sitting position”. Fiecare dintre aceste poziții are o serie de avantaje și dezavantaje pe care le vom prezenta în cele ce urmează [7]: Poziția
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu varianta Concorde, decubitul lateral în varianta „park bench”, și poziția șezândă cu varianta „semi-sitting position”. Fiecare dintre aceste poziții are o serie de avantaje și dezavantaje pe care le vom prezenta în cele ce urmează [7]: Poziția în decubit ventral - „Prone position” Pacientul este anesteziat în decubit dorsal, după care capul este fixat în head-holder înainte de întoarcere. Trebuie acordată o atenție deosebită la: − Protecția ochilor (lubrifierea și închiderea pleoapelor); − Bărbia pacientului să nu fie în contact cu masa de operație
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
pentru menținerea unui câmp operator curat cu risc de lezare a unor structuri vitale (planșeul ventriculului IV, bulb); − La persoanele obeze compresiunea asupra toracelui face ventilația mecanică mai dificilă; − Monitorizarea electrostimulării nervilor cranieni este cel puțin dificilă; Complicații ale decubitului ventral − Mioglobinuria ca urmare a lezării musculaturii membrelor; − Necroza de decubit; − Orbirea (proceduri de lungă durată, pierderi masive de sânge, hipotensiune); 130 − detubarea accidentală (drenajul decliv al secrețiilor orale favorizează alunecarea sondei de intubație); − macroglosia este o complicație relativ frecventă a
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de lungă durată, pierderi masive de sânge, hipotensiune); 130 − detubarea accidentală (drenajul decliv al secrețiilor orale favorizează alunecarea sondei de intubație); − macroglosia este o complicație relativ frecventă a acestei poziții. Poziția Concorde Este o poziție derivată din poziția de decubit ventral care permite o flexie mai accentuată a capului în raport cu toracele, iar la nevoie o înclinare laterală a capului cu până la 30 grade. Capul este fixat în head holder pe un plan superior celui al cordului, fiind poziția cea mai utilizată
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
poziția cea mai utilizată în chirurgia copilului. Avantajele poziției: − asigură confortul echipei operatorii; − raporturile stânga-dreapta și sus-jos sunt cele normale; − acces mai facil pentru abordul occipital transtentorial si supracerebelos subtentorial. Dezavantajele poziției sunt în linii generale aceleași cu ale decubitului ventral. Complicații ale poziției Concorde sunt, de asemenea, similare cu cele pentru poziția de decubit ventral având însă, datorită ridicării mai accentuate a capului față de planul cordului, un risc mai mare de embolie aerică. Poziția „park bench” sau 3/4 (three
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
și sus-jos sunt cele normale; − acces mai facil pentru abordul occipital transtentorial si supracerebelos subtentorial. Dezavantajele poziției sunt în linii generale aceleași cu ale decubitului ventral. Complicații ale poziției Concorde sunt, de asemenea, similare cu cele pentru poziția de decubit ventral având însă, datorită ridicării mai accentuate a capului față de planul cordului, un risc mai mare de embolie aerică. Poziția „park bench” sau 3/4 (three quarter) Este o poziție derivată din decubitul lateral fiind utilizată în abordul posterior parieto-occipital, abordurile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
o poziție confortabila pentru chirurg; − are un risc scăzut de embolie aerică; − poziționarea pacientului cu leziunea parafalcină situată inferior permite degajarea gravitațională a lobului occipital evitând tracțiunea excesivă a acestuia. Complicațiile poziției 3/4 sunt similare cu cele ale poziției ventrale. Poziția șezând A fost odinioară considerată ca poziție standard în leziunile fosei posterioare si regiunii cervicale, este astăzi tot mai puțin utilizată. Experiența serviciului nostru fiind de peste 30 de ani, considerăm dezavuarea acestei poziții cel puțin injustă. − Anestezia se practică
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ovarian, somnul și intervine în funcționarea sistemului imunitar prin influența melatoninei asupra timusului [1]. Regiunea pineală a fost descrisă din 1954 de Ringertz [2] ca fiind cuprinsă între spleniul corpului calos si tela coroidea dorsal, lama quadrigeminală si tectumul mezencefalic ventral, partea posterioară a ventriculului III si vermisul cerebelos caudal. Regiunea pineală reprezintă spațiul intracranian cu cea mai complexă rețea venoasă. În acestă zonă sunt dispuse venele cerebrale interne, venele bazale Rosenthal precum și alte structuri venoase, care converg formând marea venă
