15,959 matches
-
pe bune" ("Academia Cațavencu" = ACaț 37, 1999, 7). Cele mai frecvente rămîn totuși, la noi, analogiile mai apropiate în spațiu: a (se) albaniza și a (se) bulgariza (despre a se balcaniza, cu multiplele sale sensuri, am vorbit cu altă ocazie). Verbul a (se) albaniza nu este foarte transparent, astfel încît apare de obicei însoțit de explicații: "ăalbanizareaă, respectiv anarhia politică (...), nu avea cum să se producă în România" ("România liberă" = RL 2559, 1998, 1); "Beckenbauer se teme de albanizarea fotbalului german
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
uitarea situației de criză din Albania poate duce la obscurizarea textului), cît și diversitatea lor contextuala. În ziarele românești nu cred totuși să fie vreun cuvînt din această categorie mai frecvent decît a (se) bulgariza (și acesta înregistrat în DCR2): verb în care se reflectă o situație de criză economică petrecută acum doi-trei ani, dar mai ales obsesia națională a comparării (cînd cu aere de superioritate, cînd cu lamentații de autonegare) cu vecinii din sud: "dacă România nu va sfîrși, cumva
"Bulgarizare" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17538_a_18863]
-
lupta cu abilitatea postmodernismului ea nu reușește decât să înlocuiască o formă a efemerului cu o alta... Mi se pare că e destul de comod să ne descotorosim de literatură. Sau e la fel de comod să absolutizam literatura. A face literatura... Însuși verbul a face te descarcă de orice responsabilitate. Ești un artizan, un meseriaș al postistoriei, un lucrător care-și câștiga simbria. Mică, evident. A face se opune lui a crede, a iubi, a spera. A face este aproape o corvoadă pentru
Literatura împotriva zilei by Dan Stanca () [Corola-journal/Journalistic/17547_a_18872]
-
-ntr-o carte? (Alt poem care și-ar fi dorit un final optimist). "Zidurile livrești" nu reprezintă un dar, ci o formă a damnării, finalul melancolic al unui ciclu vital al carui dramatism nu se poate resorbi în întregime în verb: "Pe nesimțite îmbătrînești/ tot căutînd metafore pentru gloria unui text/ împroșcat cu azur cu idei vermion cu roza apocalipsa/ a clipei de față./ Erai tînăr îți creșteau intrigi și gheare/ de sfîșiat sărbătorile/ zilnic priveai ștreangul negru/ ȘTREANGUL NEGRU./ Învățai
Un supraromantism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17549_a_18874]
-
superioritate binevoitoare amestecata cu dispreț", iar un context tipic pentru condescendant e "un surîs ironic și condescendent" a trad. n.). Ideea de asumare voluntară a unui comportament amabil față de un inferior e puternică și în engleză, în familia lexicala a verbului condescend, iar în italiană, în explicația cuvîntului condiscendenza, apar referiri la bunăvoință, indulgenta etc. La noi, abuzul semantic a fost semnalat de Valeria Gutu Romalo (Corectitudine și greșeală, București, 1972, p. 156) și a fost criticat de mai multe ori
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
de mai multe ori de Al. Graur, de pildă în "Capcanele" limbii române (București, 1976, p. 48-49): condescendenta "se folosește cînd un om în vîrstă se pleacă la problemele unui copil, cînd un superior arată interes și bunăvoință unui subaltern. Verbul a condescinde are totdeauna o nuanță de batjocură (mai de mult se spunea a catadicsi)". După Graur, folosirea incorectă a substantivului, cu sensul "respect", ar avea drept cauză prețiozitatea, "goana după cuvinte pompoase". Folosirea cuvintelor condescendent și condescendenta cu sensuri
Condescendentă by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17589_a_18914]
-
din cele mai principale idei de ale lui..." (p. 301) etc. Trec peste nefirească ortografiere a numelui romancierului, în răspăr cu uzanțele ("Dostoevschi"), precum și pește aceea a unora dintre personajele sale ("Caramazov"; "Smerdeacov"); dar nu pot trece, iarăși peste neconcordanta verbelor din fraze precum: "Cand, în sfîrșit, sicriul se apropia de mănăstire, călugării ieșiră la poarta cea mare spre a-l întâmpina pe tatăl meu, scrie Liubovi mai departe care venea să se odihnească de aici înainte în mijlocul comunității lor" (p.
