3,837 matches
-
2015 Toate Articolele Autorului Eu rămân la țărm de vise Și mă sprinjin de cuvinte, Prin seninul din cerneluri Las ferestrele deschise... Caii zburdă liniștiți Că e rost de primăvară, Ghioceii cei smeriți Sună clopotul de seară... Zburdă-n parcuri veselia Prin alaiul de copii, În palate, bucuria Te așteaptă să revii. Lasă grijile mărunte Și le vâră într-un sac, Celor mici și puși pe sotii Nu vreau să le fac pe plac. Curcubeul după ploaie Zămislit cu har de
RĂMÂN de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 by http://confluente.ro/camelia_cristea_1427184757.html [Corola-blog/BlogPost/340957_a_342286]
-
Oralitatea a anticipat literatura dramatică. Teatrul antic grecesc a reprezentat fundația acestei arte prin amploarea reprezentațiilor, diversitatea și audiența foarte mare. În secolul V î.Hr. teatrul provenea din serbările organizate în cinstea zeului Dionis, zeul viței-de-vie, al vinului și al veseliei. Reprezentația era simplă, un grup de bărbați îi jucau pe zeu și pe însoțitorii săi, satirii, costumați cu blănuri și coarne de țap. Ei cântau și dansau în jurul unui altar. Treptat, din grupul respectiv, numit cor, s-a desprins o
TEATRUL ÎNTRE TRADIȚIE ȘI MODERNITATE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1768 din 03 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1446538131.html [Corola-blog/BlogPost/373770_a_375099]
-
călar, Pe-un cal năzdrăvan Florile dalbe! Și-n mână c-un buzdugan. Calul zboară și nechează, Florile dalbe! Bolta cerului brăzdează. Se-ndreaptă spre casa lui, Florile dalbe! Ca să cânte Domnului Cântece de bucurie Florile dalbe! Și de mare veselie. C-azi e seara lui Ajun, Florile dalbe! Mâine-i ziua lui Crăciun. Grupuri de colindători, Florile dalbe! Cântă noaptea până-n zori, La case de gospodari, Florile dalbe! La boieri și fete mari. La preoții satului, Florile dalbe! La marii
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1419367511.html [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
Acasa > Cultural > Traditii > SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ȘI EUROPEAN Autor: Ștefan Popa Publicat în: Ediția nr. 1096 din 31 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Sărbătorile de iarnă constituie un prilej de bucurie și veselie pentru toți românii, fie că sunt bogați, fie că sunt săraci. Perioada sărbătorilor de iarnă oferă minunata ocazie de reuniune a familiilor, de întâlnire la o poveste cu rude, prieteni, cunoscuți. Însă de acestea sunt legate o mulțime de povești
SĂRBĂTORILE DE IARNĂ ÎN FOLCLORUL ROMÂNESC ŞI EUROPEAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1096 din 31 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Sarbatorile_de_iarna_in_fo_stefan_popa_1388483140.html [Corola-blog/BlogPost/347661_a_348990]
-
scurtă, dintre două acte: lumea și eternitatea! Dar se va întoarce! Infinite regrete acum, imensă tristețe apasă pe Teatrul „Constantin Tănase”, și pe teatrul românesc de oriunde. Dar viața își va urma drumul ei. Așa i-ar plăcea actorului: ca veselia să ia locul pulberilor pământești, căci rămâne spiritul lui Nae Lăzărescu. El a iubit deplin și conștient teatrul și spectatorii, așa cum a iubit viața. Teatrul și spectatorii l-au răsplătit. A fost unul dintre cei mai iubiți actori. Râsul se
NAE LĂZĂRESCU. MARII ACTORI RĂMÂN ŞI DUPĂ PLECARE...! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Nae_lazarescu_marii_actori_aurel_v_zgheran_1387567709.html [Corola-blog/BlogPost/353166_a_354495]
-
a rămas adânc întipărit în conștiința și ființa neamului românesc. Au fost momente de neuitat încărcate de adânci sentimente de emoție, lacrimi, bucurie și fericire deplină, saluturi și îmbrățișări frățești și camaraderești, însoțite de țipete și urlete de bucurie și veselie. Oamenii aveau în ochi râuri de emoție și fericire. Se îmbrățișau unii cu alții, dansau o „horă mare“. În inima celor prezenți vibra inima întregii țări, iar pe buzele tuturor era un singur și drag cuvânt: ROMÂNIA. „Domnea peste tot