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
care au în centru nervul trochlear. Deschiderea în acest caz se face unilateral, pe o craniotomie largă ce este delimitată superior de sinusul transvers iar lateral de sinusul sigmoidian [18]. De Oliveira utilizează același tip de abord dar în decubit ventral; în acest caz cerebelul trebuie permanent îndepărtat cu spatula pentru a menține deschis coridorul de acces [19]. 3. Abordul occipital transtentorial - abordul occipital transtentorial se realizează prin craniotomie occipitală paramediană pe partea nedominantă și pătrunzând pe partea medială a lobului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
de diferențiat de ependimoame și de papiloamele de plex coroid [12]. Aproape întotdeauna acest grup de tumori e constituit din glioame de grad redus. În opinia lui Jallo GI. și Epstein F., tumorile exofitice ce cresc înspre porțiunea laterală și ventrală a trunchiului cerebral au un grad de malignitate crescut comparativ cu cel al tumorilor ce se proiectează în ventricolul IV (fig. 4.192) [13,14]. Tumorile cervicobulbare sunt oarecum asemănătoare glioamelor spinale intramedulare, epicentrul acestor tumori putând fi situat atât
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
indicate pentru tumorile dorsale și dorsolaterale ale JCV (fig. 4.203). Acoperind 120 de grade din circumferința dorsală a JCV asigură accesul de ambele părți ale liniei mediane putând fi combinată cu fuziunea atlanto-occipitală. Nu poate fi utilizată pentru leziunile ventral sau laterale. Postoperator pot apărea pseudomeningocele și fistule [1,10]. În concluzie, având în vedere variabilitatea patologiei joncțiunii craniovertebrale fiecare caz trebuie tratat individual abordând o tehnică chirurgicală cât mai simplă, sigură pentru pacient și care să-i aducă un
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
în groapa cu nisip și asta producea un șoc în abdomen. A apărut săritura cu fața la ștachetă și trecerea acesteia prin forfecarea picioarelor. Apoi s-a trecut la o săritură în care corpul ajungea să fie paralel cu ștacheta, cu rostogolire ventrală, săritură ce nu se mai folosește în zilele noastre. În 1968, această probă avea să facă un pas uriaș, pentru prima dată ștacheta a fost trecută cu spatele, procedeul răsturnare dorsală devenind cel mai folosit procedeu. Richard Fosbury, cel care
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
nu este vorba de o tumoră, ci de o formațiune cu aceeași constituție că și discul intervertebral. Elsberg o denumește encondroză. Elsberg, pe ultima sută de laminectomii pentru tumori, prezintă următoarele cifre : tumori extradurale 39% din totalul tumorilor medulare; condroame ventrale 14 % din totalul tumorilor medulare. Această statistică arată că encondroamele nu sunt așa de rare. Obs. 2. Cordom dorsal. Pacientul, În vârstă de 35 de ani, cu paraplegie spastica, a cărei evoluție este de 4 luni. Diagnostic clinic : compresiune medulara
Istoria Neurochirurgiei Ieşene by Hortensiu Aldea, Nicolae Ianovici, Lucian Eva [Corola-publishinghouse/Memoirs/1293_a_2216]
-
Calcitonina (CT) Este un antagonist fiziologic al PTH; importanța sa în homeostazia Ca++ este neprecizată încă. Tirocalcitonina sau calcitonina există în: timus, pulmon, tractusul gastrointestinal, creier, hipofiză. Embriologie: CT este secretată de celulele precursoare ectodermice din creasta neurală care migrează ventral în pungile brahiale și care, la păsări și reptile, dau a 5-a pungă brahială, iar la om corpusculul ultimbrahial punga a 4-a brahială, celule ce sunt încorporate în tiroidă = celule parafoliculare C; migrarea este largă timus, pulmon, gastrointestinal
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
în neoplazii digestive; icterul colorație galbenă a tegumentelor și mucoaselor în hepatite cronice și ciroză, obstrucții ale căilor biliare; asocieri de semne în ciroză - icter, telangiectazii ale pomeților, buze și limbă carminate - poziția antalgică caracteristică în criza de ulcer - flexia ventrală cu apăsarea mâinii pe abdomen sau poziția ghemuită tulburări ale apetitului: inapetența (lipsa sau diminuarea apetitului în afecțiuni hepatice cronice, neoplazii), anorexia (absența foamei sau apetitului) care poate fi selectivă (tipică este anorexia pentru carne în cancerul gastric), progresivă (neoplasme
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Pentru faza de iritație peritoneală sunt semnalate 2 semne caracteristice: - semnul lui Mandel (accentuarea durerii la percuția abdomenului) și semnul lui Blumberg (exacerbarea durerii la ridicarea bruscă a mâinii ce efectuează palparea profundă); sunt prezente pe toată suprafața peretelui abdominal ventral și sunt caracteristice fazei de iritație peritoneală; - apărarea sau contractura abdominală - este cel mai important semn fizic si este caracteristic iritației peritoneale, inițial limitată în zona lezională, ulterior generalizată, când realizează așa numitul aspect „abdomen de lemn”. Poate dispărea contractura
