911 matches
-
acord că e mai bine să nu te fi născut. Dar odată născut respecți puterile creației, te supui voinței lui Dumnezeu - cu orice rezerve lăuntrice impuse de adevăr. Cât despre datorie - vă Înșelați. Durerea datoriei dă verticalitate creaturii, iar această verticalitate nu e deloc neglijabilă. Nu, susțin În continuare ceea ce am spus la Început. Există și un instinct Împotriva aruncării În Lumea de Apoi. Punerea În scenă, pentru o asemenea conversație, era În sine curioasă - covoarele verzi, glastrele mari, draperiile de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
modelului „omului de cultură”. A celui care apare, emană panseuri fundamentale, pune nația în fund de prea marea lui înțelepciune. Nu vreau să scriu azi doar despre sursele interbelice ale acestui model, din care descind intelectualii sublimi, care măcar au verticalitate, ci mai degrabă despre sursele lui comuniste, din care descind ceilalți. Cred că societatea noastră totalitară a fost populată cu multe „grădini antropologice”, fiindcă mi-ar fi greu să spun că era vorba de rezervații, o dată ce erau bine ținute sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
femeile, și ele în vârstă, cu care se compară, ale acelor sindrofii), din ce în ce mai vizibil secetos. Domnului Pavel nu-i pasă, el e asemeni stâlpului de telegraf din fața porții, cu care se compară câteodată, râzând, uscat și drept, având grijă de verticalitatea ținutei, foarte micile, mai vizibile, mai nu, crăpături ale suprafeței neavând nici o importantă, „important este - își spunea - să stai neclintit și lucid în fața vremii, ca o sfidare. Nu-i așa, domnule judecător?”. - „Desigur”, mă auzea răspunzându-i. Învățătorul însă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
harnică; trei copii, care deja începuseră să ne aducă bucurii, cu dragostea lor pentru învățătură, condiție fundamentală creșterii lor intelectuale, cu sensibilitatea lor promițătoare, ceea ce făcea posibilă siguranța armoniei familiale, cu ambițiile lor ne-negociabile, care îmi dădeau certitudinea unei verticalități și demnități atât de necesare în viitorul lor pe care ni-l doream împodobit cu succese, bucurii și satisfacții. În context, nu puteam să nu pun în balanță ceea ce realizasem noi, cei trei feciori ai părinților noștri, care înfruntasem viața
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Sunt sigur că ți se va părea patetic, însă m-am gândit să mă implic în investițiile etice. Acum prinde genul ăsta de afaceri. —Chiar și aici? M-am uitat împrejur, înțelegând dintr-o privire gloata de oameni lipsiți de verticalitate, în costumele lor elegante. Și acestea erau numai femeile. A dat din cap. Va trebui dă merg mai departe. Asta n-ar trebui să-mi vină greu. Mi-a zâmbit. Era un zâmbet foarte frumos. — Mă tem că am trecut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
în care ei, soții, își reduc la tăcere angajații, iar ele, soțiile, își pedepsesc aspru servitorii, dacă îi au. Localnicii sunt prefăcuți, nedemni de încredere și înclinați spre crimă. Încetineala lor este proverbială. Ce contrast cu cei de Acasă, cu verticalitatea lor, cu manierele și comportamentului englezesc! Ei, cei din comunitatea anglo-indiană, știu în ce constă credința lor. Știu ce trebuie să favorizeze din felul lor de a fi. Își poartă pălăriile, citesc tot ce le cade în mână despre Acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
dea înapoi. De ce? Pentru că disperarea ar trebui s-o considerăm un avantaj enorm. A suferi de acest rău al existenței "ne așează deasupra animalelor, progres care ne distinge de ele altfel decât numai pe verticală și este un semn al verticalității noastre infinite, sau ,al sublimului spiritualității noastre..." Eroii lui Tolstoi și Dostoievski porneau deci zadarnic în căutarea inocenței pierdute. Nu voiau să accepte maladia mortală, turmentați de bănuiala că dacă renunțăm la divinitate atunci vom ajunge să gândim că totul
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
Stropi de înțelepciune”, reamintind pentru o cât mai bună înțelegere, unele idei și principii exprimate de autor. Astfel: educatorul nu este un simplu funcționar, ci este o personalitate cu înalte răspunderi sociale și morale; iubirea de profesie, integritatea morală și verticalitatea caracterială sunt trăsături definitorii ale educatorului; nu pot fi considerați învățători de elită cei care obțin rezultate foarte bune lucrând cu copii aleși; vechea Școală Normală era o școală a muncii intelectuale și fizice, deci se punea accent pe educația
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
jumătate, am înfățișat cu emoție și sinceritate cele întâmplate și trăite pe parcursul anilor, fiind în permanentă luptă cu oamenii și vremurile pe care le-am trăit intens și doar printr-o minune am ajuns să supraviețuiesc și să rămân cu verticalitatea coloanei vertebrale (la figurat) fără să roșesc în fața oamenilor și mai ales a conștiinței proprii. Mă consider un om norocos prin faptul că am ales profesia visată, că am făcut o școală normală cu temeinice deprinderi de muncă și viață
