734 matches
-
fost exmatriculat. În 1884 se înscrie în aceeași clasă la Liceul „Sf. Sava” din București, iar în 1886 trece la Liceul Militar din Craiova. Aici l-a avut profesor de limba română pe Mihail Strajanu, care, apreciindu-i exercițiile de versificație și traducerile din limba germană, îl recomandă societății Junimea. În 1887 se mută la Liceul Militar din Iași, apoi urmează cursurile unei școli militare superioare la București, la absolvire, în 1892, fiind avansat sublocotenent în marină. Călătorește cu bricul „Mircea
VLAD-DELAMARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290602_a_291931]
-
de Științe Sociale, al cărei secretar de redacție a fost), „Aradul cultural”, „Paralela 45”, „Limbă și literatură”, „Cercetări de lingvistică”, „Banatul”, „Clio”, „Analele Universității «Tibiscus»”, „Transilvania”, „Lumina” (Novi Sad) ș.a. Este prezent cu studii în culegerile colective Limbaj poetic și versificație în secolul al XIX-lea (I-IV, 1977-1981), Stilurile nonartistice ale limbii române literare din secolul al XIX-lea (I-V, 1982-1986), Text, figură, coerență (1987), Semiotică și poetică (1992), La Terre et l’Écrit. De la découverte archéologique au texte
VLADUŢ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290606_a_291935]
-
visători la steaua Singurătății. [Mihai Eminescu, Odă (în metru antic)] 1.Scrie, din memorie, cel puțin două strofe care urmează acesteia. 2.Precizează două teme/ motive literare existente în fragment. 3.Comentează o figură de stil, la alegere. 4.Analizează versificația strofei date. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un text argumentativ, de aproximativ o pagină, în care să ilustrezi caracterul de artă poetică modernă a unui text literar studiat în acest semestru. În redactarea compunerii, vei avea în vedere
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
abateri, nu au fost mișcări continue, fără articulații. Ele sunt mai degrabă supuse unui principiu organizator activ”. În teoria poeziei ritmul are o influență puternică asupra versului până la sfârșitul secolului al XIX-lea când, după apariția liricii non-prozodice, intervine criza versificației. Criza ritmului apare ca o consecință directă a promovării versului liber și favorizează eliberarea de convențiile prozodice, oferindu-i o importanță pe care inițiatorii, contestatarii și revoluționarii vechii metrici n-au anticipat o. Teoreticienii post-crizei se străduiesc să construiască imaginea
Construcţii narative în pictură by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Science/626_a_1333]
-
rămâne capitolul XIII, Între metaforă și simetrie. Eugeniu Sperantia ancorează relația dintre literatură și arta plastică în conceptul de simetrie: Se poate afirma că simetria sălășluiește în toate artele? Răspunsul n-ar fi greu dacă poezia ar consta numai în versificație și dacă plastica ar fi exclusiv ornamentală. Totuși, cu toate dificultatea de a o descoperi, simetria există și-n poezie și-n arta plastică, chiar când aceasta dă simple copii după natură 41. În ceea ce privește literatura, simetria stă la baza limbajului
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
de mult a fost inclusă de Hegel și de Windelband. Un studiu care s-ar ocupa doar de idei separate ignorând sistemele ar fi la fel de unilateral ca o istorie a literaturii care s-ar limita să se ocupe de istoria versificației, a stilului sau a imaginilor artistice, neglijând entitățile coerente, adică operele literare individuale. "Istoria ideilor" nu este decât un mod special de abordare a istoriei generale a gândirii, care nu folosește literatura decât ca document și ilustrație. Acest lucru devine
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