O carte diletantă despre Dostoievski by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/17595_a_18920]
-
rugină și ar fi ușor să ne imaginăm înrudirea, dar n-am putut încă să dovedim că în turcă, într-un dialect al acesteia, ar exista un cuvânt care să facă legătura între cele două extreme. Același lucru, în cazul verbului românesc a mătrăși și al cuvântului georgian „matrahi”, care înseamnă „bici”. L.V.R.:Remarc, tot din carte, cât de credincioasă sunteți, doamnă Samharadze. De altfel, spuneți la un moment dat că tot bunica v-a zis, la plecarea din Georgia: „ Sunt
Am umblat ani de zile ca să obținem adeverința că manuscrisul dicționarului nostru nu are nimic... subversiv“ by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2512_a_3837]
-
partea a doua a cărții „Gânduri (Prezent, p.56). Poetul caută să impună memoria, trecerea, sânge, lacrimi). de la Marginea Lumii”, poetul George vestigi i le istoriei prin ruinele Folosind o expresie a marelui filolog Baciu își concentrează imaginația prezentului. Folosește verbul la timpul estetician T. Vianu, putem spune că și creatoare într-un miraj de perle, de un prezent al indicativului, o formă vie de poetului domnișan „îi place să azvârle o „dumnezeiesc dresaj” către tainele acțiune, care desemnează faptele în
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
a luat ca model pe „faptelor” cu „istoria” în căutarea legile ei dezvoltă cugetarea prin Lucian Blaga, care spunea că poetul „drumului” prezent. În strofa b. întâlnim procedee art ist ice și simboluri poate fi comparat cu „un donator de verbul „caută”, la timpul prezent, deosebite. sânge la spitalul cuvintelor”, iar prin singurul predicat din strofă, care Iubirea pentru ființa dragă, cheamă poezie contribuie la vindecarea limbii reprezintă cheia demersului poetic. necontenit prezența naturii, participarea române. Vorbind despre „l imba Folosește
George Baciu - Purtător de tainice „Gânduri de la marginea lumii”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Daniel Dejanu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_88]
-
toate cheltuielile plătite, vorbeam fără să-mi pun deloc cercetarea brevetelor germane ca să refer asupra industriei probleme de gramatică, punând precum și a rapoartelor tehnice petrochimice Indoneziene în curs toate substantivele la nominativ și către armata de ocupație aliată de dezvoltate verbele la infinitiv. Turuiam, și spre (FIAT, BIOS și CIOS) care se ND: De unde și până unde mulțumirea lor, cu încetul îmi găseau la Munchen, Frankfurt/M și vorbeai o germană șvăbească: îmbunătățeam germana. Conștienți Ludwigshafen. 71 V ia ța n
Viaţa neobişnuită a unui om de ştiinţă român refugiat în Statele Unite. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Claude Mătasa () [Corola-journal/Journalistic/87_a_73]
-
care solicită angajarea să-și pună la punct ortografia. Rapoartele, corespondența, devizele făcute în cadrul întreprinderii mai au șansa de a fi corectate de secretare, dar, când redactarea se petrece în localul clientului, cine să le corecteze? „Folosesc cuvinte simple. Pun verbele numai la prezent”, recunoaște un astfel de angajat cu dificultăți de scriere. Există și un așa-numit Proiect Voltaire, care recurge la un logiciel personalizat, destinat învățării ortografiei. Un milion și jumătate de utilizatori au apelat la el din prima
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/2550_a_3875]
-
ea, să-și încheie socotelile cu propria conștiință. Se încurajează, nu vrea să cedeze impresiei că reacțiile ei sunt încărcate de panică și amărăciune, nici că scrisul ei e lipsit de nerv. E doar tristă că trebuie „să pun toate verbele la trecut”, și că bătrânețea „suferă de un păcat: despre ea nu se pot emite decât banalități”. Totuși, marea dezamăgire a Monicăi Lovinescu cred că are a face cu obligația ei de a folosi, după 1989, „aceleași argumente ca sub
