751 matches
-
am pus-o pe deget. Căsnicia mea s-a sfârșit, m-am gândit, și poate că dacă n-o să mai port verigheta, o să încep și eu să cred în realitatea asta. Am pus verigheta la loc pe chiuvetă. Sigur că verigheta s-a înfuriat - pur și simplu nu-i venea să creadă că refuzam s-o mai port. După care s-a supărat. Dar eu n-am cedat. Nu-mi puteam permite luxul unor sentimente. M-am hotărât să plec înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
de ce Domnul Perfect întârzie așa de mult. Cu toate că mă bucuram foarte tare s-o văd pe Laura, eram teribil de conștientă că asta era prima mea ieșire, ca femeie singură, în peste cinci ani. Și era prima mea ieșire fără verighetă. Mă simțeam foarte vulnerabilă fără ea. Parcă eram goală. Abia după ce n-am mai purtat-o, mi-am dat seama cât de în siguranță mă simțisem cu ea pe deget. Știți ce vreau să spun! Verigheta e ca o declarație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
prima mea ieșire fără verighetă. Mă simțeam foarte vulnerabilă fără ea. Parcă eram goală. Abia după ce n-am mai purtat-o, mi-am dat seama cât de în siguranță mă simțisem cu ea pe deget. Știți ce vreau să spun! Verigheta e ca o declarație, spune ceva de genul „Nu sunt disperată după un bărbat, pentru că am deja unul. Nu, pe bune, chiar am unul. Uitați-vă la verigheta mea“. Laura se despărțise de prietenul ei, Frank, cam cu un an
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
siguranță mă simțisem cu ea pe deget. Știți ce vreau să spun! Verigheta e ca o declarație, spune ceva de genul „Nu sunt disperată după un bărbat, pentru că am deja unul. Nu, pe bune, chiar am unul. Uitați-vă la verigheta mea“. Laura se despărțise de prietenul ei, Frank, cam cu un an în urmă. Așa că, în ciuda iubitului ei adolescent, eram două femei singure care sorbeau vin într-un bar aglomerat din centrul orașului, într-o seară de joi, în martie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
pînă a doua zi povestea tandră dintre Fonda și Voight, deoarece intervine finalul dramatic cu soțul Întors din război, care, negăsindu-și liniștea și nici pe Jane unde le lăsase, se duce pe plajă, se dezbracă, scoțîndu-și toate hainele, apoi verigheta pe care o așază pe chiloții frumos Împăturiți, și pleacă să Înoate-n ocean pentru totdeauna. Și pentru că se duce să Înoate-n ocean, nu-i menționat În nici o enciclopedie a cinematografiei universale de la noi. Bruce Dern. Un foarte bun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
renunțase să facă parte organică, citind ca de obicei În Anunț de la A la Z ce se mai vinde prin România: oglindă retrovizoare plastic, tacîmuri inox, cărucior invalid, celofan, chitară copil, șampon Germania, burlan, discuri Dan Spătaru, damigene, criptă Cernica, verighetă, dopuri de plută, zdrobitor, chiuvetă, ceai de ghimpe. Being There. În afara căruia n-am văzut nimic cît de cît notabil, de fapt ce am văzut s-ar putea Încadra În categoria filme pe care nu le poți urmări pînă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Știu, pare foarte ciudat, am zis eu din bucătărie. Dar poate că maică-sa și taică-său nu-l lasă să moștenească imensa avere decât după ce se așază la casa lui. Ei da, ăsta ar fi motiv să-i pună verigheta pe deget. Sau poate se simte și el singur? Lily s-a uitat la mine și a izbucnit În râs. — Firește, doar nu se poate să se fi Îndrăgostit pur și simplu de ea și să vrea să-și petreacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
o folosească pe post de pîrghie. Și cînd capacul slăbi, ezită din nou - ascultînd În continuare, temătoare, ca nu cumva să apară cineva din Întîmplare. Apoi deschise capacul. În cutie era un mic pachet de pînză. Înăuntrul pachetului era o verighetă: o verighetă simplă, din aur, destul de Învechită și cu mici zgîrieturi și crestături. O ridică, o ținu o clipă În palmă, apoi și-o strecură pe deget și Închise ochii. La ora șase fără zece, cînd muncitorii care lucrau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