sculptor, pictor, poet. El „sculpta” doar atât cât să clarifice compoziția, păstrând suprafața lemnului, iar cu vopseaua nu căuta alte subtilități în afara celor impuse de ritmare și alternarea culorilor. Nici epitafurile sale nu sunt „poezie”; ele stau foarte aproape de bocet, versificația, rima și ritmul pe care sunt construite țin de mnemotehnica oralității, prin care o idee sentiment se cere esențializată. Aceste aspecte ale creației lui Stan Pătraș capătă viață, strălucire chiar, de îndată ce sunt privite în intercondiționarea lor reciprocă, sincretică. Personalitatea lui
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
sculptor, pictor, poet. El „sculpta” doar atât cât să clarifice compoziția, păstrând suprafața lemnului, iar cu vopseaua nu căuta alte subtilități în afara celor impuse de ritmare și alternarea culorilor. Nici epitafurile sale nu sunt „poezie”; ele stau foarte aproape de bocet, versificația, rima și ritmul pe care sunt construite țin de mnemotehnica oralității, prin care o idee sentiment se cere esențializată. Aceste aspecte ale creației lui Stan Pătraș capătă viață, strălucire chiar, de îndată ce sunt privite în intercondiționarea lor reciprocă, sincretică. Personalitatea lui
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
ceva ce aparține unei categorii distincte, în care trebuie instanțiați. În cadrul arhitecturii romanului, fiecare strat ontologic prezintă tropii literari ce duc spre conturarea conceptelor concrecte. În acest sens, romanul nu este dependent în mod absolut de proză, pentru că apelează la versificație oricând este nevoie. Proza devine un mod special de exprimare a conținutului spiritual al romanului ce diferă, în formă, de poezie. Romanul nu se limitează la o singură formă compozițională, și nici nu se limitează la proză, oferind spații necesare
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
cvasiarid, reușind să creeze o altfel de ipostază a expresivității lirice. Scrierile teoretice ale lui V., a căror serie e deschisă de Tehnica accentuării în sonetul eminescian (1991), vor fi legate tot de poezie, îndeosebi de poezia cu formă fixă. Versificație eminesciană (1997), de exemplu, se ocupă de studierea sonetului și de analiza prozodică, punând accentul pe structură, dar și pe ceea ce semnifică funcționalul și esteticul în rimele sonetelor antume. Alt câmp de interes cuprinde investigarea detaliată a armoniei, considerată principiu
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
analiza prozodică, punând accentul pe structură, dar și pe ceea ce semnifică funcționalul și esteticul în rimele sonetelor antume. Alt câmp de interes cuprinde investigarea detaliată a armoniei, considerată principiu existențial și poetic, continuată de aprofundarea diverselor aspecte privitoare la tehnica versificației la Eminescu. Aceleași preocupări pot fi observate în Repere în interpretarea prozodică (1998; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), ce are în atenție ipostazele ritmului (substituiri ritmice, accentul secundar al cuvintelor, ritmurile penta și hexasilabice în versul cult românesc etc.) și
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
Ion Barbu la George Lesnea și Victor Eftimiu. SCRIERI: Anotimp cu zăpadă, Iași, 1980; DaVinciAna, pref. Constantin Ciopraga, Iași, 1983; De vorbă cu Poesis, Iași, 1987; Tehnica accentuării în sonetul eminescian, București, 1991; Etape în afirmarea sonetului românesc, Iași, 1996; Versificație eminesciană, Iași, 1997; Repere în interpretarea prozodică, Iași, 1998; Hanul cuvintelor, Iași, 1999; Distihuri, Ploiești, 2000; Poezii cu formă fixă. Aplicații eminesciene, pref. Gh. Bulgăr, Iași, 2001; Deschiderea cercului, I-II, pref. Zoe Dumitrescu-Bușulenga, Al. Husar, Iași, 2002-2003; Întoarcerea Penelopei
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