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
nervoasă a contelui fu atât de totală, încât căzu pe canapea cu mâinile întinse pe speteaza acesteia și cu picioarele lăbărțate. Realiză imediat că nu se cădea să rămână în poziția asta dinaintea unei femei și reveni rapid la o verticalitate plină de demnitate. ― Cred că sunt puțin copleșit de această veste. Dar de ce ați rămas în picioare? Vă rog să luați loc. Imediat vă aduc și un pahar de vin. Merită să bem, nu? O-la-la! Nici nu știți cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
-mă, Naama, și mie mi-a luat mulți ani până am înțeles acest lucru, la început nu îmi venea să cred ce noroc dăduse peste mine, dar apoi am început să simt cum înnebunesc încetul cu încetul, mă maltrata cu verticalitatea lui, iar eu întreb, te maltrata? Despre ce vorbești, nu era în stare să omoare nici măcar o muscă, îți amintești cum avea grijă de porumbeii care își făcuseră cuib la noi pe terasă? Iar ea spune, vorbesc despre lucrurile ascunse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
asumă o chemare luminată ce irumpe trezitor din adâncuri depărtate. Asumarea acestei chemări îl oprește în perplexitatea unei străfulgerări înnoitoare, a unei redescoperiri ce relevă sinele și amplele sale deschideri abisale. Privind spre profunzimea din propria interioritate, conștiința alunecă în verticalitatea deșteptărilor primordiale. Un somn ancestral se risipește iar negura bahică a eșecurilor și împlinirilor sociale este destrămată de suflul înnoitor al seninătăților transcendentului. Din azurul fără limitări al acestui cer captiv doar propriei nesfârșiri survin și urcă spre suprafața de
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
suporte presiunea neînțelepciunii întunecate și a grotescului instictual, a răutății primare și a viciului suveran. Această jertfire dăruiește oamenilor imanentului dragostea insulară ce se deschide pentru și printre ei ca unică fereastră spre libertatea unei iluminări încă posibile. Prin exemplul verticalității sale, misticul luminos deschide o breșă de sfințenie în omogenul banalului social, un vârtej spiritual ce poate convinge și atrage magnetic către evadarea spre transcendență. Dar, mai presus de atât, actul iubirii și sacrificiului său, demersul de a continua pasul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
celuilalt, ci însăși această negativitate. Prin urmare, în ce constă răutatea agresivă a celuilalt? Ce o definește? Unde își are sursa vitalismului său? Chipul pietrificat în schimonosirea dictată de ecoul urii adânci exprimă un ne-firesc, o abatere vătămătoare de la verticalitatea umanului. Așadar, dincolo de masca vicleană în care fostul naiv nu mai crede, ce ne-omenesc pulsează, ce corupție malefică și-a întins umbra peste o față tot mai crispată precum un stindard bizar care flutură în adierea unei existențe pierdute
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în dinamica istorică ca sursă de progres și emancipare evolutivă. Dar, în acest sens, nu muntele, ci piatra desprinsă trudnic din el și așezată ca temelie construcțiilor devine purtătoare a omenescului, nu concentrarea vegetală a pădurii, ci plasticitatea lemnoasă a verticalității arborilor, substanța lor modelabilă ce este supusă meșteșugului utilității dobândește semnul atingerii și posesiei umane. Dincolo și dincoace de acea fărâmă cucerită de om, rămâne, așadar, un ocean îndepărtat de potențialitățile umane, un univers al naturii infinite pe care gândul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
boala trupului are ca țintă finală spiritul atașat acestuia dar străbate și își rostuiește propria potecă încrâncenată prin stânca pulsativă a corporalității ce se clatină amețitor sub impactul loviturilor perforatoare. Agonia celui astfel îndurerat se aseamănă cu pendularea zvâcnitoare a verticalității arborilor solitari ce sunt izbiți de suflul furtunii cutremurante. Întreaga sa ființă se balansează amețitor fiind pregătită spre a se prăbuși. Dar trupul pare a fi aici simbolizat de splendida coroană de brațe, frunze și flori a arborelui iar spiritul
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
veritabilă iubire în magnetismul fascinației sale dar și orbirea curajoasă a celui ce se dăruie unui asemenea vârtej de basm vulcanic și romantism idolatru, finitudinea și insuficiența ajutorului întru compasiune oferit celorlalți dar și puritatea cristalină a îmbrățișării celuilalt în verticalitatea sprijinirii sale, în demnitatea efortului de luminare a destinului său sumbru și nedrept iată termenii extremi din ciocnirea cărora dar și sub semnul coexistenței lor bizare survin dramele sufletului ce-și consumă energia incandescentă numai dinspre și întru spirit neasumându
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