O casă curată by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2453_a_3778]
-
realmente excepțională. Ceea ce pentru tinerii de azi e un trend de care ei înșiși nu se arată a fi prea conștienți, pentru Marta Petreu e un fel de a fi. Întunecată, poeta se dovedea încă de la primul său volum, Aduceți verbele (1981), care punea în scenă o sensibilitate ultragiată, spre netă diferență de cea mai mare parte a generației căreia îi aparținea. Erau acolo poeme de o inclemență comparativ cu care radicalismul anilor 2000 sună aproape infantil. Nici o metaforă, nici un sofism
Din nou acasă, pe Câmpia Armaghedonului by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2467_a_3792]
-
omofone (altădată / altă dată, altfel/ alt fel); decât/ de cât; greșeli de acord gramatical, în scrierea și pronunțarea unor neologisme. Fortuit înseamnă întâmplător, nu înseamnă forțat; prerie, proroc, a se reincarna, reziduuri (nu reziduri); sau greșeli frecvente în flexiunea unor verbe: a părea, apărea, cădea, plăcea, a tăcea, a zăcea sunt de conj. a II a; a succeda, a preceda - sunt de conj. I; să aibă, nu să aibe;greșeli în flexiunea unor substantive. Autorul dedică un capitol special expresiilor și
Constantin Voiculescu: „Cum vorbim, cum scriem”. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Ion C. Hiru () [Corola-journal/Journalistic/87_a_71]
-
trebuit să-și ia destinul în propriile sale mîini. Pentru a supraviețui a iesit din ontologicul interconectiv și și-a asumat responsabilitatea propriului său destin prin cultivarea faptei. A iesit din paradigmă lui "a fi" și l-a luat pe verbul "a face" în brațe prin care a supus lumea din jur. Astfel s-a nascut homo economicus, în varianta să capitalista și comunistă (comunismul nu este decît o excrescența malignă a capitalismului din secolul al XIX-lea, un capitalism cu
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
vătămat dreptul președintelui la onoare și reputație. De asemenea, instanța a arătat în motivare că Traian Băsescu a săvârșit, într-adevăr un act de violență fizică împotriva acelui minor: „În temeiul probelor arătate mai sus și ținând cont că prin verbul 'a împinge' se înțelege și 'a îmbrânci' ￂ (conform DEX, editia 1998), instanța reține că reclamantul (Traian Băsescu - n.red.) a săvârșit un act de violentță fizică asupra minorului aflat în public, la mitingul electoral din 2004", nota judecătorul în
Traian Băsescu: „Să-ţi fie ruşine, Dinu Patriciu!". Cum s-a ajuns la acest episod by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21948_a_23273]
-
nu ne lăsăm duși în eroare", încheindu-și sacramentalul opus retoric cu un nelipsit "vă felicit cu sărbătoarea", chiar așa, de Ziua Limbii." Tînărul scriitor, care ar fi vrut ca această sărbătoare să fie și "o zi de igienă pentru verbul matern" mărturisește că n-a îndrăznit să intervină: "O atitudine exigentă față de inadvertențele înregistrate ici și colo, nu ar fi picat bine în zi de sărbătoare, nu ar fi fost bine primite, niște exagerări și pretenții intelectualiste, riscînd să fii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16707_a_18032]
-
tant qu'existence" nici pînă la gleznă unui mistic, si asa mai departe pînă la frază finală, care nu este - dintr-un punct de vedere - decît negația a tot ceea ce se construise pînă atunci: "Car ce n'est pas le Verbe, c'est le Silence qui est notre plus grande aventure". Nici o mirare că autorul a renunțat la această parte a eseului sau. Sigur că aceste semnalări nu pot înlocui nici studiul efectiv al "devenirii" stilului lui Cioran, nici necesară ediție