pe post de pîrghie. Și cînd capacul slăbi, ezită din nou - ascultînd În continuare, temătoare, ca nu cumva să apară cineva din Întîmplare. Apoi deschise capacul. În cutie era un mic pachet de pînză. Înăuntrul pachetului era o verighetă: o verighetă simplă, din aur, destul de Învechită și cu mici zgîrieturi și crestături. O ridică, o ținu o clipă În palmă, apoi și-o strecură pe deget și Închise ochii. La ora șase fără zece, cînd muncitorii care lucrau la mașinile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Apoi ea Își schimbă postura, pregătindu-se să plece, vîrÎndu-și mîinile În haină. În buzunare avea bilete folosite de autobuz, diverse monede și ambalaje din hîrtie - dar apoi degetele Îi dibuiră altceva - acel mic pachețel din pînză, cu o verighetă grea din aur Înăuntru. Inima Îi tresări. Se ridică brusc. — Trebuie să plec, zise. Îmi pare rău, domnule Fraser. — Robert, o corectă el ridicîndu-se În picioare. Îmi pare rău, Robert. — În regulă. Și eu ar trebui s-o iau din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
o librărie. Salariul ar fi de nimic, dar poate acest gen de slujbă i-ar plăcea mai mult lui Duncan. Credea că i-ar fi pe plac? Se Încruntă, fără să-i dea, de fapt atenție, gîndindu-se În continuare la verigheta din pachetul din buzunar, dîndu-și seama că trece timpul. — De ce mă Întrebi pe mine și nu pe Duncan? spuse ea În cele din urmă. — Doream să aflu punctul tău de vedere, asta-i tot. Credeam că am putea... Ei bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
oriunde În Londra! Ce șanse avea Viv s-o Întîlnească, de fapt? Coada se Împuținase simțitor acum. Venise un grup de fete și băieți În grabă la ușă, și cu asta-basta. Viv Își vîrÎ din nou mîna În buzunar, pipăind verigheta din peticul de material, răsucindu-l mereu cu degetele ei, știind că era o prostie să mai aștepte, dar, În același timp, nefiind În stare să renunțe și să se ducă acasă... Apoi alături de ea răsună o voce bărbătească. — Presupun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
mucuri de țigară. O cămașă și niște gulere pe care le spălase de curînd atîrnau de o sfoară În dreptul șemineului și arătau spălăcite, de doi bani, prin Întuneric. O clipă rămase nemișcată, apoi Își vîrÎ mîna În buzunar și scoase verigheta. La atingerea ei părea voluminoasă, iar degetul pe care-l purtase cîndva era acum prea subțire să mai poată sta. CÎnd Îl luase pe stradă, era cald de atingerea mîinii lui Viv. Stătuse În cinematograf, uitîndu-se fără să vadă pantomima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Ce rost avea? Intrase Într-o cîrciumă și băuse cîteva pahare de whisky. Cumpărase băutura de la o fată blondă; asta o făcuse să se simtă mai bine. După aceea se Întorsese istovită În Lavender Hill. Iar acum era epuizată. Răsuci verigheta Între degete, așa cum o făcuse la cinematograf, dar pînă și greutatea ei nesemnificativă i se păru prea apăsătoare cînd o ținu În mînă. Se uită În jur, apatică, În căutarea unui loc În care s-o pună și, În cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
să facă această operație. În cameră era un fel de jgheab și iarăși apă rece. Era teribil de greu să Îndepărtezi de pe haine și piele amestecul de sînge și praf. Cel puțin, Mickey avea degetele goale. Kay purta purta o verighetă simplă, din aur pe degetul mic, pe care nu-i plăcea s-o scoată; trebuia s-o coboare pînă la buricul degetului și să curățe murdăria de desubt. După ce Își spălară cît putură de bine mîinile, Își scoaseră caschetele. Acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
părea solidă, dovedind profesionalismul persoanei, demnă de Încredere, dar oarecum Înspăimîntătoare. Viv se ținea de brațul lui Reggie și Îl trase ușor Înapoi. El o prinse de mînă și-i strînse degetele. Își simțea degetele ciudat, pentru că-și pusese o verighetă de culoare aurie, puțin cam largă, și care aluneca În continuu. — Ești bine? o Întrebă el. Avea vocea slabă. Ura doctorii, spitalele, toate chestiile astea. Știa că el prefera ca ea să fi venit cu Betty, cu soră-sa - cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
cu rame grele și, pentru a vedea pagina dinaintea lui, Îi Împingea În sus, așa că se prindeau de frunte ca niște ochelari de scafandru. O Întrebă pe Viv cum o cheamă. Ea Își scosese mănușile pentru a i se vedea verigheta și, cu oarecare timiditate, Își dădu numele pe care-l convenise Împreună cu Reggie: Doamna Margaret Harrison. Doctorul Îl rosti cu voce tare cînd Îl scrise pe hîrtie, și-l repetă la Începutul fiecărei Întrebări: „Și acum, doamnă Harrison“, „Ei bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