de templu, reculegerea îmbracă forma mistică ca stare propedeutică care deschide posibilitatea conlucrării ce împletește pictura și sculptura religioasă, relicvele-mărturii, energia ascendentă a ritualului și proiectul arhitectural materializat prin forța de cuprindere unificatoare. Situarea paradigmatică a credinciosului în saltul spre verticalitatea mântuirii reprezintă o țintă-finalitate a conlucrării acestor componente definitorii templului? Cum se lasă surprinsă, aici, prezența zeului în prea-plinul dăruirii sale învăluitoare? Ce rol ocupă pe fondul între-zăririi revelatorii a transcendenței înstrăinarea mistică și pierderea parcursului spre Divin? Prezența tentației
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
dețin o importanță fundamentală pentru trăirea mistică. Aici chipul sau acțiunea evocată survin dintr-un fond crepuscular ce se deschide și le permite ieșirea din ascunderea tainică spre susținerea credinței individuale. Astfel, surâsul paradigmatic al zeului, chipul sfântului mistuit în verticalitatea sacră a implorării sau fragmente ale vieților preschimbate întru sacrificiul proiecției spre transcendență apar în fereastra picturii ca degajări revelatorii ce irump profetic din întinderea veșnică a unui dincolo întemeietor. În spatele prim-planului pulsează adevărul atemporal și aspațial ce răzbate
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
la nivel tehnic-conceptual, elaborate și conexate unitar în proiectul arhitectonic. Încercând să răspundă la interogarea Cum va arăta templul? acest proiect reunește perimetrele evocate sub spectrul componentelor structurii de ansamblu, componente printre care se pot remarca cupola sau bolta, coloanele, verticalitatea și extensia orizontală a zidirilor, dispoziția și organizarea acestora, gradul și intensitatea luminozității naturale interioare dictate de numărul și dimensiunea ferestrelor uneori înveșmântate drept vitralii, incinta și cadrele ce permit intrarea propriu-zisă în templu. Compoziția arhitecturală trebuie să respecte, în
Transcendența activă by Marius Cucu [Corola-publishinghouse/Science/1085_a_2593]
-
în care nimic nu este de aruncat. Idealul său fiind o societate neatinsă de legi. Neatinsă, în orice caz, de legile exterioare, acelea ale instituțiilor surplombante, dar capabilă să-și asume regulile și codurile interne rezultate din grupul însuși. Nu verticalitatea "legii tatălui", ci orizontalitatea codurilor fraterne. În această schimbare de "topică" se vădește alunecarea clasicismului fondat pe cunoașterea pozitivă de sine spre o formă barocă în care "cu-n(o)așterea" se face pornind de la celălalt. Pe de o parte
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
de ajuns să arăt că reapariția acestei tematici nu face decât să traducă un alt mod de a se "socializa". În ceea ce ne privește, alunecarea legii tatălui (Dumnezeu, stat, societate) spre o lege a fraților. Schimbare topologică importantă: orizontalitate vs. verticalitate. Ceea ce este observabil mai ales în dezinteresul juvenil față de diverse instituții "surplombante". Partide politice, sindicate și alte asociații cu fundamente raționale orientate spre realizarea unui program proiectiv. Această "lege a fraților" este făcută din coduri și rituri de utilizare internă
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
putere și autoritate. Prima, cum am semnalat-o deja, este esențialmente pedagogică. Înțelege să "educe", să conducă spre bine. Cât mai aproape de etimologia sa, ea "trage" din animalitate spre umanitate, din barbarie spre civilitate. Este emanația legii tatălui și a verticalității ei. Fondată pe ipoteza rațiunii, puterea este pedagogică de la un capăt la altul. De altfel, putem spune că toate instituțiile moderne, și chiar toată sensibilitatea iudeo-creștină sunt de esență pedagogică. Vidul este postulat, trebuie să-l umplem. Păcatul este originar
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
socializare, spuneam, prin aceea că autoritatea, în loc să postuleze vidul (în sens peiorativ), recunoaște că există acolo, în acolo (Dasein), ceva ce trebuie să fie scos la lumină. A acompania. Autoritatea servește, în acest sens, drept revelator al Ființei colective. Dincolo de verticalitate, ea pune accentul pe imanența lumii. Imanentism al comunității. Împotriva creației unui Dumnezeu atotputernic, a geocentrismului unui Pământ unic, a antropocentrismului unui om rațional conștient de sine însuși, autoritatea este astfel anamneză a creațiilor multiple într-o lume diversă. Aceasta
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
Arhanghelul Mihail” suiau, prin ofițerime, până la generali - șefi de mari unități, cazul generalilor Chirnoagă, Avramescu, Coroamă, etc. Un om providențial în istorie: Ion Antonescu Deși monarhist, imaginea generalului devenit mareșal, Ion Antonescu, îi rămâne vie și pilduitoare în inimă prin verticalitatea morală și competențele acestui mare ostaș român așa cum a reținut și de la confratele filosof cu care a împărtășit martirajul detenției comuniste, Petre Țuțea, care afirmă: ”Elitele morale sunt superioare celor intelectuale”, numai că Mareșalul Ion Antonescu era și un desăvârșit
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]