E. Cioran și aventura stilului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/16720_a_18045]
-
gătesc bunătăți la parastase, fiindcă așa se cuvine și fiindcă asta le împiedică să se gîndească la lucrul acela definitiv... Ne aflăm sub șocul veștii despre domnul Costache Olăreanu - o minunăție de om, pe care nu-l puteai (ah, aceste verbe brusc la trecut) decît iubi pentru ce și cum scria. Încă un moment insuportabil, cînd unei biobibliografii i se pune punct. u Dar datoria Cronicarului e să scrie aici despre reviste și întîmplarea face ca VATRA nr. 5 să fie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16743_a_18068]
-
Rodica Zafiu Multe dintre expresiile populare folosite cu valoare de intensificare circulă ca determinanți stabili pentru anumite cuvinte (verbe, substantive, adjective, adverbe). Asocierea constantă se explică uneori etimologic, alteori doar prin uz. în cel de-al doilea caz, vorbitorul de azi poate avea surpriza de a găsi, în textele mai vechi, combinații neașteptate. Expresiile la toartă sau la cataramă
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
pentru acțiuni severe, în special de supraveghere și control. Evoluția semantică e sugerată în DLR (tomul X, partea a 3-a, 1990) prin legătura cu locuțiunea pînă la sînge - "pînă cînd țîșnește sîngele; prin extensie foarte tare, foarte mult"; acțiunile verbelor de bază determinate de această locuțiune sînt de tip violent: bătăi, pișcături, mușcături. Explicația etimologică se reflectă deja în DLRM (1958), într-o definiție cam exagerat negativă - "drastic, pînă la distrugere" - pusă în legătură cu expresiile a bate (sau a zgîria) pînă
"La sînge" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16769_a_18094]
-
mimează ipocrit dubiul, în vreme ce dezacordul de esență e foarte limpede: "executîndu-l pe senatorul (sau deputat?) G.F. care, chipurile, a trădat interesul național" (Luceafărul, 15, 2000, 3). Se observă adesea cumulul de mărci, de pildă asocierea dintre un adverb și condiționalul verbului: "pentru că ar avea, chipurile, o cauză mai nobilă și mai urgentă" (RL, 840, 1993, 4). Cică (provenit din formula introductivă cu verb de declarație: "zice că") e una dintre formele cele mai des întîlnite în vorbire și în scris: "o
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
Luceafărul, 15, 2000, 3). Se observă adesea cumulul de mărci, de pildă asocierea dintre un adverb și condiționalul verbului: "pentru că ar avea, chipurile, o cauză mai nobilă și mai urgentă" (RL, 840, 1993, 4). Cică (provenit din formula introductivă cu verb de declarație: "zice că") e una dintre formele cele mai des întîlnite în vorbire și în scris: "o societate non-profit, cică" (AC 27, 1999, 3); cam strident populară e forma cicătelea, probabil rezultatul unei contaminări cu adicătelea: "Și pentru că noi
Expresiile neîncrederii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16787_a_18112]
-
scoate efecte literare și din spaima apocaliptică a unui autor față de critica pe care ar dori-o dusă la spînzurătoare. Din păcate, ex-președintele impostor scrie vulgar-lălîu, fără tensiunea trebuitoare diatribei, fără acea expresivitate dură pe care o dobîndește uneori chiar verbul nedrept, demonizat: "Deci, Ghiță G. Guițescu (așa scria pe burta lui) putea să mai fie ce fusese cîndva în insula cu porci, întîlnită de Călătorul înțelepțit în lunga sa odisee spre draga-i soțioară. Dar ce mînca grasone al nostru
O legendă spulberată by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16764_a_18089]