Peritonitele acute: tratament etiopatogenic by Dorin Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/91842_a_93199]
-
trei axe și planuri se mai pot utiliza în descrierea elementelor anatomice termeni ca: medial - apropiat de planul median; median - poziționat în plan median; medius - la mijloc din trei elemente; lateral - mai departe de planul median; dorsal - în spate, posterior; ventral - în față, anterior; proximal - în apropierea trunchiului; distal - la distanță față de trunchi; sagital - perpendicular pe suprafața corpului; frontal - în plan frontal; central - în centrul corpului; cranial - spre extremitatea cefalică; caudal - spre coccis; radial - orientat spre radius; ulnar - orientat spre ulnă
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
14]. Odată cu plicaturarea, diafragmul poate fi suturat anterior la coaste [74] sau posterior la pilieri. În caz de defect diafragmatic central se poate practica frenoplastie cu pericard sau alt țesut autolog sau plase [79, 80]; se poate impune o eventrație ventrală temporară dacă abdomenul este insuficient pentru reducerea organelor eventrate în torace [79]. Este descrisă clasic frenoplastia Quenu cu plasă nylon sau cu placă nylon [54], dar și cu mușchi mare dorsal, lambou fibroperiostal, lambou cutanat sau grefă cutanată liberă cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92115_a_92610]
-
la rinolofide sunt reduse doar la niște lamele palatine, iar la vespertilionide acestea se depărtează pe linia mediană și se sudează fiecare la maxilarul corespuzător. Spațiul format pe partea dorsală poart poartă numele de tăietură nazală, iar cel de pe partea ventrală poartă numele de tăietură prepalatal prepalatală. Parietalele formează cea mai mare p parte a cutiei craniene. Condilii occipitali au aproape o poziție orizontală, în timpul zborului capul rămâne într-o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
bine dezvoltat. Coada subțire, constituie mai mult din jumătatea trunchiului. În c cele mai dese cazuri este în întregime concrescută cu uropatagiul însă în unele cazuri terminația cozii (ultimele 1 - 2 vertebre caudale) este liberă. În stare relaxată se răsucește ventral. Blana, de obicei deasă, poate fi de lungime diferită. Colorația este foarte variată: aproape albă, roșcat aprins, neagră, uneori cu pete albicioase. Partea ventrală este mai deschisă la culoare. Culoarea părului este de obicei de două, uneori și de trei
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
unele cazuri terminația cozii (ultimele 1 - 2 vertebre caudale) este liberă. În stare relaxată se răsucește ventral. Blana, de obicei deasă, poate fi de lungime diferită. Colorația este foarte variată: aproape albă, roșcat aprins, neagră, uneori cu pete albicioase. Partea ventrală este mai deschisă la culoare. Culoarea părului este de obicei de două, uneori și de trei nuanțe ( Verspertilio murinus). Genul Myotis (Kaup, 1829) Acest gen include aproximativ 90 de specii, dintre care 10 trăiesc în Europa. Urechile sunt de obicei
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
dintre suprafețele plantare ale picioarelor), reprezintă axul vertical principal - axul înălțimei sau al taliei. în embriologie axul longitudinal este axul craniocaudal care trece prin vertex și coccis. Axul sagital (antero-posterior, ventro-dorsal) corespunde grosimii corpului și prezintă un pol anterior sau ventral și unul posterior sau dorsal. Axul sagital formează cu axul vertical un unghi de 90°. La embrion este denumit axul ventrodorsal. Axul transversal (orizontal) străbate corpul de la stânga la dreapta și exprimă lățimea. în raport cu axele corpului, structurile anatomice pot fi
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
corpului, planul median unește linia mediană anterioară cu linia mediană posterioară. Planurile paralele cu planul median se numesc planuri paramediane sau parasagitale. Planul frontal (planul coronal) trece prin axul longitudinal și cel transversal și divide corpul într-o parte anterioară, ventrală și alta posterioară, dorsală. Este perpendicular pe planul sagital și paralel cu fruntea și sutura coronală. Planul transversal (orizontal, planul metameriei corpului) se raportează la poziția orizontală și trece prin axul sagital și transversal, fiind perpendicular pe planurile sagital și
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]