plecă. Auzi ușa apartamentului trîntindu-se și, după aceea, nimic. Avea fruntea și buza superioară ude de sudoare, și se șterse cu mîneca. Trase lanțul toaletei din nou, apoi se Învîrti și ajunse la chiuvetă să se spele pe mîini, scoțîndu-și verigheta colorată auriu, pentru că era prea largă. Chiuveta arăta de parcă fusese vopsită În stacojiu; luă mai multe bucăți de hîrtie și Încercă s-o curețe, să curețe apoi și scaunul pe care stătea și marginea vasului de desubt. Apoi văzu o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Mă Înțelegi, Vivien? Viv Înțelegea, dar mintea Îi rătăcea spre altceva care i se părea important. Simțise că mîna i se desprinsese dintr-a lui Kay, iar prin degete Îi treceau mii de ace. Erau lipicioase, dar reci și goale... — Verigheta, zise ea. Acum avea impresia că acele Îi Înțeapă buzele. Mi-am pierdut verigheta. Am pierdut... Dar n-o pierduse, Își aminti ea. O scosese să spele sîngele de desubt, și o lăsase În baia aia fistichie, pe chiuvetă, lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
părea important. Simțise că mîna i se desprinsese dintr-a lui Kay, iar prin degete Îi treceau mii de ace. Erau lipicioase, dar reci și goale... — Verigheta, zise ea. Acum avea impresia că acele Îi Înțeapă buzele. Mi-am pierdut verigheta. Am pierdut... Dar n-o pierduse, Își aminti ea. O scosese să spele sîngele de desubt, și o lăsase În baia aia fistichie, pe chiuvetă, lîngă robinet. O privi Înnebunită pe Kay. — N-are importanță, Vivien, spuse ea. Nu e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
sîngele de desubt, și o lăsase În baia aia fistichie, pe chiuvetă, lîngă robinet. O privi Înnebunită pe Kay. — N-are importanță, Vivien, spuse ea. Nu e ca alte lucruri. — Vine căruciorul, zise Mickey tăios. Viv Încercă să se ridice. — Verigheta, spuse ea aproape fără suflare. Reggie mi-a dat o verighetă. Am pus-o ca domnul Imrie să creadă... — Taci, Vivien! spuse Kay cu blîndețe. Taci, Vivien! Verigheta nu contează. — Trebuie să mă Întorc. — Nu se poate, zise Mickey. La
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
chiuvetă, lîngă robinet. O privi Înnebunită pe Kay. — N-are importanță, Vivien, spuse ea. Nu e ca alte lucruri. — Vine căruciorul, zise Mickey tăios. Viv Încercă să se ridice. — Verigheta, spuse ea aproape fără suflare. Reggie mi-a dat o verighetă. Am pus-o ca domnul Imrie să creadă... — Taci, Vivien! spuse Kay cu blîndețe. Taci, Vivien! Verigheta nu contează. — Trebuie să mă Întorc. — Nu se poate, zise Mickey. La naiba, Kay! Ce s-a Întîmplat? strigă sora. — Trebuie să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
alte lucruri. — Vine căruciorul, zise Mickey tăios. Viv Încercă să se ridice. — Verigheta, spuse ea aproape fără suflare. Reggie mi-a dat o verighetă. Am pus-o ca domnul Imrie să creadă... — Taci, Vivien! spuse Kay cu blîndețe. Taci, Vivien! Verigheta nu contează. — Trebuie să mă Întorc. — Nu se poate, zise Mickey. La naiba, Kay! Ce s-a Întîmplat? strigă sora. — Trebuie să mă Întorc! spuse Viv, dînd să se lupte. Dați-mi voie să mă Întorc să-mi iau verigheta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
Verigheta nu contează. — Trebuie să mă Întorc. — Nu se poate, zise Mickey. La naiba, Kay! Ce s-a Întîmplat? strigă sora. — Trebuie să mă Întorc! spuse Viv, dînd să se lupte. Dați-mi voie să mă Întorc să-mi iau verigheta! Fără ea, n-are rost... — Uite-ți verigheta! zise Kay brusc. Iată-ți verigheta. Poftim. Se depărtase de Viv și-și Împreunase mîinile; le răsuci o clipă, apoi scoase un mic cerc din aur. Se mișcase atît de rapid și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
se poate, zise Mickey. La naiba, Kay! Ce s-a Întîmplat? strigă sora. — Trebuie să mă Întorc! spuse Viv, dînd să se lupte. Dați-mi voie să mă Întorc să-mi iau verigheta! Fără ea, n-are rost... — Uite-ți verigheta! zise Kay brusc. Iată-ți verigheta. Poftim. Se depărtase de Viv și-și Împreunase mîinile; le răsuci o clipă, apoi scoase un mic cerc din aur. Se mișcase atît de rapid și de imperceptibil, de parcă ar fi făcut un număr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]