VENIŢI LA ALBA IULIA! de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1062 din 27 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Veniti_la_alba_iulia_stefan_popa_1385548445.html [Corola-blog/BlogPost/344544_a_345873]
-
Îmbrăcați în civil tinerii păreau mult mai respectuoși așa că adjutantul, fără a fi provocat, i-a privit admirativ și li s-a adresat ca unuia singur: „Băi, băi, băi... vezi că dau cu tine de pământ de crăchi!”. Ceva între veselie și rumoare s-a iscat între proaspeții civili. Deveniseră timizi, la fel de timizi ca atunci când, îmbrăcați tot în haine civile, fuseseră aduși pentru a fi instruiți să-și servească patria doar că atunci păreau, ori chiar erau, speriați de-a binelea
XVIII. ECOU RĂTĂCIT (INCURSIUNE ÎN ABSURD) de ADRIAN LIȚU în ediţia nr. 2127 din 27 octombrie 2016 by http://confluente.ro/adrian_litu_1477570587.html [Corola-blog/BlogPost/366380_a_367709]
-
devine el însuși copil, pe măsură ce istorisește aceste povestiri. El ne introduce direct în atmosfera de școală, când elevii așteaptă semnalul vesel și eliberator al clopoțelului, care vestește recreația -„momentul acela magic” - „de parcă, pentru o clipă, cineva ar fi dat drumul Veseliei din chilia în care până atunci fusese ferecată”. În acest fericit răstimp - toate năstrușniciile îți trec prin minte. Autorul presară frecvent, considerații proprii: Lasă că nici la ore nu scapi de vocea aceea care te „îndeamnă” să te iei la
PE CURÂND, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 875 din 24 mai 2013 by http://confluente.ro/Pe_curand_marian_malciu_1369404500.html [Corola-blog/BlogPost/344663_a_345992]
-
să rămână în acel loc. Apucase să zărească frumusețea de copilă și se speriase de moarte deslușind culoarea ochilor acesteia, unul verde și unul albastru. Alergase nebunește prin palatul pe care împăratul îl încărcase cu trandafiri și care vuia de veselie, își adunase toate lucrurile, le urcase în căruța cu odoarele care îi fuseseră dăruite și dispăruse înainte ca supușii împăratului să se adune pentru masa îmbelșugată dată în cinstea Prințesei Trandafira. Tocmai pe când palatul nu se mai vedea în zare
PRINŢESA TRANDAFIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/mihaela_alexandra_rascu_1462949798.html [Corola-blog/BlogPost/378529_a_379858]
-
scăfârlie Peste creștet și chelie... Scăpărând la gămălie Și aprins de o făclie, Cerul ca o butelie Iscă fulgere spre glie, Trăznete și vijelie. Paparude fără iie Și cu smoc de țăcălie La covata durdulie, Zburdă-n draci și-n veselie Ca la o parangherlie...... Dară, a mai nașparlie, Șolduroasă de balie, Stând pe vine se dezplie Și ca vaca-n răgălie, Varsă tot din... cochilie. Eu, ascuns de pălărie, Simțind udul la gulie, Mă deschei la betelie Și, la fel
SÂNTILIE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1299 din 22 iulie 2014 by http://confluente.ro/Romeo_tarhon_1406011895.html [Corola-blog/BlogPost/349455_a_350784]
-
toată noaptea o duce așa ... De-abia către ziuă se ușurează. Naște un copil fără noroc ... Ei bine, copilul acela sunt eu!... Un nor de duioșie se lasă pe fețele noastre. Caragiale împrăștie însă repede nourul cu o glumă și veselia se restabilește, - încheie dl. Vlahuță mișcătoarea povestire. Alta: Într-o zi, Caragiale hoinărea cu Vlahuță. Ajungând în piața mare, Caragiale zice: - Hai să luăm câte o portocală. Era primăvară. - Hai! - răspunde dl. Vlahuță. Și luarăm fiecare câte o portocală. Vlahuță
NONE de ION C. HIRU în ediţia nr. 411 din 15 februarie 2012 by http://confluente.ro/None_ion_c_hiru_1329291263.html [Corola-blog/BlogPost/346561_a_347890]
-
bine, pregătirea psihologică începe din cei mai fragezi ani. Fetițele se visează mirese, isi îmbracă păpușile că mireasele, cu un surâs cu trimitere la o taină întrezărita printre gene, descânta gărgărițele „încotro vei zbura, acolo m-oi mărită”. Ceremonia, fastul, veselia, mâncarea, muzica, totul este făcut să trăiești momente deosebite. De-a lungul anilor s-a dezvoltat o paletă foarte largă de obiceiuri și tradiții legate de acest eveniment și aproape că nu seamănă o nuntă cu alta. În Țigăneștiul meu