CRC, 1987, 31; Constantin Ciopraga, Un studiu despre sonetul românesc, DL, 1997, 24; Corina Popescu, „Etape în afirmarea sonetului românesc”, RITL, 1997, 1-2; George Bădărău, Sonetul românesc, CL, 1999, 12; Ovidiu Morar, De-a poezia, CL, 2000, 1; Al. Husar, „Versificație eminesciană”, VR, 2000, 1-2; George Bădărău, Adrian Voica - poet și interpret, CL, 2000, 3; Theodor Codreanu, Epopeea cuvintelor, „Est”, 2001, 2; Simion Bărbulescu, Modelul antonpannesc, LCF, 2001, 20; Mircea Coloșenco, Adrian Voica - Poetul, „Pagini literare”, 2002, 14; Busuioc, Scriitori ieșeni
VOICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290622_a_291951]
-
datum inconfundabil să fie antrenat într-o interpretare vie, individualizată, „prefacere”, „formă nouă”, „înțeles mai adânc lucrurilor luate din popor”. Alături de Ovid Densusianu, sprijinind în intervențiile lor platforma-program a revistei, s-au aflat Pompiliu Eliade (Asupra unei direcții de azi, Versificație și logică), istoricul literar Petre V. Haneș (Cât ne interesăm de literatura noastră), D. Caracostea, fostul său student și debutant în V.n. (Pentru cultura artistică în școală), Pompiliu Păltănea, atașat de presă pe lângă Ambasada României la Paris, ce debutează tot
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
metodologice, care sînt la fel de numeroase, precum cele legate de caracterul parametrilor multipli ai prozodiei, de interacțiunile perceptive dintre diferiți parametri (intensitate, înălțime, durată, timbru) și de absența adecvării cuvînt cu cuvînt între percepere și măsură. V. analiză conversațională, emoție, metrică, versificație. DUBOIS 1973; GREIMAS - COURTES 1993; DUCROT - SCHAEFFER 1995; DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002 RN PULSIUNE COMUNICATIVĂ. În psihanaliză, pulsiunea este un proces dinamic constînd dintr-o încărcare energetică ce face ca organismul să tindă spre un scop. Originea ei este
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Mediteranei. Repetarea proporțiilor în artele spațiale creează uri ritm interior, transformînd continuitatea materiei în discontinuitatea emoțiilor. Se poate vorbi atunci de ritm ca lege generală a artelor spațiale și temporale (muzica, poezia), la aceasta din urmă, el existînd, evident, în versificație, iar compararea lor matematică devine posibilă. "Si Von veut allier en une jormulc breve Ies trots elements fondamentaux de Vesthetique mathematique, on pent dire que le rythme naît de l'action de la proportion sur la cadence" (Essai sur le rythme
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
studierea ritmului, rimei, eufoniei etc. cf. mai ales loan Rațiu, Poetică și legendar, București, 1920 și M. Dragomirescu Teoria poeziei, București, 1927. Un studiu competent, dar mai mult teoretic, de istorie literară, ca și de literatură română, este Vladimir Streinu, Versificația modernă. Studiu istoric și teoretic asupra versului liber, București, 1966. Capitolul 14 (a) p. 231. Studiile de stilistică română încep prin cele de stilistica limbii române, în genul celei practicate de Ch. Bally, Trăite de stylistique francaise, ediția a IlI
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
care, în Dezvoltarea limbii literare române, 1904, abordează lingvistic stilul, analizînd limba principalilor scriitori de la sfîrșitul secolului al XVIII-lea pînă în epoca marilor clasici. In cursul său de estetică literară, din 1925-1926, Ibrăileanu rezervă cîteva capitole stilului, tropilor și versificației, pe care le urmărește în poezia lui Eminescu, în analiza poemului Pe Ungă plopii fără soț și în articolul Eminescu. Note asupra versului (cuprinse în volumul Studii literare, 1930). Adevăratul creator al disciplinei este Ovid Densușianu, prin cursul său din
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
împreună cu analize pertinente ale artei lui Miron Costin, Mihail Sadoveanu și Zaharia Stancu; Ion Coteanu, Româna literară ?i problemele ei, București, 1961 ; L. Galdi, Stilul poetic al lui M. Eminescu, București, 1964, o lucrare de mare erudiție aplicată mai ales versificației, cu prea puține generalizări estetice ; G. I. Tohăneanu, Studii de stilistică eminesciană, București, 1965, se ocupă mai ales cu poeziile de tinerețe. Un volum colectiv de mare interes este De la Varlaam la Sadoveanu, București, 1958, în care sînt cuprinse cîteva