NUNŢILE CANADIENE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_nuntile_canadiene_elena_buica_1330084676.html [Corola-blog/BlogPost/346829_a_348158]
-
curățenie, a făcut mâncare, a fost de două ori cu cățelul la plimbare și și-a scris și ea spiciul”. Ore în șir au curs valuri de glume și poante aplaudate la scenă deschisă. Multe jocuri organizate ne-au întreținut veselia toată noaptea. Plecând acasă cu florile de pe masă, așa cum este un alt obicei aici, am dus cu noi frumoase amintiri ale nunților canadienene. Elenă BUICĂ Pickering, Toronto, Canada 24 Februarie 2012 (de Dragobete!) Referință Bibliografica: Elenă BUICĂ - NUNȚILE CANADIENE / Elenă
NUNŢILE CANADIENE de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_nuntile_canadiene_elena_buica_1330084676.html [Corola-blog/BlogPost/346829_a_348158]
-
să-mi explic dorința de a face un salt interior ca să trec în lumea de frumuseți de odinioară pentru a o reînvia acum în prag de primăvară? Mi s-a aprins dorul de Bucureștiul în care clocotea pulsul vieții și veselia și uneori hulit, Bucureștiul cu oameni care aveau pofta de viață și știau să trăiască frumos. Parcă mă împinge cineva din spate să caut urmele acelei perioade când România s-a arătat în haină strălucitoare de atâtea ori evocata în
POFTA DE VIAŢĂ DE ALTĂDATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 82 din 23 martie 2011 by http://confluente.ro/Pofta_de_viata_de_altadata.html [Corola-blog/BlogPost/349135_a_350464]
-
în parteneriat cu Uniunea Artiștilor Plastici, este formată din medici, profesori, economiști, universitari, jurnaliști, poeți, de vârste diferite. Ei au ales să comunice sufletește, să creeze un spectacol teatral convingător, să se bucure împreună și să realizeze o atmosferă de veselie și confort psihic în rândurile publicului venit la reprezentație. Pentru că s-a bucurat de un mare succes, spectacolul Toamna iubirii urmează să fie prezentat, de asemenea, la Târgoviște. În prezent actorii trupei Teatrul Nostrum pregătesc spectacolul Iarna iubirii. Ei se
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/toamna-iubirii/ [Corola-blog/BlogPost/92526_a_93818]
-
palat au dat țăranii buluc să prindă loc în față; așa credeau că erau primii și la bucate. L-ar fi doborât și pe popa, noroc că l-a ținut dascălul de mână. Am bufnit în râs. Tataie încurajat de veselia mea și-a împins pălăria pe spate și cu gura până la urechi de râs, se chinuia să-și continuie povestea. -“Slujba trebuie făcută în podul palatului”, ne-a spus logofătul. Numai prințesele au rămas în două scaune mari în fața clădirii
GLORIE COPILĂRIEI IV de MIHAELA ARBID STOICA în ediţia nr. 479 din 23 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Glorie_copilariei_iv_mihaela_arbid_stoica_1335187528.html [Corola-blog/BlogPost/357077_a_358406]
-
să vă mulțumesc mult pentru dragostea de a-mi acorda acest interviu, și apoi să vă întreb: ce le recomandați în primul rând creștinilor care doresc să sporească în viața duhovnicească? Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc: - Eu recomand o stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
să vă întreb: ce le recomandați în primul rând creștinilor care doresc să sporească în viața duhovnicească? Părintele Arhimandrit Arsenie Papacioc: - Eu recomand o stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
Arhimandrit Arsenie Papacioc: - Eu recomand o stare de veselie interioară, lăuntrică, din inimă, o stare ce înseamnă rugăciune neîncetată. O stare de veselie adevărată, degajată de problemele vieții, de problemele cărărilor vieții, ale unuia și ale altuia. O stare de veselie, cu orice chip. Dacă-i întristare, se clocesc ouăle diavolului. Este o stare de absență, de întunecare. Dacă un om nu moare de pe poziția de trăire, de înălțare, de steag, toată creația suferă. Noi trăim într-o mare unitate, toată
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