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
1966, sub conducerea lui Al Rosetti si Gr. Moisil, la alte publicații literare și lingvistice, ca și la constituirea volumului Studii de poetică ?i stilistică, București, 1966, si la pregătirea volumului al II-lea. Au fost abordate probleme de semantică, versificație, analiză de text etc. Destinate, din păcate, încă unei audiențe specializate, aceste preocupări ar putea constitui începutul unei critici structurale, ca în numeroase alte culturi europene, exemplificate în volumul de față. Capitolul 15 (a) p. 319. In legătură cu metafora
[Corola-publishinghouse/Science/85060_a_85847]
-
șanse are cea dintâi să țină pasul cu cea de a doua sub raportul expresivității, mă întrebam pe atunci (înainte de 1989): ce rost mai are să faci poezie ca pe vremea Poeților Văcărești, a lui Alecsandri și Eminescu chiar, când tehnica versificației este atât de evoluată azi încât nimic, parcă, din ceea ce știam cândva că este frumos nu mai rezistă unui examen critic oricât de generos? Și, tot căutând elemente pe care să-mi sprijin impresia (nu îndrăznesc să zic convingerea) că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
pe care am numi-o pur și simplu poetică. Asonanța este unul dintre mijloacele de care poezia se folosește pentru a ajunge la niște realități inexprimabile în proză. De fapt, acest joc evocă sub o formă rudimentară un procedeu de versificație familiar vechilor poeți, prin rime numite înlănțuite, concatenate, anexate sau înfrățite ; el amintește, de asemenea, de „cuvintele-pivot”, kake kotoba, din versificația japoneză, unde una și aceeași silabă sau unul și același grup de silabe primește simultan două semnificații. Exploatînd și
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
ajunge la niște realități inexprimabile în proză. De fapt, acest joc evocă sub o formă rudimentară un procedeu de versificație familiar vechilor poeți, prin rime numite înlănțuite, concatenate, anexate sau înfrățite ; el amintește, de asemenea, de „cuvintele-pivot”, kake kotoba, din versificația japoneză, unde una și aceeași silabă sau unul și același grup de silabe primește simultan două semnificații. Exploatînd și ea similaritatea și diferența, rima face să apară raporturi de echivalență între sunet și sens : „Ar însemna să comitem o simplificare
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
iubire adânc întemeiată metafizic și nedespărțită de cântec. Învierea atinge culmi de sunete extrem de rafinate, închinate unicului Cristos: Cântări și laude-nălțăm/ Noi, Ție Unuia,/ Primindu-L cu psalme și ramuri/ Plecați-vă neamuri,/ Cântând Aleluia!163 Aici nu există versificație și nici nu este loc de muzicalitate în sensul obișnuit al cuvântului. Răsai asupra mea, lumină lină,/ Ca-n visul meu ceresc d-odinioară164 invocă atmosfera unei vechi amintiri ipoteștene din bătrâna bisericuță a familiei, cu deosebirea că acum ea vine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Mihai. Există dreptate? Scrieri cu conținut juridic. Antologie, studiu introductiv, note și comentarii de Eugeniu Safta-Romalo. Iași: Junimea, 1994, 327 p. (Eminesciana; 57) * ZUGUN, Petru. M. Eminescu. Fascinația izvoarelor Cuvântului. Iași: Junimea, 1994, 204 p. (Eminesciana; 57 bis) * VOICA, Adrian. Versificație eminesciană. Iași: Junimea, 1997, 318 p. (Eminesciana; 58) * COȘEREANU, Valentin. Eminescu Ipotești Eminescu. Ediția a 2-a revăzută. Iași: Junimea, 1999, 154 p. (Eminesciana; 59) * CIMPOI, Mihai. Plânsul Demiurgului. Noi eseuri despre Eminescu. Iași: Junimea, 1999, 204 p. (Eminesciana; 60
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]