tot ce-i materie! În asemenea condiții, toți creștinii aceștia se rugau. Dar care era intensitatea rugăciunii, asta e greu de apreciat - ca să satisfacem noi acum lumea curioasă de astăzi. Vă mai spun încă o dată: eu recomand o stare de veselie care înseamnă rugăciune neîncetată. S.G. - Preacuvioase Părinte Duhovnic, de ce Sfânta Liturghie este considerată de către toți Părinții ca fiind cerul coborât pe pământ? P.A.P. - Sfânta Liturghie face abstracție de la orice fel de comparație. Sfânta Liturghie este Cer, este Dumnezeu. În
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_parintele_arsenie_papacioc_.html [Corola-blog/BlogPost/366756_a_368085]
-
ziduri groase și cu intrări somptuoase de marmură, locuri prin care simțeai mereu un fel de răceală. Cotroceniul, tot cu case, era mai aerisit, mai familiar și mai cald, abordând un aer cumva intelectual; Balta Albă se scălda într-un veselie rustică, oarecum rurală, în timp Bercenii și Vitanul aduceau mai degrabă a oraș industrial, modern. De atunci m-am obișnuit să nu judec pripit localitățile prin care trec, realizând că toate au mai multe fețe, care uneori se chiar pot
BUCUREŞTI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 581 din 03 august 2012 by http://confluente.ro/In_vizita_acasa_bucuresti_gabriela_calutiu_sonnenberg_1343997263.html [Corola-blog/BlogPost/340894_a_342223]
-
și basarabean. Veronica IVANOV: Se țin și în Australia tradițiile și obiceiurile românești - Paștele, Crăciunul? George ROCA: Desigur că se țin! Paștele... cu tradițiile pascale, cu slujbele religioase, cu ouă roșii, cu miel-friptură, miel-ciorbiță, miel-drob, sărmăluțe, cozonaci... Întruniri, întâlniri, mese, veselie... „Hristos a înviat!”. Crăciunul e mai ciudat! Atunci e miezul verii la noi. Cald, foarte cald. Nu zăpadă, nu sanie, nu Moș Crăciun cu nasul roșu! Nu piftie! Doar noi, în pantaloni scurți, adunați la un grătar, o bere rece
DESPRE PRIETENIE, LITERATURĂ ŞI ARTA – ÎNTRE DOUĂ CONTINENTE de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Veornica_ivanov_1397223351.html [Corola-blog/BlogPost/347784_a_349113]
-
răcoare, când mierla doinește iar vântul poartă parfumul pământului de la Curtea de Argeș, la Corbeni și Vidraru. De aici, cântecele Elisabetei Turcu urcă la coloanele de piatră ale muntelui, adunând în trecere poeme și melodii în care susură istoria Curții domnești, dragostea, veselia sau jalea argeșenilor! Veșnicia și nemărginirea, pâraiele, râul, lacul, pădurea, livada, câmpul, glezna și crestele muntelui cântă și radiază strălucire în glasul Elisabetei Turcu. Dar și omul cu trăirile sale, chiotul și bocetul, ardoarea vieții și tragismul timpului finit al
ELISABETA TURCU. DĂRUIREA DE SINE ÎNTRU SLUJIREA TOTALĂ A FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1254 din 07 iunie 2014 by http://confluente.ro/Aurel_v_zgheran_1402145277.html [Corola-blog/BlogPost/349840_a_351169]
-
rând să-i aducem înlăcrimați întreaga noastră recunoștință! Să sune trâmbițele și să bată clopotele în continuu trei zile și trei nopți ca să răsune ecourile din munte în munte! Dorința pe care o exprimase principele ca întreaga suflare să continue veselia până în zori, nu i-a putut fi îndeplinită pe deplin. Cui îi mai ardea de ospăț la așa pierdere? A doua zi întregul ținut al Vâlcelelor află de moartea lui Valdescu și de la boieri la țărani îl plângeau cu regret
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]
-
bântuite atât de animale sălbatice cât și de duhurile rele. - Nici o grijă. Voi găsi o călăuză în tot regatul! - Precum ți-i voia, dar să nu intrați în grotă că-i blestemată. - Să lăsăm asta pe mâine, acum să înceapă veselia și voia bună! Să cânte lăutarii! Căpitanul Preda tresărea la orice zgomot sinistru care spinteca liniștea nopții până în depărtări. Era îngrijorat de ce va urma în această noapte, dar se pare că forțele răului îl simpatizau pe Radu Valdescu pentru gândurile
II. SUB SEMNUL BLESTEMULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ycdtnvareq_1412321264.html [Corola-blog/BlogPost/341158_a_342487]